Prima ședință a coaliției din 2026. Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale s-au înţeles pentru reforma administrației publice.
Coaliția de guvernare a decis luni, 19 ianuarie, ca Executivul să își angajeze răspunderea în Parlament pe reforma administrației publice doar împreună cu adoptarea, în mod similar, a pachetului de relansare economică propus de PSD, potrivit unor surse citate de News.ro. Ilie Bolojan le-a propus colegilor din PNL ca asumarea răspunderii să aibă loc 29 ianuarie.
Cele două proiecte urmează însă să fie depuse separat pentru a evita riscul ca întregul pachet să fie blocat în cazul unei eventuale sesizări la Curtea Constituțională. Totodată, în coaliție s-a decis crearea unui grup de lucru pe tema preocupării reprezentanţilor administraţiei publice locale în privinţa bugetelor locale şi a transferurilor de sume pentru echilibrare bugetară de la nivel central la nivel local.
După o pauză lungă și pe fondul unor tensiuni majore între partenerii de guvernare, șefii celor patru partide s-au aşezat din nou la masa negocierilor.
Prima ședință de Coaliție din acest an a fost una tensionată. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR s-au întâlnit, luni, la Palatul Victoria într-o ședință în care au discutat despre pachetul de reformă al administrației, dar și despre subiectele sensibile care au dus la atacuri între parteneri în ultimele zile: votul pentru acordul UE-Mercosur sau scandalul pe Legile Justiției.
În ședința Coaliției s-a convenit că Guvernul își va angaja răspunderea pe un pachet de măsuri privind reforma administrației la pachet cu măsurile de relansare economică propuse de PSD. Vor fi proiecte de lege separate, ca la angajările de răspundere trecute, ca să nu existe eventuale probleme de aplicabilitate, în cazul în care vreun pachet va fi contestat la Curtea Constituțională.
La ședința Coaliției, liderii PSD și UDMR au cerut explicații despre votul dat de România la COREPER în favoarea acordului UE-Mercosur, fără o discuție prealabilă.
Liderul PSD Sorin Grindeanu a criticat modul în care MAE a gestionat situația și a solicitat, alături de șeful UDMR, Kelemen Hunor, ca Oana Țoiu să vină să explice la următoarea Coaliție cum s-a ajuns ca România să dea un astfel de vot. ”Nu așa funcționează o Coaliție”, ar fi reproșat Grindeanu.
Președintele PSD a solicitat și măsuri din partea MAE și a Ministerului Economiei pentru contracararea efectelor negative ale prevederilor acordului UE-Mercosur. De asemenea, Oana Țoiu ar fi fost acuzată că pregătește ”concursuri de angajare netransparente”.
Liderii coaliției au discutat cu ministrul Apărării Radu Miruță și despre Groenlanda și declarația sa recentă despre posibila trimitere de trupe. ”Kelemen Hunor l-a luat la mișto și i-a spus că se oferă el să plece în Groenlanda pt că a făcut armata la Vânătorii de munte”, au declarat sursele citate.
Tot la ședința de luni, cei din USR ar fi cerut funcții de subprefecți și în alte instituții deconcentrate.
Prima şedinţă a Biroului Politic al PNL – Bolojan a propus asumarea răspunderii în 29 ianuarie pentru reforma administraţiei şi pentru pachetul de relansare economică. Măsurile economice, definitivate până în 26 ianuarie. Decizii despre buget.
Coaliţia de guvernare a decis, luni, ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe pachetul de reformă a administraţiei. Condiţia PSD, adoptarea într-un mod similar a unei pachet de relansare economică, au precizat surse PSD. De asemenea, s-a decis constituirea unui comitet, din care să facă parte reprezentanţi din toate cele patru partide, dar şi primarii de municipii, oraşe şi comune, pentru elaborarea proiectului de buget pe 2026.
Discuţiile au vizat şi afirmaţiile ministrului Apărării, Radu Miruţă, privind situaţia din Groenlanda, liderul UDMR Kelemen Hunor transmiţându-i, în glumă, că poate merge el în Groenlanda, pentru că a făcut armata la Vânătorii de munte.
Coaliţia de guvernare a decis că Guvernul îşi va angaja răspunderea, în Parlament, pe un pachet de măsuri privind reforma administraţiei.
Asumarea ar urma să se facă la pachet cu un pachet similar de măsuri de relansare economică, propuse de PSD încă de anul trecut.
Cele două proiecte ar urma să fie adoptate separat, pentru a nu exista riscul blocării lor la Curtea Constituţională.
De asemenea, s-a discutat despre un comitet, din care să facă parte Ministerul Finanţelor, dar şi reprezentanţi ai fiecărui partid din coaliţie şi ai primărilor de municipii, oraşe şi comune, pentru discuţiile privind elaborarea bugetului de stat pe 2026. Acest comitet ar urma să fie condus de vicepremierul Tanczos Barna.
Solicitarea privind constituirea comitetului a venit în contextul în care se se doreşte să se reducă banii din cotele defalcate din TVA şi impozite pe venit, comparativ cu 2025, iar o astfel de măsuri ar forţa municipii, oraşe, comune mici etc. să se autofinanţeze, punând presiune pe bugetele locale, arată sursele citate.
În cadrul şedinţei coaliţiei s-a discutat şi despre afirmaţiile ministrului Apărării, Radu Miruţă, privind trimiterea de trupe în Groenlanda. Liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat că se oferă el să plece în Groenlanda, pentru că a făcut armata la Vânătorii de Munte.
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a criticat în discuţiile din coaliţie modul în care MAE a gestionat situaţia privind acordul Mercosur şi a solicitat, alături de şeful UDMR, ca Oana Ţoiu să vină să explice la următoarea Coaliţie cum s-a ajuns ca România să dea un astfel de vot în COREPER.
UPDATE: Liderii Coaliției PSD, PNL, USR și UDMR s-au înțeles astăzi cu privire la o serie de decizii cruciale pentru anul 2026.
Astfel, în interiorul coaliției de guvernare s-au luat hotărâri cu privire la reforma administrației centrale, la pachetul de măsuri de relansare economică propus de PSD, precum și la realizare bugetului pentru anul 2026.
liderii Coaliției au convenit ca Guvernul să își angajeze răspunderea pe un pachet de măsuri privind reforma administrației. Acestea vor veni la pachet cu măsurile de relansare economică propuse de social-democrați.
Mai mult, ar urma să fie proiecte de lege separate, ca la angajările de răspundere trecute, ca să nu existe eventuale probleme de aplicabilitate, în cazul în care vreun pachet este contestat la CCR.
La solicitarea PSD, Coaliția a decis să se creeze un comitet din care să facă parte Ministerul Finanțelor, precum și reprezentanți ai fiecărui partid – maximul 4 membri -, dar și reprezentanți ai primarilor de municipii/orașe și comune.
De la disputa creată de votul României pe acordul cu Mercosur, până la planul de concedieri și reducere a cheltuielilor din administrație, premierul Ilie Bolojan este chemat să dea explicații. Întâlnirea liderilor din coaliția de guvernare are loc luni, fiind prima reuniune din 2026. Discuțiile sunt programate să înceapă la ora 13:00 și vin după o pauză de o lună de la ultima rundă de consultări între conducătorii celor patru formațiuni.
Atmosfera din coaliție este amplificată de conflictul izbucnit între PSD și USR, generat de votul României privind acordul cu Mercosur. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a refuzat să semneze documentul, în timp ce, potrivit social-democraților, ministra de Externe, Oana Țoiu, ar fi mandatat reprezentantul României la Uniunea Europeană să susțină acordul, chiar și fără semnătura oficială a titularului de la Agricultură.
PSD cere acum explicații directe de la premier. Social-democrații vor să afle dacă Ilie Bolojan a știu de demersul Oanei Țoiu și dacă această decizie a fost luată fără un acordul Executivului.
Un alt subiect care alimentează tensiunile din coaliție este legat de intenția Executivului de a-și angaja răspunderea pentru pachetul de măsuri ce vizează disponibilizări în primării și reducerea cheltuielilor din ministere. La ultima ședință din 2025, liderii politici au stabilit liniile principale ale reformei din administrația locală și centrală, care presupune diminuarea bugetelor cu 10%. Astfel, s-a convenit ca aceste ajustări să nu afecteze salariile de bază, însă reducerea cheltuielilor ar urma să fie realizată prin concedieri.
Reforma în administrația publică vizează reducerea cheltuielilor din administrație și prevede, printre altele:
– scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără să fie afectate salariile de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțiilor, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi;
– reducerea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului, cu 30% a numărului maxim de posturi din primării, precum și reducerea numărului de polițiști locali în funcție de numărul de locuitori;
– eliminarea a 6.102 de posturi de consilieri personali angajați la cabinetele demnitarilor;
– reducerea numărului de membri ai consiliului de administrație pentru Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și pentru Agenția Națională pentru Locuințe;
– limitarea mandatelor înalților funcționari publici la maximum două în cadrul acelorași instituții.
Pentru a intra în vigoare aceste prevederi, prim-ministrul Ilie Bolojan trebuie să-și angajeze răspunderea asupra proiectului în Parlament. În ședința de astăzi, liderii coaliției vor discuta despre calendarul asumării.
