”Războiul” uniformelor obligatorii. Elevii protestează, părinții acuză că au apărut ”micile afaceri” în școli. ”Costă și 1.500 de lei”
Consiliul Național al Elevilor a anunțat un protest cu haine negre, luni, față de legea care prevede introducerea uniformei obligatorii în învățământul preuniversitar. Reprezentanții elevilor spun că măsura nu va reduce diferențele sociale între elevi, iar soluția este una ”comodă”. De cealaltă parte, părinții sunt împărțiți: unii cred că este o lege utilă, alții nu o aprobă.
Între timp, au apărut deja oferte cu prețuri cuprinse între 300 și 1.500 de lei pentru uniforme și unele școli insistă că acestea pot fi achiziționate doar de la furnizori ”acreditați”. Inițiatorul legii, social-democratul Daniel Zamfir, susține că uniforma școlară este ”un simbol al apartenenței, mândriei și echității sociale”.
Legea adoptată de Senat la începutul acestei săptămâni a stârnit furie în rândul elevilor. Luni, aceștia vor intra în grevă japoneză: vor purta haine negre la școală în semn de protest atât față de legea în sine cât și față de faptul că nu au fost consultați.
Elevi din toată țara protestează împotriva legii
Mihnea Haiduc, președintele Consiliul Național al Elevilor, a declarat că introducerea uniformei obligatorii în școli nu va duce la o mare echitate socială. Diferențele financiare vor continua să fie evidente după telefoanele pe care le au elevii, încălțămintea și chiar ghiozdanele.
”Luni, am îndemnat elevii din întreaga țară ca să se prezinte la cursuri îmbrăcați în negru în semn de protest față de introducerea uniformelor obligatorii în școli. Trebuie să înțelegem că nu protestăm doar împotriva introducerii acestor uniforme, ci și pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că elevii nu au fost consultați în deciziile care îi privesc.
Noi ne-am exprimat dezacordul pe acest proiect încă din vara acestui an când a fost propus în Parlament. Inițiatorii susțin că acest proiect ar reduce diferențele sociale dintre elevi și ar combate bullying-ul și într-adevăr asta este o problemă reală, dar soluția este cel puțin comodă pentru că diferențele sociale nu dispar când elevii poartă aceeași culoare la bluză, ele se pot muta în telefon, încălțăminte, ghiozdan, și așa mai departe”, a spus el.
Adolescentul a respins argumentul inițiatorului că uniforma școlară este un simbol de mândrie și apartenență la o anumită școală, dar și comparațiile cu alte țări.
”Apartenența nu se coase pe rever. Nu poți să impui o apartenență. Am citit și noi nota de fundamentare, deja s-a dovedit că multe dintre argumentele prezentate acolo nu au de fapt un fond real pentru că se vorbește despre țări precum Franța și Marea Britanie. Într-adevăr în Marea Britanie sunt uniforme în școli, dar sunt impuse prin tradiție, nu prin lege, iar în Franța proiectul pilot care viza introducerea unei ținute unice în școli a fost abandonat de ministerul francez după vreo doi ani”, a mai spus Mihnea Haiduc.
Oferte de uniforme de la furnizori ”acreditați”
Nici părinții nu sunt cu toții de acord cu această lege.
”Părinții sunt împărțiți în acest aspect. Foarte mulți o consideră utilă, foarte mulți o consideră inutilă, în general părinții nu sunt împotriva uniformei ca idee, chiar mulți o consideră utilă pentru identitatea școlii. Problemele apar în această legislație când uniforma devine legală și odată cu obligația apare costul, furnizorul, emblema, exclusivitatea și întrebarea cea mai importantă cine decide.
Dacă stăm strâmbi și judecăm drept azi vedem că marea majoritatea școlilor a ales o conduită vestimentară care este și astăzi reglementată prin lege și foarte multe școli chiar dacă au ceea ce ei numesc uniformă. Această lege nu schimbă nimic. Ba din contră. Cu ce schimbă faptul că Consiliul de Părinți trebuie să își dea acordul? Ce se întâmplă dacă nu își dă acordul?”, a spus, Cătălin Viorel Nan, președintele Federației Părințil Edupart.
Deși legea nu a fost încă adoptată, urmând votul final de la Camera Deputaților, în școli au apărut deja oferte de uniforme cu prețuri între 300 și 1.500 de lei. Mai mult, sunt școli unde se insinuează că aceste uniforme pot fi cumpărate doar de la ”furnizori acreditați”.
”Ai nevoie de cel puțin două, poate chiar trei. Prețurile pleacă de la 300 de lei până la 1.500 de lei. Și aici segregarea financiară să știți că se poate accentua dacă chiar se dorește.
Dar cea mai mare problemă pe care o vedem pe grupurile de părinți: sunt deja niște direcții, nu le-aș numi chiar presiuni, dar direcții din partea conducerilor unor școli, care îndeamnă părinții și chiar cuumva atrag atenția că anumite uniforme se pot cumpăra doar de la anumiți furnizori acredați, adică acreditați prin faptul că emblema școlii e înregistrată la OSIM și nu poate fi folosită de oricine.
E clar că se încep micile afaceri să se direcționeze prin școli. Emblema poate fi făcută oriunde și o pui pe orice uniformă”, a spus președintele Federației Părinților Edupart.
Ce spune inițiatorul legii
Inițiatorul legii, deputatul PSD Daniel Zamfir, a declarat că acuzația că legea ar limta dreptul la liberă exprimare este o ”manipulare grosolană a useriștilor neomarxiști”.
”O nouă manipulare grosolană a useriștilor neomarxiști se răspândește în rândul elevilor pe tema obligativității ținutelor școlare în instituțiile din învățământul preuniversitar de stat, cum că legea e una de constrângere care limitează dreptul la liberă exprimare, în cazul de față a libertății de a veni la orele de curs în ce vestimentație dorești. Le transmit tuturor elevilor că sub nicio formă legea nu e îndreptată împotriva lor și sunt deschis să avem un dialog să facem legea mai bună”, a scris Zamfir pe Facebook.
Deputatul PSD a declarat că uniforma școlară este ”un simbol al apartenenței, mândriei și echității sociale”.
”Cred însă cu tărie că ținuta școlară decentă, adecvată în cadrul școlilor și liceelor nu e nici pe departe o constrângere, ci mai degrabă un simbol al apartenenței, mândriei și echității sociale.
Cred de asemenea că la școală nu trebuie scos în evidență statutul social al părinților și nici apetitul pentru ultimele apariții în materie de modă ale unora cu evidente posibilități materiale, în detrimentul actului de educație.
Evident că impunerea ținutei nu rezolvă pe deplin nici problema bullying-ului și nici a calității actului de învățământ. Dar e un prim pas spre recâștigarea sentimentului de mândrie și apartenență la comunitatea școlară în care elevul a dorit să intre”, a mai spus social-democratul.
UPDATE: Scandalul uniformelor școlare devine război politic. Daniel Zamfir îl atacă pe Kelemen Hunor, care se opune proiectului PSD: ”Puțin cam rebel. Școala nu trebuie să fie o paradă a modei”.
Scandalul uniformelor este din ce în ce mai aprins! Președintele UDMR, Kelemen Hunor, se opune aceste măsuri și spune că nu pot fi obligatorii prin lege de la București.
Scandalul privind introducerea uniformelor școlare obligatorii ia amploare. Proiectul adoptat de Senat a provocat reacții pe scena politică și în rândul organizațiilor reprezentative ale elevilor. În timp ce social-democrații susțin necesitatea unei ținute școlare, liderul UDMR, Kelemen Hunor, se opune introducerii acestei obligații prin lege la nivel național.
Senatorul Daniel Zamfir a declarat că uniforma școlară nu trebuie privită ca o formă de constrângere, ci ca un element de apartenență al elevilor.
”Am înțeles că domnul Kelemen a fost puțin cam rebel și nu vrea uniforme în școli. Nu e pe departe o constrângere, ci o dovadă de apartenență. Cred cu tărie că ținuta școlară poate fi un motiv de mândrie și apartenență”, a spus Daniel Zamfir
De ce s-a transformat într-un război?
”Este un curent grosolan pe care l-au răspândit useriștii. Școala nu trebuie să fie o paradă a modei”, a explicat social-democratul.
Kelemen Hunor se opune uniformelor obligatorii prin lege
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, se opune introducerii prin lege a uniformelor școlare obligatorii, precizând că le va cere deputaților UDMR să voteze împotriva proiectului adoptat de Senat. Liderul formațiunii a mai spus că decizia privind purtarea uniformelor ar trebui luată la nivelul fiecărei comunități școlare, de elevi, părinți și profesori, și nu impusă la nivel național.
Preşedintele UDMR a anunțat că nu susţine proiectul referitor la introducerea uniformelor şcolare, o chestiune pe care o consideră ”lipsită de sens”.
”Elevii şi MAKOSZ (Uniunea Liceenilor Maghiari din România – n.r.) au dreptate. Uniformele şcolare nu pot fi impuse prin lege de la Bucureşti”, a scris, vineri, pe Facebook, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.
Politicianul a povestit că a început şcoala purtând uniformă, dar mai târziu a renunţat la ea, fiind sancţionat: ”Chiar şi atunci nu înţelegeam de ce o astfel de problemă trebuia rezolvată prin constrângere, iar astăzi consider în continuare că acest lucru este lipsit de sens. Dacă o comunitate şcolară – elevi, părinţi şi profesori – decide că doreşte uniforme, ar trebui să poată lua această decizie la nivel local. Însă transformarea acestei măsuri într-o obligaţie la nivel naţional este o abordare greşită.
Senatul a adoptat proiectul de lege privind uniformele şcolare obligatorii. Acum acesta merge la Camera Deputaţilor. Le voi cere reprezentanţilor UDMR să respingă proiectul şi să voteze împotriva lui”.
Amintim că Senatul a aprobat, luni, cu 84 de voturi ”pentru”, 18 voturi ”împotrivă” şi patru abţineri, proiectul de lege privind introducerea obligativităţii purtării uniformei şcolare în învăţământul preuniversitar de stat, iniţiat de PSD.
Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) şi MAKOSZ au afirmat, joi, că uniforma obligatorie nu rezolvă problemele şcolii şi au anunţat un protest pentru luni, 28 septembrie. Elevii sunt îndemnaţi să poarte haine negre.
UPDATE: Consiliul Național al Elevilor (CNE) îi îndeamnă pe elevii din toată țara să vină îmbrăcați în negru la școală luni, 28 septembrie, pentru a protesta față de proiectul privind introducerea uniformelor obligatorii. Bogdan Gogan, secretarul executiv al CNE, a explicat, de ce reprezentanții elevilor se opun măsurii și de ce consideră că uniformele nu ar rezolva problema bullying-ului.
Protestul a fost anunțat după ce Senatul a adoptat proiectul privind introducerea uniformelor școlare obligatorii. Camera Deputaților este forul decizional.
Consiliul Național al Elevilor, care s-a pronunțat împotriva proiectului, susține că reprezentanții elevilor nu au fost consultați în privința măsurii și cere deputaților să respingă inițiativa.
Pentru acțiunea de luni, CNE îi îndeamnă pe elevii care vor să participe să vină la școală îmbrăcați în negru. Participarea este voluntară și nu presupune întreruperea cursurilor. Potrivit organizației, elevii pot purta și un singur articol vestimentar negru.
”Școala românească are probleme care nu se rezolvă cu acul și ața”
Consiliul Național al Elevilor, care s-a pronunțat împotriva proiectului, susține că reprezentanții elevilor nu au fost consultați în privința măsurii și cere deputaților să respingă inițiativa.
”Școala românească are probleme care nu se rezolvă cu acul și ața. Inechitatea nu dispare sub vestă, bullying-ul nu se oprește dacă purtăm aceeași cămașă, iar apartenența nu se coase pe rever”, transmite CNE în comunicatul prin care anunță protestul.
Reprezentanții elevilor critică și faptul că, potrivit lor, nu au fost consultați înainte de adoptarea proiectului în Senat: ”Nu am fost invitați la dezbateri, nu am fost consultați, dar se așteaptă să ne conformăm. Ni se pregătesc haine pe măsură, fără să fim întrebați.”
”Se pare că, pentru decidenți, vocea elevilor contează mai puțin decât felul în care arată”, mai susține CNE.
”Putem fi uniți și fără să purtăm aceeași uniformă”
Bogdan Gogan, secretarul executiv al Consiliului Național al Elevilor, a explicat pentru HotNews că alegerea unei culori comune pentru protest este inclusiv un răspuns la argumentul potrivit căruia uniforma ar crește sentimentul de apartenență al elevilor la comunitatea școlară.
”Ni s-a spus că uniformele ar spori sentimentul de apartenență la grup. Cred că faptul că ne-am unit pentru a ne opune acestui proiect este o dovadă că, dacă vrem, putem să fim uniți și fără să purtăm aceeași uniformă de luni până vineri”, a declarat Bogdan Gogan.
Negrul a fost ales, spune el, în primul rând pentru că este o culoare accesibilă și mulți elevi au deja astfel de haine.
”Am ales culoarea neagră pentru că este destul de accesibilă și majoritatea elevilor au haine negre. Nu are o dublă semnificație. Dacă am fi ales, de exemplu, roz sau verde, poate că nu toți elevii care și-ar fi dorit să participe ar fi avut haine în acea culoare”, a explicat Gogan.
De ce spune CNE că uniformele nu rezolvă problema bullying-ului
Una dintre justificările aduse în discuția despre uniforme este că purtarea acelorași haine ar putea reduce diferențele vizibile dintre elevi și, implicit, unele situații de bullying.
Întrebat de HotNews despre acest argument, Bogdan Gogan spune că uniformele nu ar elimina diferențele dintre elevi și nici motivele pentru care aceștia pot ajunge victime ale bullying-ului.
”Uniformele nu ar rezolva această problemă, pentru că elevii pot găsi alte motive pentru bullying. Fenomenul trebuie combătut prin prevenție. Nu ar trebui să avem impresia că, dacă introducem uniformele, am scăpat de această problemă”, spune reprezentantul CNE.
El arată că diferențele pot rămâne vizibile prin alte obiecte pe care elevii le folosesc zilnic:
”Diferențele pot fi găsite foarte ușor și în alte lucruri: modelul de telefon, perechea de încălțăminte, ghiozdanul sau rechizitele. Bullying-ul ar exista în continuare și este nevoie de măsuri concrete împotriva lui. Trebuie să creștem gradul de conștientizare în rândul elevilor cu privire la acest fenomen, nu să credem că, odată cu introducerea uniformelor, problema este rezolvată”.
Secretarul executiv al CNE spune că reprezentanții elevilor vor ca atenția decidenților să se îndrepte și către alte probleme din sistemul de educație: ”În urma acestui episod, ne-am dori să conștientizeze că s-ar putea concentra mai mult pe alte lucruri, mai relevante pentru elevi, decât pe vestimentația lor”.
Reprezentanții elevilor vor ca proiectul să fie respins de Camera Deputaților. Bogdan Gogan spune că, dacă vor exista în viitor alte inițiative privind introducerea uniformelor, elevii ar trebui consultați înainte de luarea unei decizii.
Consiliul Național al Elevilor nu are, deocamdată, o listă a școlilor în care elevii vor veni îmbrăcați în negru luni.
Bogdan Gogan spune că organizația nu le-a cerut școlilor să organizeze protestul și nici nu a solicitat confirmări de participare. Decizia de a lua parte la acțiune aparține elevilor.
Ce se întâmplă acum cu proiectul privind uniformele
Proiectul nu este însă lege în acest moment. Senatul l-a adoptat pe 21 septembrie, cu 84 de voturi ”pentru”, 18 ”împotrivă” și patru abțineri, iar inițiativa urmează să fie dezbătută și votată de Camera Deputaților, care este forul decizional.
În forma adoptată de Senat, proiectul prevede că elevii ar urma să fie obligați să vină la cursuri în uniformă, iar modelul și elementele acesteia ar fi stabilite de consiliul de administrație al fiecărei școli, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților. Proiectul prevede și acordarea gratuită a uniformelor sau subvenționarea achiziției lor.
Pentru ca aceste prevederi să intre în vigoare, proiectul trebuie să fie adoptat și de Camera Deputaților și să parcurgă apoi etapele necesare pentru a deveni lege.
UPDATE: Senatul a votat ca uniformele școlare să devină obligatorii în școli: ”Standardizarea vestimentară creează un sentiment de unitate”.
Senatul a adoptat, luni, proiectul care prevede introducerea obligativităţii uniformelor şcolare în învăţământul preuniversitar.
S-au înregistrat 84 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” şi patru abţineri.
Propunerea legislativă modifică şi completează Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023.
Potrivit noilor prevederi, elevii vor avea obligaţia să se prezinte la cursuri în uniformă şcolară, conform regulamentului unităţii de învăţământ preuniversitar.
Modelele, standardele tehnice şi elementele componente ale uniformelor şcolare se stabilesc de Consiliul de administraţie al fiecărei unităţi de învăţământ, cu acordul consiliului reprezentativ al părinţilor.
Unitatea de învăţământ nu poate impune elevilor alte elemente vestimentare sau accesorii decât cele stabilite, cu excepţia ecusonului care conţine denumirea unităţii de învăţământ.
Pentru achiziţia uniformelor se acordă gratuitate sau subvenţii, iar cheltuielile pot fi finanţate din fonduri alocate din bugetele Consiliilor judeţene, locale, precum şi din fonduri externe nerambursabile. Gratuităţile sau subvenţiile se vor acorda în funcţie de veniturile brute impozabile ale familiilor monoparentale, cu un copil, doi copii sau mai multe de trei copii.
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susţinut proiectul, subliniind că ţinuta şcolară „nu este despre ultima apariţie în materie de modă, nici despre etalarea posibilităţilor materiale ale părinţilor”.
„La şcoală elevii trebuie să se concentreze pe educaţie, pe ceea ce pot face ei şi nu pe hainele pe care şi le permit părinţii. Ţinuta şcolară nu este despre modă, este despre echitate, despre respect şi, nu în ultimul rând, despre siguranţă. Şcoala trebuie să fie locul în care diferenţele sociale să conteze cât mai puţin cu putinţă, iar educaţia să conteze cel mai mult. Legea prevede ca ţinutele şcolare să nu fie impuse identic în toate unităţile de învăţământ.
Fiecare comunitate şcolară îşi poate stabili propriul model. Uniforma şcolară să ştiţi că nu va fi o povară pentru familie sărace pentru că dăm posibilitatea autorităţilor locale să susţină familiile cu venituri mici. Va face şcoala mai sigură şi mai demnă pentru fiecare elev. Ţinuta şcolară că nu trebuie să fie şi nu va fi un simbol al constrângerii, din contră, va fi un simbol al apartenenţei, al mândriei, al respectului şi, nu în ultimul rând, al şanselor egale”, a adăugat Zamfir.
Potrivit senatoarei PSD Alexandra Presură, proiectul este „extrem” de important pentru modul în care va evolua şcoala românească. „Deşi pare că vorbim doar despre haine, de fapt este vorba de modul în care copiii noştri, elevii din învăţământul de stat se simt şi se raportează la şcoală. Este o lege a echităţii. În multe comunităţi, diferenţele dintre copii ajung să fie vizibile înainte ca aceştia să aibă ocazia să arate ceea ce sunt şi ceea ce îi defineşte cu adevărat: munca, talentul şi rezultatul lor”, a explicat ea.
Senatorul AUR Nicolae Vlahu a transmis, la rândul său, că uniforma şcolară obligatorie va fi „un plus”, menţionând că proiectul este plagiat după unul iniţiat de partidul său.
„Într-adevăr uniforma şcolară obligatorie va fi un plus, o valoare adăugată copiilor. În primul rând, vorbim despre o reducere a fenomenului de bullying, fiindcă ştim foarte bine povara la care sunt supuşi, în primul rând, părinţii cu costurile pe care le au diversele haine şi accesorii. Din perspectiva incluziunii sociale, acest simbol de uniformă este un simbol de apartenenţă şi trebuie să fie şi un simbol al mândriei că acel elev este parte a respectivului colegiu sau şcoală”, a spus Vlahu.
Senatorul USR Ştefan Pălărie a afirmat, pe de altă parte, că este o „glumă ridicolă” ideea că uniforma adaugă ceva la performanţă.
„Nu ştiu ce e mai grav: nostalgia ceauşistă a iniţiatorilor pentru acest proiect de lege sau faptul că ignoră total domeniul de învăţământ, problemele şi priorităţile acestuia. După şcoala de gândire a iniţiatorilor, uniforma rezolvă performanţa.
Păi, dragi colegi, atunci hai să introducem uniforme pentru parlamentari, dar vă lăsaţi acasă pantofii cu talpă roşie şi anumite ceasuri. Suntem îmbrăcaţi cu toţii la fel, nu mai este bullying aici şi ne concentrăm să facem legi de calitate, nu ca asta. Evident că e o glumă ridicolă ideea că uniforma adaugă ceva la performanţă”, a declarat Pălărie.
Potrivit acestuia, legea este „doar un populism ieftin”.
„Astăzi orice şcoală din România doreşte să introducă uniforma, să introducă un cod de vestimentaţie, un cod de culori sau să folosească emblema şcolii sau a liceului pe piept sau pe umăr, o poate face printr-o simplă decizia Consiliului de administraţie şi, după aceea, prin introducerea sa în regulament. Nu e nevoie de o nouă lege. Dar, care este problema, de fapt, în spate? Discutăm despre marea afacere a uniformelor, discutăm despre bani.
Schema de subvenţionare şi de gratuitate pe un calcul de simulare ne arată că discutăm cel mai probabil de peste 1,2 miliarde lei plătite de către statul român pentru aceste uniforme obligatorii. Un elev desculţ, flămând şi fără învăţământ remedial va fi, după 1,2 miliarde de lei cheltuiţi de statul român, tot flămând, tot desculţ, tot fără învăţământ remedial, dar îmbrăcat în uniformă. Învăţământului chel din România îi mai trebuia trebuia tichie de mărgăritar”, a indicat Ştefan Pălărie.
Senatul este primul for legislativ sesizat cu proiectul iniţiat de PSD, iar Camera Deputaţilor este decizională.
