Scandal în Guvern, după acordul UE-Mercosur. Ministerele Justiției și Agriculturii nu au avizat documentul. Explicațiile MAE
Este scandal în Guvernul Bolojan, după aprobarea acordului UE–Mercosur de către statele membre ale Uniunii Europene. Ministrul Radu Marinescu a declarat că acordul UE–Mercosur, aprobat de România în Consiliul UE, nu a avut avizul Ministerului Justiției. Nici Ministerul Agriculturii nu a avizat acordul, iar votul dat de reprezentantul României nu a fost discutat nici în Coaliția de guvernare. Ministerul Afacerilor Externe a transmis, într-un comun comunicat de presă, că votul a fost exprimat cu respectarea procedurilor legale și instituționale, iar acordul nu este aprobat de România până când nu este ratificat de Parlament.
Acordul UE-Mercosur îi revoltă pe fermierii români, care se tem că nu vor putea concura cu prețurile mai mici ale produselor care vor fi importate din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
În același timp, votul dat vineri de România în Consiliul UE încinge spiritele în Guvernul Bolojan. Ministrul Radu Marinescu a declarat că acordul Mercosur nu a avut avizul ministerului Justiției. Tratatul cu Mercosur nu a avut nici aprobarea Ministerului Agriculturii și nici nu a fost discutat în Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR. Totuși, Ministerul de Externe ar fi aprobat proiectul, cu susținerea președintelui Nicușor Dan.
Explicațiile MAE
Ministerul Afacerilor Externe a precizat, într-un comunicat de presă, că votul dat în Consiliul UE a respectat procedurile legale și instituționale ale UE.
”Conform HG 37/2017 privind gestionarea afacerilor europene li a participării României la deciziile UE instrucțiunile pentru reuniunile Coreper (la nivel de ambasadori) sunt transmise de către MAE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv (în acest caz decizia Consiliului UE este atributul consiliilor de miniștri ai economiei)”, se arată în comunicatul MAE.
MAE subliniază că acordul nu pune în pericol agricultura românească și atrage atenția asupra clauzelor de salvgardare.
De asemenea Acordul nu prevede o liberalizare totala a comerțului cu produse agricole ci doar in limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură la doar 1-1,5% din totalul importurilor, precum și standardele UE să fie aplicate și produselor importate”, a mai transmis MAE.
În final, Ministerul Afacerilor Externe atrage atenția că acordul UE-Mercosur nu este încă aprobat final.
”Procesul are două componente de aprobare. Prima la nivel European urmată de o etapă la nivel național. Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European.
Memorandumul la care se face referire în spațiul public este necesar pentru etapa ulterioară a procesului. Conform legislației privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internationale (in acest caz acordul UE – Mercosur) memorandumul trebuie să parcurgă procedura internă de avizare şi aprobare anterior semnării în numele României a Acordului. Etapa finală a procesului decizional național va fi adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE-Mercosur”, a mai transmis MAE.
Cinci țări s-au opus Acordului UE-Mercosur
Comisia Europeană are undă verde pentru încheierea acordului de liber schimb al UE cu cele patru țări sud-americane care formează Mercosur: Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay.
La o reuniune a reprezentanților celor 27 de state membre ale UE, la Bruxelles, care a avut loc la data de 9 ianuarie, a fost întrunită majoritatea calificată necesară în Consiliul UE pentru aprobarea semnării planificate a acordului.
Diplomații citați de presa germană au indicat că Franța, Polonia, Ungaria, Irlanda și Austria au votat împotrivă. Belgia s-a abținut. România a votat pentru.
Acordul cu țările Mercosur creează cea mai mare zonă de liber schimb din lume. Tarifele pentru 91% din bunurile comercializate sunt eliminate.
Exporturile către Mercosur ar putea crește cu până la 39%, conform estimărilor Comisiei Europene, și ar putea asigura 440.000 de locuri de muncă, în special în industria auto, inginerie mecanică și farmaceutică.
UPDATE: Moțiune simplă împotriva Oanei Țoiu, după acordul UE-Mercosur. ”Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol”.
Un grup de senatori din opoziție, în frunte cu Ninel Peia din Grupul PACE – Întâi România, a anunțat, sâmbătă, că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, acuzând-o de modul ”defectuos, ideologizat și necoordonat” în care ar fi reprezentat interesele României în ”procesul decizional european” privind acordul UE–Mercosur.
Moțiunea, inițiată de peste o pătrime din numărul total al senatorilor și intitulată ”Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol. Oana Țoiu spune «da» altora și «nu» propriilor cetățeni”, susține că țara noastră ar fi sprijinit acordul comercial într-un mod care dezavantajează grav sectorul agricol național.
Inițiatorii, printe care și Grupul PACE – Întâi România, ce reunește senatori care au părăsit alte formațiuni, precum SOS și POT, pentru a forma un nou grup politic, afirmă că acordul UE–Mercosur este unul ”structural asimetric”, favorabil statelor puternic industrializate și defavorabil țărilor cu sectoare agricole extinse, precum România.
Senatorii susțin în textul moțiunii că fermierii români ar urma să fie expuși unei concurențe neloiale din partea produselor provenite din state care nu respectă aceleași standarde de mediu și siguranță alimentară impuse producătorilor din Uniunea Europeană.
Unul dintre principalele reproșuri făcute de senatorii opoziției vizează lipsa consultării interministeriale.
Senatorii mai susțin că ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, nu ar fi fost consultat în stabilirea poziției României, fapt calificat drept un ”eșec grav de coordonare guvernamentală” și o ignorare a agriculturii ca sector strategic.
Senatorii o mai acuză pe Țoiu că ar fi transformat diplomația românească într-o formă de ”activism ideologic”, inclusiv prin poziționări publice critice la adresa conducerii Statelor Unite, principalul aliat strategic al României. ”Diplomația nu se face cu sloganuri și postări pe rețelele sociale”, se arată în document.
Inițiatorii mai susțin că România ar fi avut posibilitatea de a bloca sau întârzia adoptarea acordului, inclusiv prin abținere, dar a ales să susțină controversatul acord UE-Mercosur, contestat de o parte a fermierilor europeni, fără a negocia sau a utiliza pârghiile politice disponibile, spre deosebire de alte state membre, precum Franța sau Belgia.
”Prin această decizie, câștigă industriile altora și pierde fermierul român”, mai afirmă semnatarii moțiunii, care cer Senatului să transmită un ”semnal politic clar” împotriva modului în care este gestionată politica externă.
Critici de la PSD și AUR, după acordul UE-Mercosur
Atât PSD, cât și AUR au criticat autorităție române pentru că au fost de acord să voteze în favoarea pactului comercial UE-Mercosur.
”PSD condamnă ferm decizia Ministerului de Externe de a mandata reprezentantul României din COREPER să voteze în favoarea Acordului comercial UE-Mercosur, în absența unor clauze clare care să garanteze că fermierii români vor fi protejați de importurile din America Latină”, au susținut social-democrații, într-un comunicat de presă.
PSD consideră că această decizie reprezintă ”un act de trădare” a intereselor fermierilor români. În aceeași manieră a răspuns și numărul 2 în AUR, Petrișor Peiu, apreciind că este ”o lovitură devastatoare pentru fermierii români”.
Președintele Nicușor Dan a declarat vineri că acordul reprezintă o oportunitate pentru România.
”Actul de trădare națională al regimului Dan-Bolojan este cu atât mai deplorabil cu cât fără votul României s-ar fi întrunit minoritatea de blocaj și semnarea acordului ar fi fost respinsă. Ambasadorul României ar fi trebuit măcar să se abțină”, a acuzat Peiu.
Moțiunea, depusă după vacanța parlamentară
Moțiunea urmează să fie depusă cel mai târziu după vacanța parlamentară, a declarat pentru HotNews, senatorul Clement Sava.
”În prima zi a sesiunii din februarie sau în prima zi a sesiunii extraordinare pentru buget care ar putea avea loc la sfârșitul lui ianuarie”, a precizat Clement Sava.
El a precizat că au semnăturile senatorilor din Grupul PACE și partidul AUR, un total de 40, peste numărul necesar. De asemenea, el contează și pe sprijinul senatorilor PSD, care a criticat-o deja deschis pe Oana Țoiu.
”PSD ar putea vota această moțiune simplă de vreme ce a ieșit public împotriva ministrului de Externe pe această temă. În caz contrar, PSD va da dovadă de ipocrizie. Ne așteptăm ca PSD să procedeze ca și la moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului și să fie consecvent, votând pentru demiterea ministrului de Externe”, a declarat Sava, care se ocupa de partea de comunicare când era membru al partidului SOS România, condus de Diana Șoșoacă.
Alianță AUR-PSD versus alt ministru USR
Moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrei USR a Mediului, Diana Buzoianu, în luna decembrie, a trecut cu 73 de voturi ”pentru” și 43 ”împotrivă”. Atunci, PSD s-a alăturat opoziției pentru adoptarea moțiunii.
Trecerea unei moțiuni simple nu duce automat la demiterea unui ministru, fiind un instrument parlamentar prin care se exprimă poziția într-o anumită problemă de politică internă sau externă.
UPDATE: Senatorul PSD Daniel Zamfir: USR a luat Guvernul pe persoană fizică. Acordul pentru MERCOSUR nu s-a discutat în Coaliţie. Inacceptabil! / Sper să nu aibă useriştii tupeul să ceară susţinere pentru dna Ţoiu, la moţiunea ce va să vină.
Senatorul PSD Daniel Zamfir acuză marţi USR că a luat Guvernul pe persoană fizică, el precizând că Acordul pentru MERCOSUR nu s-a discutat în Coaliţie, un lucru inacceptabil iar ministrul de Externe, Oana Ţoiu, mandatează, în nume personal, pe reprezentantul României la UE să voteze pentru acest acord. El mai spune că speră să nu aibă useriştii tupeul să ceară susţinere pentru ministrul Ţoiu, la moţiunea ce va să vină.
”USR A LUAT GUVERNUL PE PERSOANA FIZICA. Acordul pentru MERCOSUR nu s-a discutat în Coaliţie. Inacceptabil! Nu s-a discutat nici în Guvern. Absolut inacceptabil! Dna ministru Toiu mandatează-în nume personal-pe reprezentantul României la UE să voteze pentru acest acord”, spune senatorul PSD Daniel Zamfir pe Facebook.
Social-democratul se întreabă ”cum şi-a permis un ministru din Guvern să angajeze România într-o subiect extrem de sensibil, în nume propriu?”.
”De ce tace, prim ministrul Bolojan? Cum rămâne cu Acordul Coaliţiei? Sper să nu aibă useriştii tupeul să ceară susţinere pentru dna Ţoiu la moţiunea ce va să vină…”, comentează Zamfir.
PSD a condamnat decizia Ministerului de Externe de a mandata reprezentantul României din COREPER să voteze în favoarea Acordului comercial UE-Mercosur, în absenţa unor clauze clare care să garanteze că fermierii români vor fi protejaţi de importurile din America Latină.
PSD a solicitat prim-ministrului Ilie Bolojan să precizeze dacă a avut cunoştinţă şi dacă a aprobat mandatul primit de reprezentantul României în COREPER în legătură cu acest acord şi anunţă ca va folosi toate pârghiile şi toate procedurile existente la nivelul Parlamentului European pentru amendarea lui, în sensul protejării intereselor fermierilor români şi europeni.
Preşedintele Nicuşor Dan a precizat, însă, că România a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană şi statele Mercosur după ce a negociat, alături de alte state europene, elemente suplimentare de protejare a producătorilor români şi europeni.
Potrivit şefului statului, acest va duce la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, ţările europene îşi cresc prezenţa într-o regiune comercială importantă, iar România va avea astfel oportunitatea de a exporta produse scutite de taxele vamale ridicate care erau aplicate până în prezent.
Nicuşor Dan mai spune că, faţă de conţinutul acordului, ca urmare a solicitărilor României de adoptare de măsuri la nivelul UE pentru susţinerea propriilor fermieri, Comisia Europeană va devansa pentru Politica Agricolă Comună o sumă adiţională de până la 45 de miliarde euro din marja de flexibilitate.
