Oana Ţoiu, despre cazul Irina Ponta: O eroare regretabilă, a existat o comunicare paralelă faţă de canalele oficiale. Tefelista Ţoiu, a respins ideea că ar fi intervenit pentru persoane anume.
Scandalul Ponta-Ţoiu. Ministrul vrea să afle ce angajat din consulat a discutat separat cu Irina Ponta
Ministrul de Externe recunoaşte: fiica lui Victor Ponta a fost anunţată de consulatul din Dubai că se poate îmbarca în prima cursă de repatriere organizată de stat. Susţine, însă, că diplomaţii nu au respectat lista oficială. Oana Ţoiu a fost audiată, astăzi, în Parlament, într-o şedinţă care s-a transformat într-un tir încrucişat de acuzaţii.
Acuzată de Victor Ponta că a dat ordin să nu fie primită fiica lui în avionul repatriaţilor, Oana Ţoiu a venit cu explicaţii în faţa parlamentarilor din comisia de Politică Externă a Camerei Deputaţilor. „A existat personal consular care a dus o conversație separată de înregistrările formale și asta a dus la venirea unui minor în spațiul consular în afara programărilor. În ceea ce priveşte cine din consulat a avut aceste conversaţii, aici va exista o evaluare dedicată”, a declarat Oana Ţoiu, ministru de Externe.
Audierile au început, însă, cu scandal. Preşedintele comisiei, Hajdu Gabor, a fost acuzat că limiteză numărul de întrebări. Deputatul AUR Mihail Neamţu a fost cel mai vocal critic al ministrului USR. „Predicaţi incluziunea, dar în fapt aţi practicat excluziunea. Ştiţi la ce mă refer. La o tânără de 17 ani care a fost lăsată la cererea dumneavoastră într-o ţară străină”, a declarat Mihail Neamţu, deputat AUR.
Ministrul a reiterat că, potrivit datelor oficiale, nu exista o categorie distinctă pentru minori neînsoţiţi în solicitările primite. „În ceea ce priveşte întrebarea care a fost prezentă în spaţiu public, la care am răspuns şi noi în conferinţele de presă, privind prezenţa minorei neînsoţite în consulat, dar lipsa de acces la transportul terestru sau transport aerian înapoi spre România, reamintim că în celula de criză centrală fiecare consulat a raportat categoriile pe care le va include în fiecare plan de evacuare. Nu aveam nicio categorie de minori neînsoţit, nici în formularele noastre oficiale, nici în mail-urile oficiale, niciuna dintre cereri de la părinţii niciunui minor neînsoţit, ceea ce înseamnă că în planificarea anterioară, în grupurile care au fost incluse în zborul respectiv, nu exista această categorie”, a precizat Oana Ţoiu.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a declarat, înaintea audierilor din Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, că în cazul intens mediatizat al unei minore a existat „o comunicare paralelă faţă de canalele oficiale”. Ea a subliniat că, potrivit datelor din evidenţele Ministerului Afacerilor Externe (MAE), nu a existat nicio categorie de minori neînsoţiţi înregistrată prin canalele oficiale.
Ministrul de Externe Oana Ţoiu a declarat, miercuri, despre cazul repatrierii fiicei lui Victor Ponta, că este ”o eroare regretabilă, în care a existat o comunicare paralelă faţă de canalele oficiale, în care a existat personal consular care a dus o conversaţie separată”. Ea a spus că, în celula de criză centrală, fiecare consulat a raportat categoriile pe care le va include în fiecare plan de evacuare și că nu era nicio categorie de minor neînsoțit.
”Atât Ministerul Afacerilor Externe din România, că şi Ministerele Afacerilor Externe din celelalte ţări, care gestionăm celulele de criză, în acest moment avem ca prioritate siguranţa cetăţenilor şi întoarcerea acasă a cât mai multor dintre ei, prin mecanisme comerciale facilitate şi zboruri de evacuare pentru cazurile vulnerabile.
În ceea ce priveşte cazul intens mediatizat al minorei respective, reamintesc faptul că în bazele de date centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, pe canalele oficiale pe care MAE le-a anunţat, nu aveam şi nu avem în gestiune cazul niciunui minor neînsoţit, însă evident că orice minor care cere ajutorul are dreptul la acel ajutor, de aceea în cazul minorului neînsoţit pe care o menţionaţi dumneavoastră, înţelegerea noastră, din informările care au venit din consulat, pentru că noi nu avem în echipa centrală acces direct la fiecare caz individual, a fost propusă o alternativă de întoarcere în România pe baza unor zboruri directe”, a spus ministrul de Externe, la Parlament, unde a fost chemată să dea explicații în scandalul românilor repatriați.
”În ceea ce priveşte întrebarea care a fost prezentă în spaţiu public, la care am răspuns şi noi în conferinţele de presă, privind prezenţa minorei neînsoţite în consulat, vă reamintim că în celula de criză centrală fiecare consulat a raportat categoriile pe care le va include în fiecare plan de evacuare. Nu aveam nicio categorie de minori neînsoţit, nici în formularele noastre oficiale nici în mail-urile oficiale, niciuna dintre cereri de la părinţii niciunui minor neînsoţit, ceea ce înseamnă că în planificarea anterioară în grupurile care au fost incluse în zborul respectiv nu exista această categorie”, a mai spus Oana Ţoiu.
Despre întrebările din spaţiul public, Ţoiu a arătat că sunt întrebări legitime.
”Evident că fiecare minor are dreptul la sprijin, la suport consular. În ceea ce priveşte această eroare regretabilă, în care a existat o comunicare paralelă faţă de canalele oficiale, în care a existat personal consular care a dus o conversaţie separată de înregistrările formale şi asta a dus la venirea unui minor în spaţiu consular în afara programărilor care au fost raportate către centrală privind categoriile de grupuri vulnerabile, evident că aici lucrurile pot să fie mult îmbunătăţite.
Evident că după ce se termină această criză, o să avem un plan foarte clar de evaluare de discuţie la ce putem îmbunătăţi. Dar repet acest lucru pentru că este foarte, foarte important. În această uriaşă criză ca şi presiune de cereri de sprijină ale cetăţelor faţă de capacitate de a răspunde este extrem de important pentru statul român să respecte regulile pe care le-a comunicat public”, a mai spus Țoiu.
Ţoiu a mai declarat că ”este perfect legitim ca orice părinte să încerce să facă tot ce poate pentru propriul copil, este însă datoria unei instituţii să acorde informaţii relevante la timp, tuturor cetăţenilor vulnerabili care s-au înscris pe canalele formale, în acelaşi timp sau înainte să facă asta în funcţie de cine a apelat la firul scurt”.
Întrebată cine a decis ca minora să nu mai fie inclusă în zborul de evacuare după ce fusese chemată la consulat, ministrul a afirmat că fiecare minor are dreptul la suport consular şi că a existat „o comunicare paralelă cu canalele oficiale”. „În ceea ce priveşte această eroare regretabilă, în care a existat o comunicare paralelă faţă de canalele oficiale, în care a existat personal consular care a adus o conversaţie separată de înregistrările formale şi asta a dus la venirea unui minor în spaţiu consular în afara programărilor care au fost raportate către centrală privind categoriile de grupuri vulnerabile, evident că aici lucrurile pot să fie mult îmbunătăţite. Evident că, după ce se termină această criză, o să avem un plan foarte clar de evaluare, de discuţie a ce putem îmbunătăţi.
În această uriaşă criză, ca şi presiune de cereri de sprijin ale cetăţenilor faţă de capacitatea de a răspunde, este extrem de important pentru statul român să respecte regulile pe care le-a comunicat public. Să aibă un cetăţean care s-a înscris pe un canal public, acces la informaţii exact la fel cum are cineva care sună pe un telefon paralel, să poată să fie contactate grupurile vulnerabile în ordinea vulnerabilităţii lor, în ordinea bazată pe înscrierile formale, pe mail, să nu existe firul scurt în care cineva să aibă acces privilegiat la informaţii”, a subliniat ministrul de Externe.
Potrivit acesteia, „este perfect legitim ca orice părinte să încerce să facă tot ce poate pentru propriul copil, este însă datoria unei instituţii să acorde informaţii relevante la timp tuturor cetăţenilor vulnerabili care s-au înscris pe canalele formale în acelaşi timp sau înainte să facă asta în funcţie de cine a apelat la firul scurt”.
„În ceea ce priveşte cine din consulat a avut aceste conversaţii aici, va exista o evaluare dedicată. În acest moment, indiferent care persoană din consulat a purtat aceste discuţii, responsabilitatea este şi colectivă, nu doar individuală. Într-o situaţie de criză există mai multe paliere care funcţionează în paralel. În momentul în care consulul m-a întrebat, în acest caz aparte, ce are de făcut, i-am reamintit că grupul fusese finalizat ca şi categorii vulnerabile cu o zi înainte, la capacitatea totală a locurilor alocate României.
De asemenea, i-am spus că, dacă ia o decizie privind modificarea grupului sau propune un alt plan de întoarcere acasă – pentru că aveam şi alte zboruri în plan pentru această minoră neînsoţită sau pentru orice alt beneficiar aflat în grijă – trebuie să se asigure că informaţia ajunge la toţi cei din grupurile vulnerabile înscrise pe platformă”, a declarat Ţoiu.
Ministrul a respins ideea că ar fi intervenit pentru persoane anume. „O să vă reamintesc, ceea ce poate verifica oricine pe contul meu de Facebook şi în prima conferinţă de presă, este că niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de nicio persoană cu nume şi prenume. Niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de numele părinţilor oricărui beneficiar. Să presupuneţi că un ministru de externe ar verifica ce fac copiii parlamentarilor într-o situaţie de urgenţă este la fel ca şi cum aţi prespune că un ministru al educaţiei ar apuca să sune directorii de şcoli ca să verifice ce fac copiilor parlamentarilor, la fel ca aşa cum un ministru al sănătăţii ar suna în spitale să verifice starea de sănătate sau alocarea paturilor a copiilor de parlamentar”, a susţinut Ţoiu.
Aşa cum v-am spus, în momentul în care consulul m-a întrebat în acest caz aparte ce are de făcut, i-am reamintit consulului că grupul era finalizat ca şi categorii vulnerabile, cu o zi înainte, la capacitatea totală a locurilor arocate României şi că dacă ia o decizie privind modificarea grupului respectiv sau propunerea altui plan de întoarcere acasă pentru că aveam şi zboruri în plan în cazul acestei minore neînsoţite sau în cazul oricărui beneficiar pe care îl are în grijă, trebuie să garanteze că s-a asigurat că informaţia respectivă ajunge la toţi cei din grupurile vulnerabile care s-au înscris pe platformele informaţie”, a arătat Oana Ţoiu.
„În acest moment MAE, ca şi ministerele afacerilor externe ale celorlalte ţări, avem de gestionat cea mai importantă criză pe care am avut-o în ultimele decenii, dacă ne gândim la numărul de ţări, gradul de risc, numărul mic de personal în spaţiile respective şi efortul consular. În ceea ce priveşte cazul intens mediatizat al minorei respective, reamintesc faptul că în bazele de date centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, pe canalele oficiale pe care MAE le-a anunţat, nu aveam şi nu avem în gestiune cazul niciunui minor neînsoţit, însă evident că orice minor care cere ajutorul are dreptul la acel ajutor.
De aceea, în cazul minorei neînsoţite pe care o menţionaţi dumneavoastră, înţelegerea noastră din informările care au venit din consulat, pentru că noi nu avem în echipa centrală acces direct la fiecare caz individual, a fost propusă o alternativă de întoarcere în România pe baza unor zboruri directe”, a precizat Oana Ţoiu, întrebată despre cazul Irina Ponta.
Daciana și Victor Ponta au declarat, joi, că fiica lor, Irina, a fost eliminată de pe lista pasagerilor din avionul de repatriere asistată de MAE care trebuia să aducă acasă cei 28 de copii aflați în tabără și care au rămas blocați în Emirate din cauza războiului din Orientul Mijlociu.
Daciana Sârbu a declarat ă fetița ei, Irina, a fost dată jos din autocarul care ducea copiii către aeroport și că i s-a spus că este ”o vulnerabilitate” din cauza numelui pe care îl poartă. Fata a rămas în consulatul României, singură, și familia a reușit să găsească niște români care locuiesc acolo care să o ajute.
Oana Țoiu a confirmat, în conferința de presă organizată la MAE, că a existat o discuție cu consulul din Emirate, despre ”respectarea criteriilor, ataât pentru prezența în autocar cât și în avion”.
