Pe rețelele sociale au început să apară imagini cu distrugerea podului din regiunea rusă Kursk de către armata ucraineană. Clipul de 29 de secunde, devenit viral pe rețele precum X, arată podul survolat, probabil, dintr-o dronă ce avansează în lungul acestei construcții.
În zona unde podul trece pe deasupra unui pâlc de copaci se produce o explozie de mari proporții, care generează un nor de fum alb-gri. După ce fumul se risipește, se observă cum o mare parte din construcție a fost distrusă.
Apa râului Seim se vede în locul unde anterior se aflau tablierul podului și calea de rulare.
Distrugerea podului a fost confirmată și de partea rusă, care a acuzat armata ucraineană că a folosit rachete occidentale în această operațiune.
Ministrul rus de Externe susține că lovitura ucraineană ar fi ucis „voluntari care încercau să evacueze civili”.
„Pentru prima dată, regiunea Kursk a fost lovită de lansatoare de rachete de fabricație occidentală, probabil HIMARS americane.
Ca urmare a atacului asupra podului peste râul Seim din districtul Glușkovo, acesta a fost complet distrus, iar voluntarii care ajutau populația civilă evacuată au fost uciși”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.
Presa internațională notează că nu a putut verifica în mod independent aceste informații.
Rusia se teme și sapă tranșee în Kursk, avansul ucrainenilor a încetinit. Cât teritoriu au cucerit de fapt forţele ucrainene
Război în Ucraina. Rusia va evacua alte mii de locuitori din regiunea Kursk invadată de forţele Kievului. Analiştii militari de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) au evaluat că ruşii sapă tranșee și șanțuri anti-blindate în Kursk la 80 de km de graniţa cu Ucraina, dar şi că ritmul operațiunilor ucrainene a încetinit în ultimele zile. Experţii ISW au apreciat că forţele Kievului operează în 41 de așezări din regiune şi că nu deţin controlul asupra întregului teritoriu revendicat.
Autorităţile din regiunea rusă Kursk au decis să evacueze populaţia din districtul Gluşkov, a declarat miercuri seara guvernatorul interimar Alexei Smirnov, pe fondul înaintării continue a forţelor ucrainene în regiunea de graniţă. Districtul Gluşkov se învecinează direct cu Ucraina şi are o populaţie de aproximativ 20.000 de locuitori. Oficiali ruşi au informat că aproape 200.000 de persoane au fost evacuate în total urma atacului ucrainean.
Ucraina a declarat miercuri că invazia sa transfrontalieră a avansat cu unu până la doi kilometri în regiunea Kursk de la începutul zilei şi că trupele sale au terminat de curăţat oraşul rusesc de graniţă, Sudja, de forţele Moscovei.
Cu toate astea, analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) au evaluat că ritmul operațiunilor ucrainene în Kursk a devenit în ultimele zile în general mai lent, în timp ce forțele ruse continuă încercările de a stabiliza linia frontului în zonă. Experţii occidentali consideră că atacul ucrainean din Kursk, intrat în a doua săptămână, creează un impact tangibil asupra apărării, logisticii și securității în Rusia.
Imagini colectate de sateliţii Maxar pe 12 si 13 august arată noi fortificații săpate pe câmpuri de ruşi, inclusiv tranșee și șanțuri anti-vehicule. Ele se află la aproximativ 17 kilometri nord de cea mai apropiată poziţie revendicată de ucraineni, ceea ce sugerează că ruşii sunt îngrijoraţi de potențiale înaintări ucrainene cu coloane de blindate. Forțele ruse par deosebit de preocupate să protejeze liniile terestre importante de comunicație pentru a opri eventuale manevre ucrainene în special de-a lungul unor autostrăzi. Totodată, guvernul rus continuă să recruteze personal militar pentru a sprijini operațiunile din regiunea Kursk.
Într-un raport anterior, de miercuri, analiştii ISW au precizat că ei estimează că forțele ucrainene nu controlează întreg teritoriul din regiunea Kursk pe care l-au revendicat, conform definiției „controlului” folosită de analiștii militari.
Volodimir Zelenski a declarat pe 13 august că forțele ucrainene „controlează” 74 de localități din regiunea Kursk. Nu este clar dacă Zelenski a vrut să spună că forțele ucrainene operează în 74 de așezări sau dacă se referea la un alt tip de unități administrative geografice, observă ISW.
Pe baza datelor strânse online, afirmații și imagini geolocalizate, ISW a evaluat că forțele ucrainene operează în sau aproape de 41 de așezări din Kursk, dar, precizează că în regiune există multe așezări extrem de mici pe care nu le-a inclus bilanţ. ISW susţine că nu respingere raportările oficiale ucrainene, ci susţine că este o consecinţă a limitărilor metodologiei open-source folosită de ISW și a angajamentului luat de a utiliza numai informații disponibile public. ISW nu evaluează că forțele ucrainene controlează întreg teritoriul în limita maximală a înaintărilor ucrainene revendicate conform definiției folosite pentru „controlul”.
Zelenski: „Să distrugem forțele ruse și să le epuizăm rezervele. Trebuie să provocăm daune maxime”. Rusia acuză NATO că e în spatele ofensivei din Kursk
Război în Ucraina. Continuă invazia ucraineană în Rusia! Ieri, armata lui Volodimir Zelenski a distrus un pod important din regiunea Kursk, iar acum soldaţii lui Vladimir Putin cu greu mai pot pătrunde în zonă. Între timp, au fost difuzate pentru prima dată imagini de la incursiunea din 6 august. Oficialii de la Moscova acuză că întreaga operaţiune a fost planificată cu ajutorul NATO și al Occidentului.
Zelenski: „Ideea este să distrugem forțele ruse și să le epuizăm rezervele”
„Ideea este să distrugem forțele ruse și să le epuizăm rezervele. Trebuie să provocăm daune maxime tuturor pozițiilor rusești și facem acest lucru. Mulțumesc fiecăruia dintre luptătorii noștri pentru precizia lor”, a declarat Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei. Ieri, armata lui Zelenski a distrus un pod important din regiune. În urma bombardamentului, districtul Glușkovo a rămas complet izolat, iar soldaţii lui Vladimir Putin au fost practic înconjuraţi. Ucraina ar încerca să creeze acum un coridor de-a lungul frontierei.
Localnicii din Kursk se tem pentru viaţa lor, iar autorităţile locale fac tot ce le stă în putinţă să îi ducă într-un loc sigur. Între timp, oficialii din Canada au anunţat că armata lui Zelenski se poate folosi de armele primite de la ei în ofensiva din Kursk. „Credem în continuare că, prin coaliția pe care am construit-o, le oferim ucrainenilor ceea ce au nevoie pe câmpul de luptă pentru a avea succes în regiunea de nord-est și în sud. Credem că au capacitățile necesare pentru a avea succes cu ceea ce le-am oferit”, a declarat Sabrina Singh, purtător de cuvânt Pentagon.
Armata lui Zelenski pierde însă teren pe frontul de est, unde soldații ucraineni sunt depășiți de situaţie. Iar până la noi întăriri, ar putea dura luni. Forțele ucrainene spun ca ofensiva fără precedent de pe 6 august este necesară pentru a convinge Moscova să înceapă negocierile de pace. Autorităţile de la Moscova acuză în schimb că întreaga operaţiune a fost planificată cu ajutorul NATO și al Occidentului.
În instituții e o atmosferă de disperare amestecată cu teamă, iar tot mai mulți vor să plece din țară. Părinții tinerilor sunt înfricoșați de posibilitatea decretării mobilizării generale. Pentru prima dată de la începutul invaziei, la Moscova se vorbește despre înfrângere.
Un proiect de lege al Dumei de Stat, parlamentul Rusiei, prevede ca la nivelul întregii țări să se introducă obligativitatea elevilor ca la orele de sport să folosească un echipament în culorile steagului federal.
”Este necesar să se standardizeze uniforma sportivă pentru lecțiile școlare de educație fizică. Mi se pare rezonabil să obligăm școlile să aleagă o uniformă în trei culori, alb, albastru, roșu, culorile drapelului nostru”, a declarat deputatul Serghie Kolunov, citat de agenția RIA Novosti.
”În acest fel, vom întări faptul că suntem cu toții ruși și, de asemenea, vom elimina inegalitățile dintre elevi, unii nu-și pot cumpăra echipament de firmă și încălțăminte scumpă, iar introducerea uniformei va consolida valorile patriotice”, a mai adăugat deputatul, arătând că în perioadă dificilă prin care trece Rusia, naționalismul e singura salvare pentru Putin.
Au trecut 11 zile de la intrarea trupelor ucrainene în Kursk, iar întregul eșafodaj politic de la Kremlin se clatină.
Vladimir Putin a decretat stare de urgență în regiunea de vest a țării, operațiunile militare de eliberare a teritoriului le-a trecut în subordinea FSB, iar Valery Gherasimov, șeful armatei, a ieșit din cercul de încredere al președintelui.
Un nou job își face loc pe piața muncii din Kursk: săpător de tranșee. Se plătesc între 1.600 și 4.000 de dolari pe lună
Imaginile din satelit arată că un nou sistem de șanțuri a fost săpat în regiune.
”Prieteni, mi-au cerut să public acest anunț din orașul Kurchatov” (acesta este un oraș învecinat cu centrala nucleară Kursk), a declarat un utilizator pe site-ul rusesc de socializare Vkontakte. ”Avem nevoie de oameni care să sape tranșee în zona Lgov. Existăchipamente, dar nu șoferi. Plata în fiecare săptămână”, a adăugat acesta.
Între timp, o companie de construcții din regiunea îndepărtată Bashkortostan a postat o listă de locuri de muncă pe site-ul Avito, anunțând că este nevoie de muncitori pentru săparea de șanțuri în regiunea Kursk. Acesta a declarat că lucrătorii vor fi plătiți între 1 600 și 4 000 de dolari pe lună. La acești bani se adaugă trei mese pe zi, haine de lucru și transport gratuite, mai precizează anunțul.
Impactul asupra societății ruse e major. Dintr-o dată, Kremlinul trebuie să administreze peste 100.000 de refugiați, să ia decizii de a transfera trupe militare din alte zone și să realizeze un plan de luptă care se desfășoară pe teritoriul țării, ceva de neimaginat în urmă cu doi ani și jumătate.
Dar acesta e doar vârful icebergului, pentru că de supraviețuirea colosului rus depinde și regimul lui Aleksandr Lukașenko din Belarus.
Timp de doi ani, în 2020 și 2021, în Minsk și alte orașe din țară au fost proteste masive împotriva regimului Lukașenko. Acesta din urmă a fost salvat doar în urma ajutorului dat de Putin care a trimis trupe speciale de intervenție pentru înăbușirea manifestațiile și arestarea a mii de oameni.
Mai poate Putin, acum, când trupele ucrainene acționează în Rusia, să-și ajute prietenul?
”Să ne așezăm la masa negocierilor și să punem capăt acestei lupte. Nici poporul ucrainean, nici rușii, nici bielorușii nu au nevoie de ea”, a declarat Aleksandr Lukașenko, joi, transmițându-i un mesaj lui Putin că trebuie să pună rapid capăt războiului dacă vor să supraviețuiască.
Președintele Belarus a fost cel care a negociat anul trecut cu Evgheni Prigojin, eliminat între timp, încheierea revoltei mercenarilor Wagner, care se îndreptau spre Moscova, Lukașenko fiind aliatul cel mai important și apropiat de Putin.
În Rusia, îngrijorarea se manifestă în două direcții. Una, cea propagandistică, prin care Putin urmărește să impună măsuri tot mai dure pentru cetățeni cu scopul de a obține o susținere forțată pentru război – mobilizare generală, cenzură, patriotism și sacrificiu individual, exemplificat sugestiv de legea echipamentului de sport.
Cea de a doua, una fatalistă, exprimată deja în unele emisiuni de dezbateri televizate, în care se sugerează acceptarea situației, negocieri și compromisuri pentru încheierea cât mai rapidă a războiului.
În aceste zile, Putin e preocupat să-și mențină autoritatea pentru a nu se prăbuși totul în jurul lui. Discuțiile din Consiliul de Securitate nu sunt comunicate public, dar întâlnirile sunt anunțate, promovându-se ideea că elita lucrează pentru binele țării.
Dar atmosfera e apăsătoare. Sunt mulți tineri care se tem de o mobilizare generală și încearcă să plece din țară, iar în instituții, e o mare îngrijorare în legătură cu capacitatea regimului de a se salva.
”Din momentul în care războiul a ajuns pe teritoriul lor, a fost evident că rușii s-au speriat. Sunt șocați. Deși luptele din regiunea Kursk sunt menționate la televizor ca fiind ”situația din zona de frontieră”, familiile și prietenii au început să șușotească despre situația reală de pe front. Schimbările în psihologia populației ruse vor fi un alt argument pentru începerea negocierilor de pace”, a declarat Mihail Podoliak, consilierul președintelui Volodimir Zelenski.
Ceea ce susține liderul ucrainean e confirmat și de Karen Shakhnazarov, directorul general Mosfilm, un susținător al lui Putin, care într-o emisiune TV a spus că „rușii ar trebui să se obișnuiască și cu ideea că ar putea pierde războiul”.
Până acum, nu există indicii că forțele ucrainene și-au întrerupt operațiunile militare în regiunea Kursk sau că armata Kremlinului reușește să facă față atacului.
În continuare sunt grupări militare ruse care se predau fără luptă, în timp ce soldații Kievului continuă să ocupe sate și comune din regiune.
Putin e presat de timp să ia măsuri, dar încă nu are o intenție clară să găsească o cale de compromis.
Speră să cucerească rapid regiunea Donețk din estul Ucrainei și să elibereze Kursk în urma transferului de trupe, dar situația din teren e în dezavantajul liderului de la Kremlin, care nu e sigur că ucrainenii nu i-au pregătit alte surprize.
În subsolul unei închisori din nord-estul Ucrainei, zeci de soldați ruși – unii răniți, majoritatea abia adulți – stăteau înghesuiți vineri pe paturi suprapuse de metal, îmbrăcați în tricouri și purtând șlapi. Prizonierii de război nu sunt luptători experimentați care au fost prinși în luptă în Ucraina, ci soldați ruși capturați acasă, după o incursiune ucraineană surpriză în Rusia, săptămâna trecută. Mulți sunt printre cei mai tineri bărbați din Rusia: recruți care își îndeplinesc serviciul militar obligatoriu de un an și care nu ar fi trebuit să vadă niciodată o luptă, cu atât mai puțin să intre în Ucraina. Capturarea unui număr atât de mare de tineri în incursiunea ucraineană reprezintă o provocare semnificativă pentru Kremlin. The Washington Post a vorbit cu câțiva dintre ei.
Capturarea atât de multor tineri nepregătiți reprezintă o provocare semnificativă pentru Kremlin. Aceasta servește, de asemenea, drept test pentru Ucraina cu privire la modul de gestionare a unui număr atât de mare de prizonieri de război ruși, care ar putea fi considerați monede de schimb deosebit de valoroase în viitoarele negocieri sau schimburi.
Serviciul de recrutare este un subiect exploziv din punct de vedere politic în Rusia, unde toți bărbații trebuie să servească în armată odată ce împlinesc 18 ani.
După ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, președintele rus Vladimir Putin a promis mamelor îngrijorate că recruții nu vor fi implicați în nicio luptă. Putin s-a ținut în mare parte de această promisiune, deși unii au ajuns totuși în Ucraina în haosul din primul an al invaziei sau au fost presați de ofițerii lor să semneze contracte.
Cu toate acestea, cei mai mulți au fost staționați de-a lungul extinsei frontiere de vest a Rusiei pentru a suplini lipsa de personal și cu speranța că nu se vor confrunta niciodată cu un atac. În interiorul Ucrainei, Rusia s-a bazat pe o forță dezordonată formată din condamnați, mercenari, soldați mobilizați și sub contract pentru a duce greul războiului, statul majorându-le continuu salariile.
Dar când Ucraina a lansat o incursiune surpriză în Kursk săptămâna trecută, acești tineri recruți neantrenați din orașe și sate din toată Rusia s-au trezit pe noua linie a frontului – și nepregătiți să o apere. Bărbații din închisoarea ucraineană proveneau de la orașe atât de îndepărtate precum orașul portuar Sankt Petersburg din nord-vestul țării și un sat rural din Penza, la sud-est de Moscova.
”Nu am vrut să luptăm în niciun fel”, a declarat Nikolai, în vârstă de 22 de ani, care este din orașul Celiabinsk. ”Ni s-a promis că nu vom lua parte deloc la ostilități. Dar ceva a mers prost”.
Când a fost întrebat cine a promis acest lucru, el a răspuns ”Președintele Vladimir Putin”.
Ministerul ucrainean al Apărării a permis vineri unui mic grup de jurnaliști, inclusiv unei echipe de reporteri de la Washington Post, accesul la o închisoare în care sunt deținute trupe ruse, cu condiția ca locația acesteia să fie ținută secretă. Gardienii ucraineni ai închisorii au fost prezenți în celule în timpul interviurilor, dar nu au monitorizat îndeaproape conversațiile, nu au intervenit și nu au revizuit materialele înainte de publicare.
Reporterii Post s-au identificat ca jurnaliști, au explicat că materialul va fi publicat și au întrebat fiecare deținut pe care l-au intervievat dacă este dispus să vorbească sau este forțat să o facă. Unii deținuți au refuzat să participe. Alții au confirmat că o fac de bunăvoie. Deținuții au vorbit cu condiția să le fie folosite doar prenumele pentru a vorbi deschis despre experiențele lor.
Marea majoritate a prizonierilor nu au fost răniți. Mai mulți soldați răniți intervievați de The Post au explicat cum au suferit răni în luptă înainte de capturare, inclusiv unul care a spus că s-a rănit cu propria grenadă în speranța că va muri și nu va fi luat prizonier. Soldații ucraineni i-au acordat primul ajutor, a spus el, și apoi l-au evacuat la o clinică unde i s-au făcut radiografii și a fost supus unei intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea șrapnelului din răni.
Airstrike on the bridge over the Seim River near the town of Glushkovo, Kursk Region. (11 km from the border) pic.twitter.com/R0AXmZthJD
— 𝔗𝔥𝔢 𝕯𝔢𝔞𝔡 𝕯𝔦𝔰𝔱𝔯𝔦𝔠𝔱△ 🇬🇪🇺🇦🇺🇲🇬🇷 (@TheDeadDistrict) August 16, 2024
