UPDATE: Centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei rămâne sub controlul Rusiei, au declarat în această dimineață autoritățile instalate de Moscova în orașul apropiat Enerhodar.
Anunțul vine după ce un oficial ucrainean a sugerat că forțele ruse se pregătesc să plece.
„Mass-media răspândește în mod activ știri false conform cărora Rusia intenționează să se retragă din Enerhodar și să părăsească (fabrica). Aceste informații nu sunt adevărate„, a scris administrația instalată de Rusia pe aplicația Telegram, potrivit SkyNews.
Directorul Energoatom susţine, că ruşii s-ar pregăti să părăsească centrala nucleară Zaporojie: ”Își fac bagajele și fură tot ce văd”.
Peste 1.000 de soldați ruși au fost puși oficial sub acuzare pentru săvârșirea de crime de război pe teritoriul Ucrainei și riscă închisoare pe viață, a anunțat primul adjunct al şeful Departamentului de investigaţie a Poliţiei Naţionale din Ucraina, Serhii Panteleev. Între timp, rușii se pregătesc să plece de la centrala nucleară Zaporojie, pe care au ocupat-o încă din luna martie, a anunțat șeful Energoatom. În Herson, oamenii se tem de bomardamentele rușilor și fug din oraș. Coloana de mașini de la periferie se întinde pe mai mult de un kilometru. În ultimele 24 de ore, au fost 54 de atacuri ale rușilor asupra Herson.
Directorul companiei Energoatom, societatea în subordinea căreia se află centralele atomoelectrice din Ucraina, a susţinut duminică faptul că observă semne conform cărora trupele ruse s-ar pregăti să renunţe la controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, pe care au ocupat-o la începutul lunii martie, în primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, relatează Reuters.
O asemenea decizie ar însemna o schimbare majoră pe frontul din regiunea sudică ucraineană Zaporojie, unde linia de contact dintre trupele ruse şi cele ucrainene a rămas aproape neschimbată în ultimele luni, în timp ce bombardamentele repetate în zona centralei nucleare pentru care cele două tabere se acuză reciproc continuă să provoace temeri asupra riscului unui nou Cernobâl.
În ultimele săptămâni am primit efectiv informaţii despre semne că (trupele ruse) s-ar putea să se pregătească să plece de la centrala situată în zona oraşului Energodar, a spus la televiziunea ucraineană Petro Kotin, şeful Energoatom.
Șeful companiei ucrainene de energie nucleară a declarat că există semne că forțele rusești s-ar pregăti să părăsească centrala nucleară Zaporojie, pe care au ocupat-o în martie.
”În ultimele săptămâni primim efectiv informații că au apărut semne că este posibil să se pregătească să părăsească (centrala)”, a declarat Petro Kotin, șeful Energoatom, la televiziunea națională.
”În primul rând, în ultima vreme au apărut multe rapoarte în mass-media rusești despre cum rușii ar putea fi nevoiți să părăsească Zaporije și să o transfere sub controlul AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomic). Știți, există impresia că își fac bagajele și fură tot ce văd”, a afirmat acesta.
Rușii și ucrainenii s-au acuzat în mod repetat, în ultimele luni, de bombardamente asupra centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa.
Întrebat dacă este prea devreme să se vorbească despre plecarea trupelor rusești de la centrală, Kotin a declarat: ”Este prea devreme. Nu vedem acest lucru acum, dar se pregătesc să plece”.
Șeful AIEA s-a întâlnit cu o delegație rusă la Istanbul, în 23 noiembrie, pentru a discuta despre crearea unei zone de protecție în jurul centralei, cea mai mare din Europa, pentru a preveni un dezastru nuclear.
Agenția rusă de știri RIA l-a citat pe ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov, la o zi după întâlnire, spunând că o decizie privind o zonă de protecție ar trebui să fie luată ”destul de repede”.
Directorul AIEA, Rafael Grossi, s-a întâlnit la Istanbul pe 23 noiembrie cu o delegaţie rusă pentru a discuta despre instituirea unei zone de protecţie în jurul centralei, pentru a preveni un posibil dezastru nuclear. În ziua următoare acestei întâlniri, vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că o decizie asupra creării unei asemenea zone trebuie luată foarte rapid.
Liderul grupului Partidului Popular European (PPE) în Parlamentul European, Manfred Weber, îndeamnă statele vest-europene să dea dovadă de mai multă solidaritate în primirea refugiaţilor ucraineni, al căror număr ar putea creşte dacă vor continua atacurilor ruseşti asupra infrastructurilor energetice ucrainene în plină iarnă.
Dacă şi mai mulţi ucraineni vor fi forţaţi să plece pe parcursul iernii din cauza atacurilor şi bombardamentelor ruseşti, atunci Europa Occidentală trebuie să-şi asume mai multă responsabilitate, a spus Weber ziarului german Bild am Sonntag, preluat duminică de agenţia DPA.
Aceasta este o provocare fără precedent, care trebuie să fie abordată cu solidaritate, a indicat politicianul german.
Conform datelor agenţiei ONU pentru refugiaţi, UNHCR, de când a început pe 24 februarie războiul cu Rusia aproape opt milioane de ucraineni s-au refugiat în afara ţării. Dintre aceştia, peste un milion sunt înregistraţi în Germania, conform Ministerului de Interne german.
În comparaţie cu Germania, în alte state vest-europene numărul refugiaţilor ucraineni înregistraţi este semnificativ mai mic, circa 119.000 în Franţa, circa 173.000 în Italia şi aproximativ 154.000 în Spania, potrivit UNHCR.
Numărul cel mai mare de refugiaţi ucraineni este înregistrat în Polonia, peste 1,5 milioane.
Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a declarat aceleiaşi publicaţii germane că în prezent statele membre care au în continuare capacitate (pentru refugiaţi ucraineni) îşi sporesc în mod clar eforturile pentru le ajuta pe celelalte.
Peste 1.000 de ruși au fost puse oficial sub acuzare pentru săvârşirea de crime de război pe teritoriul Ucrainei, a declarat primul adjunct al şeful Departamentului de investigaţie a Poliţiei Naţionale din Ucraina, Serhii Panteleev, pentru Agerpres. ”Îi vom căuta şi, dacă nu vom reuşi să îi prindem, îi vor căuta copiii noştri şi alte generaţii. Pentru aceste crime este prevăzută pedeapsa maximă, închisoare pe viaţă”, a afirmat acesta.
Potrivit acestuia, autorităţile ucrainene au colectat suficiente probe şi au finalizat anchetele în cazul celor peste 1.000 de dosare de crime de război, comise de militari ruşi după declanşarea războiului.
„Scopul Departamentului de investigaţii constă nu numai în a stabili crima, în a strânge probe, a examina cadavrele şi a face expertize. Rezultatul final trebuie să fie identificarea criminalului de război şi strângerea de probe pentru a-l putea acuza. Într-o scurtă perioadă de timp, după eliberarea teritoriilor ocupate, s-au strâns probe şi, împreună cu procurorii, am pus acuzaţie mai mult de 1.000 de criminali de război din Federaţia Rusă„, a afirmat Panteleev.
Acesta a subliniat că, din totalul militarilor acuzaţi de crime de război, peste 100 se afla deja în custodia autorităţilor ucrainene. Oficialul Poliţiei Naţionale ucrainene precizează că persoanele puse oficial sub acuzare nu vor face obiectul unor schimburi de prizonieri cu Federaţia Rusă.
El mărturiseşte că faptele cele mai grave s-au produs pe teritoriile ocupate de armata rusă, însă în special în localităţi situate la nord-vest de Kiev, dar şi în regiunea Harkov.
