După ce le-a luat mineralele, ”pacificatorul” Trump, pregătit să cedeze invadatorului Putin, teritoriile Ucrainei acaparate cu forța de Rusia.
Ce înseamnă, mai exact, propunerea lui Putin pentru ”Acordul din Alaska” cu Trump. Hărți: Ce teritorii trebuie să îi dea Ucraina
Donald Trump și Vladimir Putin vor discuta la întâlnirea din 15 august, care va avea loc în Alaska, despre un plan de pace care prevede ca Ucraina să cedeze noi teritorii către Rusia. Putin i-a transmis planul său lui Trump prin trimisul special Steve Witkoff, în cadrul întâlnirii pe care au avut-o la Moscova, la începutul acestei săptămâni. Potrivit unei surse citate de Kyiv Independent, SUA ar fi acceptat de ”facto” propunerea.
Planul lui Putin prevede retragerea trupelor Kievului din două regiuni ucrainene parțial ocupate – Donețk și Luhansk, susține o sursă din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei, care a făcut parte din echipa informată cu privire la discuția pe care Putin a avut-o cu Witkoff.
Iar ca ”semn de bunăvoință”, Rusia și-ar retrage trupele din nord-estul regiunilor Harkiv și Sumî, unde Kremlinul deține unele teritorii, a mai declarat sursa sub protecția anonimatului.
Putin i-ar fi spus lui Witkoff că Rusia e mulțumită cu actuala linie de demarcație din sudul regiunilor Zaporojie și Herson, unde Rusia controlează majoritatea regiunii, dar nu și capitalele regionale.
”Cine ar da armatei un astfel de ordin de retragere?”, a adăugat sursa, care sugerează că anunțul rapid al lui Trump privind întâlnirea cu Putin din 15 august arată că SUA au acceptat ”de facto” propunerea.
”Rușii încearcă acum să răspândească vestea că respingem «planul minunat al lui Trump», dar adevărul este că acesta este planul rușilor – teritoriu în schimbul unui armistițiu”, a adăugat sursa.
Vladimir Putin vrea ca Ucraina să cedeze Moscovei toate teritoriile ucrainene ocupate de Rusia – aproximativ 20% din țară – și ultimul sfert din regiunea Donețk aflat încă sub control ucrainean, potrivit unor informații publicate de Wall Street Journal, preluată de Sky News.
În schimbul unui armistițiu, linia frontului ar urma să fie înghețată în regiunile Zaporojie și Herson, din care Rusia ocupă în prezent 74%, și în Luhansk, unde forțele ruse controlează 99% din teritoriu, au declarat oficiali familiarizați cu propunerea.
Aceste condiții au fost respinse de președintele Volodimir Zelenski și urmează să fie discutate la un summit între Putin și Donald Trump, pe care liderii europeni l-au catalogat drept ilegitim.
UPDATE: Oficialii americani i-au sunat pe europeni să le spună ce a cerut Vladimir Putin ca să înghețe războiul. Anunțul a provocat îngrijorare.
Oficiali din SUA le-au prezentat liderilor europeni și ucraineni un plan propus de Vladimir Putin pentru a opri războiul din Ucraina, plan care ar presupune ca Ucraina să cedeze teritorii importante, potrivit unor surse occidentale.
Planul, pe care Vladimir Putin l-a prezentat miercuri, în cadrul unei întâlniri la Moscova, trimisului special al lui Trump, Steve Witkoff, ar impune Ucrainei să cedeze regiunea Donbas din estul țării – ocupată în prezent în majoritate de Rusia – precum și Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014.
Oficialii europeni cred că Putin încearcă să evite sancțiunile suplimentare anunțate de Trump
Planul a stârnit îngrijorare în capitalele europene. Unii lideri europeni se tem că Putin încearcă astfel să scape de sancțiunile pe care Donald Trump plănuia să le impună vineri, fără a oferi în schimb concesii importante.
Acest plan l-ar fi determinat pe Trump să organizeze o întâlnire cu Vladimir Putin chiar săptămâna viitoare. În ultimele două zile au avut loc mai multe discuții cu europenii, inclusiv cu Witkoff și secretarul de stat Marco Rubio.
Vineri, Witkoff a vorbit cu mai mulți oficiali europeni pentru a oferi detalii suplimentare.
Nu este clar ce ar însemna planul pentru regiunile Zaporojie și Herson, unde Rusia controlează parțial teritoriul.
De asemenea, nu se știe cum ar aborda propunerea cerințele lui Putin privind interzicerea aderării Ucrainei la NATO și limitarea armatei ucrainene.
Mai mult decât atât, în cursul zilei de vineri, Vladimir Putin și-a sunat aliații înainte de întâlnirea cu Donald Trump de săptămâna viitoare.
Liderul de la Kremlin a purtat discuții cu președintele Chinei, Xi Jinping, și cu președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a relatat presa de stat rusă, potrivit The Kyiv Independent.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins sâmbătă eventuale concesii teritoriale față de Vladimir Putin.
JD Vance se întâlnește cu ministrul britanic de Externe
În cursul zilei de sâmbătă, ministrul britanic de externe, David Lammy, și vicepreședintele american, JD Vance, se vor întâlni în Marea Britanie, cu aliați ucraineni și europeni pentru a discuta despre propunerea președintelui Donald Trump de a obține pacea în Ucraina, a anunțat un purtător de cuvânt de la Downing Street.
Premierul britanic Keir Starmer a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, înaintea reuniunii pe tema de securitate.
Cei doi au discutat propunerile lui Trump pentru încheierea războiului din Ucraina, înaintea negocierilor pe care acesta urmează să le aibă cu Vladimir Putin, pe 15 august, în Alaska.
UPDATE: Oficiali europeni i-au transmis vicepreședintelui american JD Vance, într-o reuniune desfășurată la Kent, că deciziile privind Ucraina nu pot fi luate fără participarea Ucrainei.
Un consilier de rang înalt al unui lider european a declarat pentru Wall Street Journal că summitul cu Putin a arătat cât de vulnerabil este liderul de la Kremlin în fața presiunii americane, după ce Trump a amenințat cu sancțiuni.
Totuși, termenul limită impus de Trump pentru ca Putin să încheie războiul a expirat ieri fără consecințe, iar oficialul a considerat regretabil faptul că președintele nu și-a folosit influența asupra economiei de război a Rusiei.
Experții: ”Cedarea teritoriilor ar pregăti o nouă invazie”
Potrivit analiștilor militari, cedarea integrală a regiunilor Donețk și Lugansk – din care Rusia controlează în prezent 75% și, respectiv, 99% – ar însemna ca Ucraina să renunțe la cele mai puternice fortificații defensive ale sale, care separă partea controlată de Kiev de teritoriul ocupat de ruși, fără să primească nimic în schimb.
Această concesie i-ar permite Rusiei să evite ani de lupte sângeroase pentru a sparge așa-numita ”centură fortificată”, să avanseze cu aproximativ 80 de kilometri și să-și alinieze trupele la granița regiunilor Harkov și Dnipropetrovsk, potrivitInstitutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Noile linii, traversând teren deschis, ar fi mult mai greu de apărat și ar facilita Kremlinului o viitoare invazie.
”Propunerea raportată a lui Putin cere ca Ucraina să cedeze această poziție defensivă esențială, pe care forțele ruse nu au în prezent capacitatea să o învăluie sau să o penetreze rapid, aparent în schimbul a nimic”, a transmis ISW.
Think tank-ul avertizează că Rusia ar putea relua ofensiva pentru a ataca Harkov, începând cu orașul Izium și continuând către centrul regional.
”Forțele ruse vor încălca aproape sigur orice viitor armistițiu sau acord de pace și vor relua agresiunea militară împotriva Ucrainei, dacă acest acord nu va include mecanisme de monitorizare solide și garanții de securitate pentru Kiev”, a precizat ISW.
Institutul subliniază că pentru a preveni acest scenariu ar fi nevoie de investiții masive și urgente din partea aliaților occidentali pentru construirea unor linii defensive extinse în Donețk, traversând teren deschis.
Volodimir Zelenski a avertizat că orice încercare de a împărți teritoriul Ucrainei va duce la o nouă invazie rusă.
”Permițându-i lui Putin să ia Crimeea, am ajuns la ocuparea regiunilor Donețk și Luhansk”, a spus el.
”Acum, Putin vrea să fie iertat pentru ocuparea sudului regiunii noastre Herson, a regiunii Zaporojie, a întregului teritoriu din Luhansk și Donețk și a Crimeei. Nu vom permite această a doua tentativă de a împărți Ucraina. Cunoscând Rusia – unde există o a doua oară, va exista și o a treia”.
Zelenski a mai spus că SUA pot, fără îndoială, să pună capăt războiului, singurul opozant fiind Putin.
”Singura lui armă este capacitatea de a ucide și încearcă să vândă încetarea crimelor la cel mai mare preț posibil”.
Președintele ucrainean a continuat: ”Se teme de sancțiuni și face tot posibilul să scape de ele. Vrea să schimbe o pauză în război, în crime, cu legalizarea ocupației pământului nostru – vrea să obțină pradă teritorială pentru a doua oară”.
UPDATE: Care sunt propunerile Ucrainei și Europei pentru negocierile de pace din Alaska. Surse WSJ: Obiectivul e de a trasa o linie roșie
Liderii europeni și Ucraina au răspuns planului de încetare a focului propus de președintele rus Vladimir Putin cu o contraofertă, pe care o consideră o bază pentru negocierile viitoare dintre Donald Trump și Putin, potrivit unor oficiali europeni citați de Wall Street Journal.
Țările europene au respins oferta Rusiei de a ceda teritoriile controlate de Ucraina din regiunea Donețk în schimbul unui armistițiu, o cerere făcută în cadrul unei întâlniri cu oficiali americani de rang înalt la Londra, pe 9 august.
Guvernele din Ucraina, Marea Britanie, Germania și Franța au reacționat rapid la propunerea de pace rezultată în urma discuțiilor dintre Putin și trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, desfășurate la Kremlin.
După aceste negocieri, Trump a amânat impunerea sancțiunilor suplimentare dure asupra Rusiei, stabilită inițial pentru 8 august, și a acceptat o întâlnire cu Putin în Alaska, programată pentru 15 august.
Obiectivul Europei este să stabilească o linie roșie comună împreună cu Ucraina, care să fie aplicată în orice negocieri cu Rusia.
Liderii europeni propun ca schimbul de teritorii să se realizeze pe o bază reciprocă
Propunerea europeană prevede ca părțile să ajungă mai întâi la un acord de încetare a focului înainte de a se lua orice alte măsuri.
Mai mult decât atât, schimbul de teritorii trebuie să se realizeze pe bază reciprocă, adică dacă Ucraina retrage trupele din anumite zone, Rusia trebuie să facă același lucru.
”Nu poți începe procesul renunțând la teritorii în timp ce încă se luptă”, a declarat o sursă europeană.
Planul mai prevede că orice concesii teritoriale făcute de Ucraina trebuie să fie protejate prin garanții solide de securitate, inclusiv posibilitatea aderării Ucrainei la NATO.
Planul european a fost conceput și prezentat reprezentanților americani de către consilierii principali ai liderilor europeni, cunoscuți sub numele de ”șerpași”. Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a fost prezent la întâlnire, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio, trimisul special pentru Ucraina, Keith Kellogg, și Steve Witkoff au participat prin video.
Oficialii europeni care au avut acces la detalii despre întâlnirea lui Witkoff cu Putin au remarcat că liderul rus nu a reluat condițiile dure inițiale, cum ar fi cerința demilitarizării Ucrainei, schimbarea guvernului sau preluarea totală a controlului în regiunile Herson și Zaporojie.
În discuția cu vicepreședintele Vance, oficialii europeni au subliniat că orice decizie privind viitorul Ucrainei trebuie luată cu acordul acesteia.
Un înalt oficial european a declarat că, indiferent de ce se decide la Washington, sprijinul european în materie de arme și finanțare pentru Ucraina va continua.
De asemenea, s-a precizat că, în cazul în care Ucraina cedează întreaga regiune Donețk, Rusia ar trebui să-și retragă trupele din zonele pe care le controlează în regiunile Zaporojie și Herson.
În cursul zilei de sâmbătă, președintele francez Emmanuel Macron și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au vorbit la telefon.
Președintele francez a afirmat că viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără implicarea directă a ucrainenilor, înaintea întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin.
”Viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără ucraineni, care luptă pentru libertatea și securitatea lor de mai bine de trei ani. De asemenea, europenii trebuie să fie parte a soluției, deoarece securitatea lor este direct afectată”, a subliniat Macron.
”Rămânem hotărâți să sprijinim Ucraina, acționând în spirit de unitate”, a mai adăugat acesta.
Orice acord convenit între cei doi lideri la întâlnirea din Alaska, programată pentru data de 15 august, ar urma să includă cedări de teritorii, pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a respins ferm.
UPDATE: „Locația contează”, a spus Preşedintele SUA, Donald Trump, înainte să anunţe că Alaska, un loc vândut de Rusia Statelor Unite acum 158 de ani pentru 7,2 milioane de dolari, va fi locul în care se va întâlni cu omologul său rus, Vladimir Putin. Potrivit unei analize CNN, scrisă de corespondentul CNN de război în Ucraina, Nick Patton Walsh, condiţiile întâlnirii sunt atât de favorabile Moscovei, încât este evident de ce Putin a profitat profitat imediat de ocazie, iar întâlnirea ar putea reprezenta o înfrângere lentă pentru Ucraina.
Condițiile din jurul întâlnirii, care va avea loc vinerea viitoare, pe 15 august, sunt atât de favorabile Moscovei, încât este evident de ce Putin a profitat imediat de ocazie, după luni de negocieri false, însă este greu de înțeles cum ar putea rezulta un acord din aceste negocieri bilaterale care să nu distrugă Ucraina. Kievul și aliații săi europeni au reacționat cu groază la ideile inițiale ale trimisului lui Trump, Steve Witkoff, potrivit potrivit cărora Ucraina ar trebui să cedeze mai multe teritorii.
Liderul de la Kremlin a promovat ideea de a obține teritoriile Ucrainei și a găsit un destinatar dispus să îl asculte, Witkoff, care în trecut a demonstrat o înțelegere superficială a suveranității ucrainene și a complexității cererii adresate unei țări, aflate în al patrulea an de la invazie, de a părăsi pur și simplu orașele pierdute cu prețul a mii de vieți.
Rusia este aproape de a încercui două orașe-cheie din Donețk, Pokrovsk și Kosteantînivka, și ar putea pune trupele ucrainene care le apără într-un asediu în următoarele săptămâni. Cedarea acestor orașe ar putea fi, oricum, o mișcare strategică a Kievului pentru a conserva forța de luptă în lunile următoare.
Restul regiunii Donețk, în special orașele Kramatorsk și Slaviansk, reprezintă o perspectivă mult mai periculoasă. Mii de civili locuiesc acolo, iar Moscova s-ar bucura ca oraşele să fie evacuate iar trupele să intre fără luptă.
Refuzul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a ceda teritorii, exprimat sâmbătă dimineață, reflectă dilema reală a unui comandant suprem care încearcă să gestioneze furia armatei și neîncrederea profundă a poporului ucrainean față de vecinul care continuă să bombardeze orașele în fiecare noapte.
Ce ar putea primi Ucraina în schimbul la care s-a referit Trump? Poate mici fâșii de teritoriu de frontieră ocupate de Rusia în regiunile Sumî și Harkov, parte a presupusei „zone tampon” imaginată de Putin, dar, realist vorbind, doar atât
Scopul principal este un armistițiu, dar chiar și asta pare o exagerare. Putin a susținut constant că armistițiul cerut de SUA, Europa și Ucraina este imposibil fără o muncă tehnică de monitorizare și pregătiri logistice. Este puțin probabil să se fi răzgândit tocmai acum, când trupele sale avansează pe linia frontului de est.
Europa este, de asemenea, precaută să nu repete greșelile fostului ministru britanic de externe, Neville Chamberlain, care a eșuat în 1938 să oprească Germania nazistă, mai ales având în vedere cât de puțin valorează un „acord” semnat de Kremlin, care a încălcat anterior tratate pentru a câștiga timp și a invada din nou.
Putin a fost clar încă de la început în privința obiectivelor sale: întreaga Ucraină subjugată sau ocupată, precum și o resetare strategică cu SUA care implică distrugerea Kievului ca actor regional. Consilierul său, Iuri Ușakov, a numit Alaska „un loc excelent pentru discuții privind cooperarea economică dintre Washington și Moscova” și a sugerat că deja s-a propus un summit de revenire în
Există riscul unei relații de „bonomie” (prietenie) între Trump și Putin, care să-i permită președintelui american să aprobe mai multe întâlniri tehnice între echipele lor pentru a stabili ce și când va avea loc un acord de încetare a focului. Un plan de schimburi sau de cedare teritorială, complet favorabil Moscovei, ar putea fi apoi prezentat Kievului, cu vechile avertismente americane privind ajutorul și informațiile condiționate de acceptarea acordului deja cunoscut. Iar președintele francez Emmanuel Macron ar putea fi din nou la telefon cu Trump.
Ce s-a schimbat de la ultima dată când Trump părea atras din nou în orbita Rusiei, în perioada în care l-a înfruntat pe Zelenski la Biroul Oval? Două lucruri lipsă atunci sunt acum prezente.
În primul rând, India și China, prima amenințată cu tarife vamale de 25% în două săptămâni, iar a doua încă în incertitudine, au vorbit recent cu Kremlinul. Este posibil ca acest lucru să-l fi încurajat pe Putin să accepte întâlnirea cu Trump sau măcar să dea mai multe semnale diplomatice. De asemenea, este posibil ca cele două țări să se teamă că importurile lor de energie vor fi afectate de sancțiunile secundare impuse de Trump.
Putin nu a avut nevoie de prea multă convingere pentru a accepta invitația SUA de a organiza întâlnirea bilaterală pe care echipa sa o consideră de mult timp cheia păcii în Ucraina. Termenul limită pentru sancțiuni, cel de vineri, a trecut fără mare atenție, în haosul stârnit de Alaska și discuțiile teritoriale.
În al doilea rând, Trump pretinde că atitudinea sa față de Putin s-a schimbat. Cuvinte precum „dezamăgit”, „dezgustător” și „să mă implice” au apărut recent în vocabularul său despre liderul de la Kremlin. Chiar dacă Trump pare să evite cu ușurință să provoace Moscovei dureri reale, permițând ca termenele și amenințările să expire fără consecințe, este înconjurat de aliați și republicani care îi vor reaminti cât de departe a mers deja pe acest drum.
Multe lucruri ar putea merge bine, dar scena este pregătită pentru ceva mult mai sinistru. A treia rundă de amenințări cu sancțiuni din partea lui Trump a dispărut, trupele ruse sunt în avantaj pe front, și a primit prima invitație în SUA din ultimul deceniu pentru a discuta despre pace în Ucraina, dar fără Zelenski la masă.
Putin negociază un acord care îi oferă o parte din teritoriul dorit fără să tragă un glonț şi toate acestea înainte ca fostul spion KGB să-și folosească din nou influența asupra lui Trump. În momentul de faţă, totul pare să indice o înfrângere lentă pentru Kiev.
UPDATE: Zelenski ar putea participa la întâlnirea dintre Trump și Putin. Casa Albă ia în calcul să îl invite în Alaska.
”Este absolut posibil”, a spus pentru rețeaua parteneră NBC News un înalt oficial al administrației americane. ”Toată lumea speră foarte mult ca acest lucru să se întâmple”.
Un alt oficial, familiarizat cu discuțiile interne, a declarat: ”Se discută despre asta”.
Dacă Zelenski ar merge în Alaska, nu este clar dacă el și Putin s-ar afla efectiv în aceeași încăpere.
Întrebat dacă SUA l-au invitat oficial pe Zelenski, un oficial de rang înalt de la Casa Albă a spus: ”Președintele rămâne deschis la un summit trilateral cu ambii lideri. În acest moment, Casa Albă se concentrează pe planificarea întâlnirii bilaterale solicitate de președintele Putin”.
”Permițându-i lui Putin să ia Crimeea, am ajuns la ocuparea regiunilor Donețk și Luhansk”, a spus el.
”Acum, Putin vrea să fie iertat pentru ocuparea sudului regiunii noastre Herson, a regiunii Zaporojie, a întregului teritoriu din Luhansk și Donețk și a Crimeei. Nu vom permite această a doua tentativă de a împărți Ucraina. Cunoscând Rusia – unde există o a doua oară, va exista și o a treia”.
Zelenski a mai spus că SUA pot, fără îndoială, să pună capăt războiului, singurul opozant fiind Putin.
”Singura lui armă este capacitatea de a ucide și încearcă să vândă încetarea crimelor la cel mai mare preț posibil”.
Președintele ucrainean a continuat: ”Se teme de sancțiuni și face tot posibilul să scape de ele. Vrea să schimbe o pauză în război, în crime, cu legalizarea ocupației pământului nostru – vrea să obțină pradă teritorială pentru a doua oară”.
Uniunea Europeană continuă să susțină negocierile de pace în care Ucraina să fie prezentă la masă și să ia decizii independente și suverane, au declarat surse diplomatice pentru Sky News, înaintea întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin.
Acestea au precizat că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este în contact cu liderii europeni pentru pregătirea reuniunii din Kent, la care vor participa oficiali britanici, europeni, australieni și americani.
Italia va face parte din această întâlnire, au confirmat surse guvernamentale italiene.
Anterior, ambasadorul rus în Italia, Alexei Paramonov, a declarat că Italia ”avea toate argumentele” pentru a găzdui summitul Putin–Trump, dar a ratat șansa ”din cauza rusofobiei clasei politice aflate la putere, a sprijinului lipsit de sens acordat Ucrainei și a refuzului total de dialog”.
Surse de la Vatican și-au reiterat disponibilitatea de a găzdui discuții de pace.
