După ce Putin i-a spus lui Trump că ar fi de acord cu o eventuală încetare a focului dar că mai sunt ”nuanțe”, Zelenski avertizează: ”Răspunsul său e o manipulare”.
Zelenski: ”Putin pregătește un refuz. Răspunsul său e o manipulare. S-a temut să-i spună direct lui Trump că refuză încetarea focului”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat îndoiala, joi seară, cu privire la disponibilitatea Rusiei de a accepta încetarea focului timp de 30 de zile, propusă de SUA și acceptată de Kiev.
Reacția sa vine după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat, mai devreme în cursul zilei, că susține ideea unei încetări a focului, cu condiția ca aceasta să ducă la o pace pe termen lung.
Putin a adăugat că sunt anumite „nuanțe” pe care vrea să le discute direct cu președintele american Donald Trump.
Zelenski: ”Putin pregătește un răspuns de pe acum”.
„Am auzit cu toții din Rusia cuvinte foarte previzibile, foarte manipulatoare de la Putin, ca răspuns la ideea încetării focului pe front. De fapt, (Putin) pregătește un refuz de pe acum. Putin, desigur, se teme să-i spună direct președintelui Trump că vrea să continue acest război, că vrea să omoare ucraineni.
Și de aceea ei, la Moscova, leagă ideea încetării focului de astfel de condiții prealabile, încât nimic nu va funcționa deloc, sau nu va funcționa pe termen lung. Putin recurge adesea la asta: nu spune direct ‘nu’, ci o face într-un mod care practic nu duce decât la întârzierea întregului proces și face imposibile deciziile normale.
Credem că toate acestea sunt doar o altă manipulare rusă.
A existat o propunere americană de încetare necondiționată a focului pe cer, pe mare și pe frontul terestru. Noi, în Ucraina, am acceptat această propunere. Am auzit din partea americană că există dorința de a organiza verificarea menținerii armistițiului.
Și acest lucru poate fi asigurat în mod realist – cu capacități americane, cu capacități europene, astfel încât, în timpul încetării focului, să putem pregăti răspunsuri la toate întrebările privind securitatea pe termen lung și pacea reală, fiabilă și să punem pe masă un plan pentru încheierea războiului.
Zelenski: ”Rusia are nevoie de război”.
Ucraina este pregătită să lucreze cât mai repede posibil, cât mai constructiv posibil. Am vorbit despre acest lucru cu reprezentanții americani, cu partenerii noștri europeni și toți partenerii noștri din lume știu despre acest lucru.
Nu stabilim condiții care să îngreuneze lucrurile. Rusia face acest lucru. Așa cum am spus întotdeauna, singura care va prelungi lucrurile, singura care va fi neconstructivă, este Rusia.
Ei au nevoie de război. Putin a furat ani de pace și continuă acest război zi după zi. Acum trebuie să punem presiune pe el. Trebuie să impunem sancțiuni care vor ajuta.
Vom continua să lucrăm cu partenerii noștri americani, cu partenerii noștri europeni, cu toți cei din lume care doresc pacea, pentru a forța Rusia să pună capăt războiului”, a spus Zelenski.
Presa internațională notează că, după ce și-a exprimat disponibilitatea pentru o încetare a focului cu Ucraina, Vladimir Putin a indicat că această țară nu trebuie să se reînarmeze și nu trebuie să recurgă la mobilizări suplimentare în timpul perioadei de armistițiu.
De asemenea, potrivit președintelui rus, ajutorul militar occidental acordat Kievului trebuie fie oprit pe durata celor 30 de zile de încetare a focului.
Putin spune că ar fi de acord cu armistițiul de 30 de zile în Ucraina, dar că sunt ”nuanțe” pe care le va discuta cu Trump.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, joi, că este în favoarea propunerii americane de încetare a focului în Ucraina, însă spune că sunt ”nunațe” pe care le va discuta cu Trump.
„Suntem de acord cu propunerile de încetare a ostilităților, dar credem că această încetare a focului trebuie să conducă la pace pe termen lung și să abordeze cauza fundamentală a crizei”, a spus el într-o conferință de presă televizată, după ce s-a întâlnit cu cel mai apropiat aliat al său, președintele belarus Aleksandr Lukașenko, relatează presa internațională.
Înainte de a face anunțul, liderul rus a fost întrebat dacă estimează că Ucraina este pregătită pentru o încetare a focului și dacă a fost pus la curent în legătură cu propunerea SUA privind armistițiul de 30 de zile.
Putin i-a mulțumit lui Trump pentru „atenția acordată situației din Ucraina”
„În primul rând, aș dori să încep prin a-i mulțumi președintelui Statelor Unite, domnul Trump, pentru că a acordat atât de multă atenție reglementării situației din Ucraina.
În al doilea rând, suntem de acord cu propunerile de încetare a ostilităților. Dar estimăm că această încetare a focului trebuie să fie una care să ducă la pace pe termen lung și să elimine cauzele inițiale ale acestei crize”, a răspuns el.
Liderul rus s-a declarat convins că „Ucraina ar fi trebuit să ceară cu insistență” SUA o întâlnire precum cea din Arabia Saudită, având în vedere situația de pe front.
Putin subliniază dificultățile unui armistițiu
Președintele rus a continuat, subliniind problemele care, în opinia sa, ar putea apărea în implementarea unei încetări a focului între Moscova și Kiev.
„Cine va da ordinul de încetare a ostilităților și ce valoare va avea acest ordin?” a întrebat el, retoric, dând de înțeles că se referă la partea ucraineană.
Putin a pus și problema situației în care va avea loc o „încălcare a posibilului acord de încetare a focului de-a lungul a 2000 km” de graniță dintre Rusia și Ucraina.
„Toate aceste probleme trebuie studiate cu minuțiozitate de ambele părți”, a insistat el, repetând că ideea unui încetare a focului este „bună”.
„Susținem absolut ideea de a pune capăt acestui conflict prin mijloace pașnice, dar există probleme pe care trebuie să le discutăm”, a indicat Putin, arătând că „trebuie să negociem cu colegii și partenerii noștri americani și, poate, să discutăm la telefon” cu președintele american Donald Trump.
Potrivit liderului rus, eventuala încetare a focului nu trebuie speculată de ucraineni pentru a se reînarma și a mobiliza mai multe trupe în perspectiva unor confruntări ulterioare.
Putin a vorbit și de vizita în haine militare în regiunea Kursk
La conferința de presă, președintele rus a abordat și apariția sa în regiunea Kursk, în haine militare.
Aici, șeful Statului Major General al armatei ruse, Valeri Gherasimov, i-a dat raportul și l-a informat că deține circa 430 de prizonieri de război ucraineni.
Potrivit celor afirmate joi de liderul de la Kremlin, situația din Kursk „este pe deplin” sub controlul trupelor Moscovei în acest moment.
„Ieri, în raportul său, comandantul grupului nordic mi-a spus: ‘Mâine (joi, n.r.) orașul Sudja va fi al nostru’. Și așa a fost”, a spus președintele rus.
Putin a mai afirmat că forțele ucrainene au pierdut controlul și și-au abandonat echipamentul.
În lumina acestui fapt, „ar fi bine” ca Ucraina să instituie o încetare a focului de 30 de zile, a apreciat el.
„Suntem în favoarea acesteia, dar există nuanțe pe care le voi discuta personal cu Trump. Dacă am înceta ostilitățile, ce ar însemna asta?”, a continuat el, lăsând să planeze îndoiala cu privire la eventualele evoluții după instituirea armistițiului.
Capcana ”cauzelor fundamentale” din răspunsul lui Vladimir Putin.
Răspunsul lui Putin la propunerile de încetare a focului în Ucraina ridică o serie de întrebări pentru Casa Albă și Donald Trump.
În timp ce și-a confirmat sprijinul pentru oprirea ostilităților militare, președintele rus a ridicat o serie de probleme serioase legate de propunerea SUA. Acestea se referă inclusiv la Kursk, la asigurarea forțelor care vor superviza încetarea focului și, poate cel mai semnificativ, la ”înlăturarea cauzelor fundamentale ale acestei crize”, așa cum le vede Putin.
Această expresie, în special, va provoca anxietate într-un număr de capitale europene, nu numai Kiev, având în vedere comentariile anterioare ale lui Putin.
Teza liderului de la Kremlin este că expansiunea NATO spre est a provocat Rusia. El vrea o restabilire a echilibrului de forțe cu vestul pe amplasamentele NATO din 1997.
Este probabil că Putin își exprima rezervele față de acordul propus de SUA în cadrul întâlnirii sale cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff.
Trebuie luat în serios și avertismentul președintelui belarus Alexander Lukașenko, cu care Putin s-a întâlnit joi.
Lukașenko a afirmat că ”America și Rusia țin soarta Europei în mâinile lor în procesul de negociere”, notează The Guardian.
Prima reacție a lui Donald Trump, după ce Vladimir Putin a spus că ar putea accepta un armistițiu: Am discutat chestiuni teritoriale
Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat, joi, la scurt timp după ce omologul rus, Vladimir Putin, s-a declarat favorabil unei încetări a focului în Ucraina „cu unele nuanțe”, relatează presa internațională.
Trump, care s-a întâlnit în Biroul Oval cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, a spus că Putin ”a făcut o declarație foarte promițătoare, dar care nu a fost completă”.
El s-a declarat dispus să discute cu președintele rus pentru a asigura o încetare a focului și a afirmat că i-ar plăcea să se întâlnească cu omologul său
”Dar trebuie să terminăm repede. Sperăm că Rusia va face ceea ce trebuie”, a adăugat el.
”Ce se întâmplă între Ucraina și Rusia vrem să înceteze”, a continuat președintele american, estimând, pe de altă parte, că ”lucrurile merg bine în Rusia”, pe fondul a ceea ce el a numit ”discuții foarte serioase cu Putin” și alți oficiali.
Trump: Multe lucruri au fost deja discutate în ceea ce privește un acord între Rusia și Ucraina. Am discutat chestiuni teritoriale.
La întâlnirea cu Mark Rutte, Trump a dezvăluit elemente din negocierile privind încetarea focului, spunând că ”au fost discutate o mulțime de subiecte individuale”.
”Știi, nu am lucrat în întuneric. Am discutat… legat de teritoriul ucrainean și de porțiunile care vor fi păstrate și despre cele care vor fi pierdute și toate celelalte elemente ale unui acord final. Este implicată o centrală electrică. Știi, o centrală foarte mare implicată. Cine va primi centrala? Cine va primi asta sau asta?
Nu este un proces ușor. Dar faza 1 este încetarea focului.
Am discutat despre concepte legate de teritoriu, pentru că nu vrei să pierzi timpul cu încetarea focului, dacă nu va însemna nimic. Așa că am spus: uite, asta este ceea ce poți obține, iar asta este ceea ce nu poți obține.
Ei discută despre NATO și toată lumea știe care este răspunsul la asta. Cunoașteți acest răspuns de 40 de ani, în mod corect.
Deci, multe detalii ale unui acord final au fost de fapt discutate. Acum vom vedea dacă Rusia este sau nu dornică să negocieze, iar dacă nu sunt, va fi un moment foarte dezamăgitor pentru lume”, a conchis Donald Trump.
El a susținut că are o pârghie de presiune asupra Rusiei, dar nu a vrut să spună în ce constă aceasta.
Trump: Relația între SUA și aliații europeni în NATO este nedreaptă
La discuțiile de la Casa Albă cu Mark Rutte, Trump a comentat, de asemenea, cooperarea transatlantică dintre SUA și aliații europeni în chestiuni de securitate, calificând-o drept ”nedreptă”.
”Suntem de cealaltă parte a oceanului, în timp ce ei sunt dincolo”, a subliniat Donald Trump.
Președintele SUA a reluat vechile sale critici legate de contribuția insuficientă a membrilor europeni ai NATO, lăudând Polonia pentru alocările din PIB superioare altor aliați.
Trump și-a apărat vechile comentarii în care spunea că SUA nu-i vor apăra pe membrii NATO care nu plătesc suficient.
”Dacă nu spuneam asta, nimeni nu ar fi plătit”, a susținut el, invocând date care ar demonstra că statele membre ale alianței militare și-au sporit, între timp, cheltuielile.
Secretarul general al NATO: Membrii alianței sunt în urma Rusiei și Chinei la producția de arme
Membrii NATO sunt în urmă în urma Rusiei și Chinei când vine vorba de producerea de armament, a declarat joi la Casa Albă secretarul general al alianței miliare, Mark Rutte.
”Trebuie să producem mai multe arme. Nu producem suficient. Nici în SUA, nici în Europa. Suntem în urmă la o comparație cu rușii și chinezii”, a spus Rutte în timp ce stătea lângă președintele Donald Trump la Biroul Oval.
”Statele Unite ale Americii au o industrie de apărare puternică, dar trebuie făcut mai multe pentru a intensifica” producția, a adăugat el.
Trump: Nu cred că Rusia va ataca aliați din NATO. După acordul între Rusia și Ucraina, rușii vor merge acasă să se odihnească”.
Președintele american Donald Trump a răspuns, joi, îngrijorărilor exprimate de aliații europeni din NATO, care se tem că Rusia va ataca o țară din sânul blocului.
Trump a fost întrebat în legătură cu aceste îngrijorări în timpul întâlnirii din Biroul Oval cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
„Nu cred (că aceste îngrijorări sunt justificate). Cred că atunci când acordul (Rusia – Ucraina) se va face, rușii vor vrea să se întoarcă acasă, să se odihnească.
Nu văd ca acest lucru (un atac rus asupra unui membru NATO) să se întâmple și o să ne asigurăm că acest lucru nu se va întâmpla”, a afirmat el.
Șeful serviciului de informații din Germania: Rusia ia în considerare testarea articolului 5 al NATO.
Rusia plănuiește să testeze coeziunea Occidentului, în special aplicarea clauzei de apărare colectivă a NATO prevăzută în articolul 5 din tratatul alianței.
Estimarea vine de la Bruno Kahl, șeful serviciului german de informații, BND. Acesta a acordat recent un interviu pentru Deutsche Welle.
Articolul 5 spune că un atac asupra unui stat membru este echivalent cu un atac asupra întregii alianțe.
„Sperăm foarte mult că acest lucru nu este adevărat şi nu vom fi puşi în poziţia dificilă de a fi testaţi. Totuşi, trebuie să presupunem că Rusia vrea să ne testeze, să testeze unitatea Occidentului”, a spus Kahl.
Potrivit lui Kahl, momentul în care Rusia ar putea testa clauza NATO privind apărarea colectivă depinde de evoluția războiului din Ucraina.
În cazul în care conflictul se încheie înainte de 2029 sau 2030, Rusia ar putea redirecționa resursele sale tehnice, materiale și umane pentru a construi mai rapid o amenințare la adresa Europei, a remarcat el.
„Este de asemenea posibil ca o amenințare concretă sau o tentativă de șantaj din partea Rusiei împotriva europenilor să apară mai devreme decât se calculase anterior”, a recunoscut șeful BND.
El a mai estimat că Rusia își conturează o viziune asupra unei noi ordini mondiale similară situației de la sfârșitul anilor 1990, în care influența NATO este considerabil mai redusă decât în prezent, iar sfera de putere a Moscovei se extinde spre Vest, de preferat fără o prezență americană pe continent.
