Putin pregătește eliminarea unor generali de rang înalt în urma ofensivei ucrainene în Kursk. Președintele rus este pregătit să înceapă o operațiune de eliminare a șefilor armatei de la Kremlin după eșecurile din Kursk, care au dus la pierderea a 1.150 de km2 din teritoriul Rusiei.
Există informații potrivit cărora Putin este deosebit de supărat pe șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, care a lipsit în mod suspect de la reuniunea Consiliului de Securitate al Moscovei de vinerea trecută.
Canalele pro-ruse de Telegram au părut, de asemenea, să noteze absența acestuia de la reuniunea de urgență, în timp ce forțele ucrainene continuau ofensiva în Rusia, unul dintre canale spunând: ”Observați cine este aici și cine nu este”.
Un alt canal Telegram a susținut că gen. Gherasimov a fost avertizat cu privire la o posibilă invazie Kursk chiar cu două săptămâni înainte ca aceasta să aibă loc, dar că nu ar fi luat măsuri.
Șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sirskii, a declarat că forțele Kievului au avansat între unul și trei kilometri în unele zone din regiunea rusă Kursk, in cursul zilei de vineri.
Kievul a declarat că a preluat controlul asupra a 82 de așezări pe o suprafață de 1.150 de kilometri pătrați în regiune, după ce a lansat un atac transfrontalier major la 6 august.
”Putin a promis că nu vom lupta în niciun fel. Ceva a mers prost”. Mărturiile soldaților ruși luați prizonieri de ucraineni în Kursk
În subsolul unei închisori din nord-estul Ucrainei, zeci de soldați ruși – unii răniți, majoritatea abia adulți – stăteau înghesuiți vineri pe paturi suprapuse de metal, îmbrăcați în tricouri și purtând șlapi. Prizonierii de război nu sunt luptători experimentați care au fost prinși în luptă în Ucraina, ci soldați ruși capturați acasă, după o incursiune ucraineană surpriză în Rusia, săptămâna trecută.
Mulți sunt printre cei mai tineri bărbați din Rusia: recruți care își îndeplinesc serviciul militar obligatoriu de un an și care nu ar fi trebuit să vadă niciodată o luptă, cu atât mai puțin să intre în Ucraina. Capturarea unui număr atât de mare de tineri în incursiunea ucraineană reprezintă o provocare semnificativă pentru Kremlin. The Washington Post a vorbit cu câțiva dintre ei.
Capturarea atât de multor tineri nepregătiți reprezintă o provocare semnificativă pentru Kremlin. Aceasta servește, de asemenea, drept test pentru Ucraina cu privire la modul de gestionare a unui număr atât de mare de prizonieri de război ruși, care ar putea fi considerați monede de schimb deosebit de valoroase în viitoarele negocieri sau schimburi.
Serviciul de recrutare este un subiect exploziv din punct de vedere politic în Rusia, unde toți bărbații trebuie să servească în armată odată ce împlinesc 18 ani.
După ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, președintele rus Vladimir Putin a promis mamelor îngrijorate că recruții nu vor fi implicați în nicio luptă. Putin s-a ținut în mare parte de această promisiune, deși unii au ajuns totuși în Ucraina în haosul din primul an al invaziei sau au fost presați de ofițerii lor să semneze contracte.
Cu toate acestea, cei mai mulți au fost staționați de-a lungul extinsei frontiere de vest a Rusiei pentru a suplini lipsa de personal și cu speranța că nu se vor confrunta niciodată cu un atac. În interiorul Ucrainei, Rusia s-a bazat pe o forță dezordonată formată din condamnați, mercenari, soldați mobilizați și sub contract pentru a duce greul războiului, statul majorându-le continuu salariile.
Dar când Ucraina a lansat o incursiune surpriză în Kursk săptămâna trecută, acești tineri recruți neantrenați din orașe și sate din toată Rusia s-au trezit pe noua linie a frontului – și nepregătiți să o apere. Bărbații din închisoarea ucraineană proveneau de la orașe atât de îndepărtate precum orașul portuar Sankt Petersburg din nord-vestul țării și un sat rural din Penza, la sud-est de Moscova.
”Nu am vrut să luptăm în niciun fel”, a declarat Nikolai, în vârstă de 22 de ani, care este din orașul Celiabinsk. ”Ni s-a promis că nu vom lua parte deloc la ostilități. Dar ceva a mers prost”.
Când a fost întrebat cine a promis acest lucru, el a răspuns ”Președintele Vladimir Putin”.
Ministerul ucrainean al Apărării a permis vineri unui mic grup de jurnaliști, inclusiv unei echipe de reporteri de la Washington Post, accesul la o închisoare în care sunt deținute trupe ruse, cu condiția ca locația acesteia să fie ținută secretă. Gardienii ucraineni ai închisorii au fost prezenți în celule în timpul interviurilor, dar nu au monitorizat îndeaproape conversațiile, nu au intervenit și nu au revizuit materialele înainte de publicare.
Reporterii Post s-au identificat ca jurnaliști, au explicat că materialul va fi publicat și au întrebat fiecare deținut pe care l-au intervievat dacă este dispus să vorbească sau este forțat să o facă. Unii deținuți au refuzat să participe. Alții au confirmat că o fac de bunăvoie. Deținuții au vorbit cu condiția să le fie folosite doar prenumele pentru a vorbi deschis despre experiențele lor.
Marea majoritate a prizonierilor nu au fost răniți. Mai mulți soldați răniți intervievați de The Post au explicat cum au suferit răni în luptă înainte de capturare, inclusiv unul care a spus că s-a rănit cu propria grenadă în speranța că va muri și nu va fi luat prizonier. Soldații ucraineni i-au acordat primul ajutor, a spus el, și apoi l-au evacuat la o clinică unde i s-au făcut radiografii și a fost supus unei intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea șrapnelului din răni.
Kievul anunţă că vrea să oblige Moscova la negocieri ”echitabile”. Doi lucrători umanitari ruşi ucişi într-un atac ucrainean la Kursk. Rusia cucereşte satul Serghiivka. Podul Kerci atacat cu 12 rachete ATACMS. Şapte răniţi într-un atac la Doneţk.
Ucraina anunţă că unul dintre obiectivele ofensivei sale în Rusia, în regiunea rusă de frontieră Kursk, este de a obliga Moscova la negocieri ”echitabile”, după aproape doi ani şi jumătate de la invazia la scară mare a teritoriului ucrainean, relatează AFP.
Forţele ucrainene au atacat la 6 august regiunea Kursk, au cucerit câteva zeci de localităţi şi sute de kilometri pătraţi, într-o ofensivă care a surprins armata rusă, în timp ce aceasta avansa lent, mai la sud, în în regiunea ucraineană Donbas.
Kievul a prezentat diverse motive pentru a-şi justifica asaltul, în contextul în care Rusia ocupă aproape 20% din teritoriul ucrainean, şi anume să oblige Moscova să-şi retragă trupele din alte părţi ale frontului sau să creeze o ”zonă-tampon” pentru a pune capăt bombardamentelor în teritoriile ucrainene de frontieră.
Însă Kievul vrea de asemenea să se folosească de teritoriile ruse pe care le-a cucerit ca monedă de schimb în posibile negocieri cu Kremlinul.
”Instrumentul militar este folosit în mod obiectiv pentru a convinge Rusia să intre într-un proces de negociere echitabil”, a anunţat vineri pe X Mihailo Podoliak, un consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.
El a repetat că Kievul nu are intenţia ”să ocupe” o parte a teritoriului rus, însă a notat că, în cazul unor ”potenţiale” negocieri este necesar să se găsească un mijloc de a face Rusia ”de cealaltă parte a mesei”.
Marţi, un diplomat ucrainean a îndemnat Moscova să accepte ”o pace dreaptă”, iar Kievul a cerut retragerea armatei ruse de pe teritoriul ucrainean recunoscut internaţional.
Or negocierile între cele două părţi sunt complet blocate din primăvara lui 2022, iar Moscova continuă să ceară ca Ucraina să accepte anexarea unei părţi a teritoriului său.
Volodimir Zelenski a anunţat că vrea să elaboreze – până în noiembrie, data alegerilor prezidenţiale în Statele Unite, aliatul vital al Kievului – un plan care să fie folosit ca bază a unui viitor summit al păcii la care Kremlinul să fie invitat.
El repetă că o pace poate să fie posibilă doar dacă armata rusă se retrage complet – inclusiv din Peninsula Crimeea, anexată încă din 2014 de Rusia.
Vladmir Putin cere, la rândul său, ca Kievul să-i cedeze regiunile ucrainene a căror anexare o revendică şi să renunţe să adere la NATO.
Ucrainenii şi Occidentul consideră aceste revendicări inaceptabile şi cer neîncetat respectarea dreptului internaţional.
După zece zile de înaintare pe teritoriul rus, Ucraina revendică cucerirea a 1.150 km2 şi 82 de localităţi.
Armata rusă anunţă că a desfăşurat întăriri. Kievul a anunţat că a cucerit oraşul Sudja, situat la zece kilometri de frontieră şi unde se sflă un important nod gazifer al gigantului rus Gazprom care permite furnizarea de gaze naturale Europei prin Ucraina.
Cel puţin 12 civili au fost ucişi, iar alţi 120 au fost răniţi de la începutul operaţiunii ucrainene, potrivit unui bilanţ al autorităţăilor ruse furnizat la începutul săptămânii.
În oraşul Kursk, situat la câteva zeci de kilometri de lupte, zeci de persoane de toate vârstele s-au adunat joi într-un centru de găzduire temporară după ce şi-au părăsit precipitat locuinţele.
”Nu ştim ce să facem. Plângem zi şi noapte”, a declarat AFP o pensionară, Zinaida Tarasiuk, în vârstă de 70 de ani.”Am lăsat totul”.
”Atunci când am vrut să plecăm, tancurile noastre distruse erau în flăcări”, declară, la rândul său, Inna Pereverzeva, în vârstă de 50 de ani,
Evacuări au avut loc în timp ce confruntări armate continuau în zonă. În cursul uneia dintre ele, doi lucrători umanitari ruşi au fost ucişi, vineri, într-un atac ucrainean, potrivit organizaţiei acestora.
Confruntări armate dure continuau să se desfăşoare mai la sud, în estul Ucrainei, unde trupe ruse se află în avantaj împotriva unei armate a Kievului inferioară numeric.
Moscova a revendicat vineri cucerirea unui nou sat – Serghiivka -, situat la aproximativ 15 kilometri de oraşul Pokrovsk, un nod logistic pe drumul către bastionalee Ceasiv Iar şi Kostiantînivka.
Joi, forţele ruse au revendicat cucerirea altui sat din acest sector, în care înaintează din mai.
Armata rusă a dat asigurări vineri că a dejucat, în noaptea de joi spre vineri, un atac cu 12 rachete americane de tip ATACMS trase de către forţe ucrainene asupra Podului Kerci, care leagă Rusia de Peninsula ucraineană Crimeea.
Ocupaţia rusă a anunţat că şapte civili au fost răniţi vineri la prânz într-un atac ucrainean care a atins un centru comercial la Doneţk, un oraş mare situat în estul Ucrainei, aflat sub controlul Moscovei din 2014.
Un incendiu important era în curs la centrul comercial vineri după-amiaza.
Zelenski: Trebuie să provocăm pagube maxime tuturor poziţiilor ruseşti şi facem acest lucru
Operaţiunea Ucrainei în regiunea Kursk contribuie la distrugerea logisticii armatei ruse şi la consumarea rezervelor acesteia, a declarat, vineri, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
”Au existat deja mai multe rapoarte ale comandantului-şef Sirski privind situaţia de pe linia frontului şi operaţiunea noastră în regiunea Kursk. Putem vedea că ocupantul suferă pierderi, iar acest lucru este util, foarte util pentru apărarea noastră: se referă la distrugerea logisticii armatei ruse şi la consumul rezervelor sale. Trebuie să provocăm pagube maxime tuturor poziţiilor ruseşti şi o facem”, a spus el.
Preşedintele a adăugat că şeful apărării a raportat, de asemenea, cu privire la măsurile defensive ale Ucrainei în Donbas, şi anume direcţiile Pokrovsk şi Toreţk. Potrivit acestuia, a existat, de asemenea, un raport privind avansul forţelor armate în regiunea Kursk.
‘Eliminăm prezenţa militară rusă în zona operaţiunilor noastre şi alimentăm fondul de schimb pentru ţara noastră’, a subliniat el.
După cum a raportat Ukrinform, comandantul-şef Oleksandr Sirski a informat că forţele ofensive ucrainene au avansat în unele zone de la 1 km la 3 km spre inamic.
