După Israel, Ucraina în disperare, cere NATO să doboare și dronele şi rachetele lansate de ruşi: ”Aliaţii au apărat Israelul fără a activa Articolul 5”, Stoltenberg intervine.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat marţi seara, în discursul său cotidian către populaţie, că va solicita o reuniune a Consiliului Ucraina-NATO pentru a obţine mai multă protecţie pentru oraşele şi infrastructura ţării din partea aliaţilor Kievului, după ce membri ai alianţei au ajutat Israelul să doboare rachete şi drone lansate de Iran în noaptea de sâmbătă spre duminică.
„Să acordăm aceeaşi valoare tuturor vieţilor. Trebuie să o facem. Trebuie să le protejăm de teroare la acelaşi nivel. Ucraina va solicita convocarea unei reuniuni a Consiliului Ucraina-NATO pentru a discuta despre apărarea antiaeriană, despre furnizarea de echipamente antiaeriene, de sisteme şi rachete corespunzătoare”, a declarat Zelenski.
De la atacul iranian de sâmbătă noapte, cu peste 300 de drone şi rachete care au fost doborâte aproape în întregime de apărarea antiaeriană a Israelului, cu asistenţă din afara teritoriului său naţional din partea SUA, a Marii Britanii şi a Franţei, Zelenski a cerut în mod repetat partenerilor săi să garanteze Ucrainei un nivel similar de protecţie.
Zelenski a subliniat într-unul dintre aceste mesaje că Israelul, ca şi Ucraina, nu face parte din NATO şi a afirmat că membrii NATO ar putea să se implice mai mult în apărarea Ucrainei fără a activa Articolul 5 din Tratatul Alianţei Nord-Atlantice şi fără a intra în război cu Rusia.
„Lucrăm pentru a obţine mai mult ajutor real. Pentru a obţine o egalitate reală în apărarea împotriva terorii”, a declarat în discursul său preşedintele ucrainean, adăugând că „dronele Shahed şi rachetele balistice sunt la fel” atunci când sunt folosite împotriva Israelului şi atunci când sunt trase asupra Ucrainei. „Cum faci diferenţa între vieţile oamenilor, oare oamenii valorează în mod diferit? Nu, preţuim fiecare viaţă”, a declarat Zelenski.
Încă de la începutul războiului, Ucraina le-a cerut aliaţilor săi să îi trimită suficiente sisteme antiaeriene pentru a-şi proteja teritoriul şi infrastructura de atacurile aeriene ruseşti. Kievul a primit o parte din ajutorul pe care îl solicită, dar teritoriul ucrainean rămâne vulnerabil la rachetele şi dronele ruseşti. În acelaşi discurs, Zelenski i-a mulţumit cancelarului german Olaf Scholz pentru eforturile sale în căutarea unei soluţii de rezolvare a conflictului în Ucraina.
Vorbind marţi la Beijing cu preşedintele chinez Xi Jinping, Scholz a subliniat importanţa Chinei pe scena mondială. Fiind un aliat-cheie al Rusiei, Xi este văzut ca având influenţă asupra preşedintelui rus Vladimir Putin. „China ne poate ajuta într-adevăr să restaurăm o pace justă pentru Ucraina şi stabilitatea în relaţiile internaţionale”, a declarat Zelenski, citat de DPA. Elveţia va găzdui un summit pentru pace la mijlocul lunii iunie, la care a fost invitată China, dar nu şi Rusia.
Nu este încă clar dacă Beijingul, care face presiuni pentru ca Moscova să participe la conferinţa din Elveţia, va participa sau nu. „Summitul din Elveţia ne va oferi tuturor o şansă reală de a pune cu adevărat în aplicare Carta ONU, obiectivele şi principiile sale”, a declarat Zelenski.
Ucraina insistă ca toate forţele ruse să se retragă de pe teritoriul său, dar Rusia a calificat acest lucru drept „nerealist” şi cere Kievului să accepte „situaţia din teren”, adică anexarea celor patru regiuni ucrainene, dar controlate încă parţial de Moscova (Doneţk şi Lugansk la est, Herson şi Zaporojie la sud) plus Crimeea, peninsulă ucraineană pe care Moscova a anexat-o ilegal în 2014.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, le-a cerut miercuri ţărilor Alianţei să furnizeze Ucrainei, cât mai rapid posibil, resursele militare de care aceasta are nevoie, chiar dacă astfel îşi diminuează şi mai mult propriile rezerve.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, le-a cerut miercuri ţărilor Alianţei să furnizeze Ucrainei, cât mai rapid posibil, resursele militare de care aceasta are nevoie, chiar dacă astfel îşi diminuează şi mai mult propriile rezerve.
„Dacă aliaţii se confruntă cu alegerea între îndeplinirea obiectivelor de capacitate ale NATO şi oferirea de mai mult ajutor Ucrainei, mesajul meu este clar: trimiteţi mai mult Ucrainei!. Situaţia pe câmpul de luptă continuă să fie foarte dificilă”, a spus Jens Stoltenberg, după o întâlnire cu premierii din Olanda, Mark Rutte, Danemarca, Mette Frederiksen, şi Cehia, Petr Fiala.
Stoltenberg a confirmat că vineri va avea loc o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, solicitată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la care vor participa acesta din urmă şi miniştrii Apărării din statele NATO pentru a „aborda necesităţile cele mai urgente de sprijin pentru Ucraina”, în special apărarea antiaeriană şi muniţia pentru artilerie.
Danemarca a anunţat un nou pachet semnificativ de ajutor militar pentru Ucraina, Olanda a confirmat suplimentarea cu încă patru miliarde de euro a ajutorului de acest tip pe care-l oferă Kievului, iar Republica Cehă se ocupă în continuare de iniţiativa de a achiziţiona din afara UE circa 800.000 de obuze destinate Ucrainei, a subliniat Stoltenberg.
Aceste trei ţări s-ar putea alătura unei iniţiative anunţate mai devreme de Germania pentru a livra cât mai rapid posibil noi mijloace de apărare antiaeriană Ucrainei, intrată în criză de resurse la acest capitol, a declarat premierul Rutte, potrivit Reuters.
Rusia bombardează din nou regiunea Herson. Un bărbat a fost rănit
Armata rusă a bombardat miercuri seară orașul Berislav din regiunea Herson, iar în urma atacului un bărbat de 67 de ani a fost rănit, au anunțat autoritățile locale.
Potrivit autorităților ucrainene, ruții au lansat două bombe aeriene ghidate spre oraș. În urma bombardamentelor, o clădirea administrativă a fost avariată, iar un localnic de 67 de ani a ajuns la spital.
În ultimele 24 de ore, un triplu atac rusesc cu rachete, în nordul Ucrainei, s-a soldat cu cel puțin 14 morți și 60 răniți, la Cernihiv.
Președintele Volodimir Zelenschi a anunțat că armata ucraineană nu a putut să împiedice atacul rușilor din cauza lipsei mijloacelor de apărare aeriană, în urma epuizării ajutorului miliar din Occident.
Lipsa rachetelor și munițiilor aduc Ucraina în cel mai critic moment al apărării sale. Se vorbește despre o înaintare foarte periculoasă a Rusiei peste linia frontului. Invadatorii Moscovei trag peste 20.000 de proiectile zilnic, în timp ce Ucraina abia poate trage 5.000 și numărul este în scădere.
