Ședințe de urgență în Europa, războiul ia amploare, alerte de raid aerian în Ucraina, după SUA, Spania, Italia și Grecia, măsuri de securitate la Ambasada României din Kiev.
Alerte de raid aerian în Ucraina. SUA, Spania, Italia și Grecia au închis ambasadele din Kiev. Ședințe de urgență în Europa.
Informații că rachete rusești se îndreaptă spre Kiev, în timp ce mare parte din țară rămâne sub alarmă de bombardamente.
Măsuri de securitate la Ambasada României din Kiev. Anunțul Ministerului Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat miercuri că au fost luate măsuri de securitate suplimentare la Ambasada României din Kiev, activitatea fiind limitată doar la acțiuni cu caracter de urgență.
„Având in vedere evoluțiile de securitate din Ucraina, în coordonare cu misiunile diplomatice ale celorlalte state aliate și membre UE, Ambasada României la Kiev a luat măsuri suplimentare în vederea asigurării protecției personalului, activitatea fiind limitată la acțiuni cu caracter de urgență.
Situația este monitorizată permanent și, în consultare și cu autoritățile ucrainene, măsurile vor fi adaptate în funcție de evoluții”, a comunicat MAE.
Ciolacu: ”Nu am discutat cu Iohannis”
Întrebat despre evoluția evenimentelor, Marcel Ciolacu a declarat că nu a discutat cu Iohannis despre ameninţarea nucleară şi despre războiul din Ucraina.
„Presupun că dacă era vreo urgenţă, m-ar fi sunat, mai ales că este şeful CSAT”, a declarat premierul.
Ambasada SUA la Kiev a alertat, miercuri, cu privire la un „posibil atac aerian semnificativ”: „Am primit informaţii precise privind un posibil atac aerian semnificativ pe 20 noiembrie”.
La scurt timp după anunţul făcut de Ambasada SUA la Kiev, un mesaj similar a fost trimis şi de Ambasada Spaniei în capitala ucraineană.
Grecia și Italia și-au închis, de asemenea, ambasadele la Kiev în așteptarea unui posibil atac din partea Rusiei.
Situația este monitorizată permanent și, în consultare și cu autoritățile ucrainene, măsurile vor fi adaptate în funcție de evoluții”, a comunicat MAE.
Linia telefonică specială existentă pentru a dezarmosa crizele dintre Kremlin şi Casa Albă nu este utilizată în prezent, a afirmat, miercuri, Dmitri Peskov, în contextul creşterii riscurilor nucleare, pe fondul celor mai mari tensiuni dintre Rusia şi Occident din ultimele decenii.
Aşa-numita linie fierbinte dintre Moscova şi Washington a fost înfiinţată în 1963 pentru a reduce percepţiile greşite care au alimentat criza rachetelor din Cuba din 1962, permiţând comunicarea directă între liderii american şi rus.
”Avem o linie specială sigură de comunicare între cei doi preşedinţi, Rusia şi Statele Unite. Mai mult, chiar şi pentru comunicarea video”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenţia de presă de stat TASS.
Dar când a fost întrebat dacă acest canal este utilizat în prezent, el a răspuns: ”Nu”.
Diplomaţi ruşi spun că actuala criză dintre Rusia şi SUA este acum comparabilă cu criza rachetelor din Cuba din 1962, când cele două superputeri din Războiul Rece (pe atunci Uniunea Sovietică și SUA; în prezent, Rusia nu este o superputere – n. red.) s-au apropiat cel mai mult de un război nuclear, şi că Occidentul face o greşeală dacă crede că Rusia va da înapoi în privinţa Ucrainei.
Kremlinul neagă că ar fi interesat de „înghețarea conflictului” in Ucraina, despre care spune că „nu ar funcționa în niciun fel”. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a adăugat, însă, că dictatorul rus ar fi deschis la negocieri.
Peskov susține că administrația Biden, care urmează să-și încheie mandatul pe 20 ianuarie, ”face tot ce poate pentru a continua războiul din Ucraina”.
Declarația reprezentantului Kremlinului vine în contextul deciziei guvernului SUA de a permite Ucrainei folosirea rachetelor cu rază lungă de acțiune pentru a lovi teritoriul Rusiei în profunzime. În plus, guvernul SUA va trimite Ucrainei și mine antipersonal.
”Dacă priviți la tendințele actualei administrații SUA, ei sunt angajați pe deplin la continuarea războiului din Ucraina și fac tot ce se poate pentru ca acest lucru să se întâmple. E o foarte periculoasă escaladare din partea Statelor Unite”, a declarat Peskov.
El a refuzat să comenteze cu privire la decizia ambasadelor SUA și a altor țări occidentale de a-și închide ambasadele din capitala ucraineană.
Grecia și Italia și-au închis, de asemenea, ambasadele la Kiev în așteptarea unui posibil atac din partea Rusiei. Italia a comunicat că ambasada sa rămâne operațională, dar că se închide publicului și că recomandă cetățenilor săi din Ucraina să-și ia măsuri de precauție.
Ambasada SUA la Kiev a alertat, miercuri, cu privire la un „posibil atac aerian semnificativ”: ”Am primit informaţii precise privind un posibil atac aerian semnificativ pe 20 noiembrie”.
”Ca măsură de precauţie, ambasada va fi închisă şi angajaţii ambasadei sunt invitaţi să se pună la adăpost”, se arată în textul reprezentanţei SUA, care le recomandă cetăţenilor săi „să se pregătească să se adăpostească imediat în caz de alertă aeriană anunţată”.
La scurt timp după anunţul făcut de Ambasada SUA la Kiev, un mesaj similar a fost trimis şi de Ambasada Spaniei în capitala ucraineană. Astfel, legaţia spaniolă a anunţat, miercuri, într-un e-mail trimis cetăţenilor spanioli rezidenţi în Ucraina că nu va oferi servicii în timpul zilei de miercuri din cauza „riscului sporit de a se produce atacuri aeriene în întreaga Ucraină”.
În e-mail-ul său, Ambasada Spaniei le recomandă cetăţenilor spanioli aflaţi pe teritoriul Ucrainei ”să-şi intensifice măsurile de securitate, să respecte toate recomandările autorităţilor locale şi să ştie în orice moment unde se află cel mai apropiat refugiu”.
Ambasada Marii Britanii la Kiev rămâne deschisă, a anunțat diplomația e la Londra.
”Cu toate acestea, siguranța personalului nostru în Ucraina este primordială și ne menținem poziția ambasadei noastre și sfaturi de călătorie sub revizuire constantă”, au transmis autoritățile britanice.
În același timp, Viktor Orban a convocat o întrunire a Consiliului de Apărare al Ungariei, miercuri dimineață, ca urmare a recentelor evoluții legate de războiul din Ucraina și riscul tot mai crescut de escalare, conform lui Bertalan Havasi, purtătorul de cuvânt al premierului ungar.
Premierul ungar, împreună cu șeful securității naționale ungare, miniștrii relevanți și șeful de cabinet discută situația din Ucraina după ce SUA i-a dat permisiunea guvernului de la Kiev să folosească armament de rază lungă împotriva Rusiei.
Departamentul de Stat al Statelor Unite s-a declarat ”incredibil de îngrijorat” cu privire la campania rusească de război hibrid împotriva Occidentului, pe fondul temerilor că aceasta va fi escaladată după folosirea de către Ucraina a primei rachete cu rază lungă de acțiune împotriva teritoriului statului agresor, după ce administrația Biden a anunțat că permite guvernului ucrainean folosirea acestor arme, relatează The Guardian.
Rusia a promis un ”răspuns adecvat” la această nouă politică a Statelor Unite, decisă de administrația Biden cu puțin timp înainte de ieșirea din mandat și predarea frâielor puterii viitoarei administrații Trump.
Totuși, oficialii occidentali se tem că Rusia va prefera să răspundă nu pe câmpul de luptă dn Ucraina ci în alte părți din lume, prin folosirea metodelor de tip război hibrid.
Rușii au o gamă largă de posibile atacuri hibride – inclusiv extinderea campaniei de sabotaj în Europa, folosirea asasinatelor sau înarmarea adversarilor SUA în Orientul Mijlociu și în regiunile indo-pacifice, conform oficialilor familiarizați cu situația și citați de Guardian.
Atacuri sistematice ale Rusiei
Miniștrii europeni au discutat, marți, la Bruxelles, războiul asimetric purtat de Rusia împotriva Europei. La întâlnire au participat șefii diplomațiilor din Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Regatul Unit, aceștia acuzând Rusia, într-un comunicat comun, de ”atacarea sistematică a arhitecturii de securitate europene”.
Un mesaj similar a venit și de la Washington. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a declarat: ”În general, suntem incredibil de îngrijorați cu privire la războiul hibrid purtat de Rusia și în Europa dar și în lume și suntem într-o coordonare strânsă cu aliații noștri europeni și cu alți aliați și parteneri din jurul lumii”.
Cu privire la recenta acțiune de sabotaj din Marea Baltică, unde cablurile de comunicație subacvatice au fost tăiate, Miller a adăugat că Rusia ”va fi trasă la răspundere” pentru astfel de acțiuni.
Rusia ar putea aștepta salvarea de la Donald Trump
Este posibil ca regimul criminal de la Kremlin să aștepte lansarea unei noi escaladări până la intrarea oficială în funcție a lui Donald Trump, în condițiile în care președintele ales al Statelor Unite a promis să taie ajutoarele pentru Ucraina și ar putea chiar să o forțeze pe aceasta să accepte o pace favorabilă Rusiei.
Primul atac al Ucrainei cu rachete cu rază lungă de acțiune a lovit un depozit de muniție din regiunea Briansk, conform relatărilor NYT, care a citat oficiali americani și ucraineni. Regiunea lovită se află la nord-vest de Kursk, regiunea rusească în care armata ucraineană a condus o operațiune de incursiune în mijlocul verii.
Președintele ucrainean, deși nu a confirmat direct atacul, a declarat: ”Acum avem ATACMS, capacități ucrainene de rază lungă, și le vom folosi”.
Ministerul apărării rus a susținut că cintre dintre rachete au fos interceptate și distruse și că o alta a fost avariată. Autoritățile ruse au mai susținut că rămășițele rachetelor au provocat un incendiu la o instalație militară, dar au refuzat să spună despre care ar fi vorba. Un oficial militar american a declarat, ulterior, pentru AP, că doar două dintre rachete au fost interceptate de ruși.
În același timp, șeful diplomației lui Putin, Serghei Lavrov, a promis să dea un ”răspuns adecvat” loviturilor ucrainene. Anterior, dictatorul Putin a spus că folosirea acestor arme împotriva Rusiei ar însemna „intrarea directă în conflict” a SUA și aliaților NATO.
Toate aceste relatări și informații au apărut la câteva ore după ce dictatorul rus a revizuit oficial doctrina nucleară a Rusiei, statul agresor anunțând că e dispus să folosească arma nucleară în mai multe condiții.
Un purtător de cuvânt al consiliului de securitate națională al guvernului SUA a minimalizat această decizie a statului agresor, spunând că revizuirea era planificată de mai multe săptămâni și că „nu au fost observate schimbări în postura nucleară a Rusiei”.
”Europa e total nepregătită de atacurile hibride ale Rusiei”
În culise, oficiali europeni și americani discută inclusiv potențialul ca Rusia să-și accentueze campania de atacuri hibride împotriva infrastructurilor europeană și americană, campanie care a fost escaladată puternic de la începutul invaziei rusești împotriva Ucrainei.
În comunicatul comun, miniștrii UK și UE au spus că atacurile hibride ale Rusiei escaladează și că sunt „fără precedent în varietate și scală” și „creează multiple riscuri de securitate”.
”NATO și UE trebuie să facă mai mult pentru a proteja această infrastructură critică. Știm că Rusia ar capacitatea și voința de a comite acte de sabotaj în Europa”, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, pentru Politico.
La începutul lunii, secretarul general al NATO, Mark Rutte, declara că Rusia conduce o campanie tot mai intensă de atacuri hibride care arată că „linia frontului din acest război nu mai este doar în Ucraina”.
”Vedem tot mai mult cum linia frontului în acest război se mută dincolo de granițe – în regiunea baltică, în Europa occidentală și chiar și mai sus, în nord”, declara Rutte.
Agențiile de informații europene investighează recenta avarie la cablurile din Marea Baltică, tăiate în succesiune rapidă la începutul acestei săptămâni.
Ministrul apărării german, Boris Pistorius, declara, marți, că avaria a fost produsă de o acțiune evidentă de sabotaj.
”Nimeni nu crede că acele cabluri au fost tăiate accidental. Nici nu vreau să cred că avariile au fost produse de ancorele vaselor accidental”, a spus Pistorius.
Dacă această concluzie va fi confirmată, asta ar însemna că acțiunile de sabotaj fuseseră pregătite cu mult timp înainte ca Ucraina să primească acordul de a folosit armamentul cu rază lungă de acțiune.
Europa s-a putea confrunta cu tot mai multe astfel de atacuri, inclusiv încercări de sabotaj, asasinate sau atacuri împotriva unor baze militare, împotriva infrastructurii de transport sau de comunicații, conform unui oficial citat de Guardian.
Un alt oficial din domeniul apărării a descris UE drept „complet nepregătită” să se confrunte cu acțiunile de război hibrid tot mai dese ale Rusiei. El spune că Europa nu are resursele necesare pentru a contracare sabotajele rusești și că acestea din urmă se vor intensifica după decizia lui Biden de a permite Ucrainei atacarea teritoriului Rusiei.
Un oficial european din domeniul securității a descris recentul val de atacuri ca fiind „mai aproape de terorism, cu obiectivul de a intimida populația și procesul de luare a deciziei și, prin acestea, de a lovi în sprijinul pentru Ucraina”.
La începutul acestui an, serviciile germane și americane au contracarat un complot rusesc de a asasina mai mulți directori din domeniul industriei apărării în Europa, inclusiv un plan de a-l asasina pe CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger.
În plus, Rusia ar putea să-și crească sprijinul pentru Iran și pentru interpușii săi din Orientul Mijlociu, inclusiv pentru rebelii Houthi din Yemen sau pentru Hezbollah, în Liban.
Aliații rămân determinați să ajute Ucraina
Keir Starmer, premierul guvernului Marii Britanii, a declarat că nu va fi descurajat din a susține Ucraina, după această cea mai nouă cascadorie a regimului de la Kremlin.
”Vedem o retorică a iresponsabilității din partea Rusiei, dar asta nu ne va descuraja din a susține Ucraina”, a declarat liderul britanic la summit-ul G20 din Brazilia.
SUA care furnizează armament și informații cu privire la posibile ținte pentru Ucraina, au motivat decizia de a permite Ucrainei folosirea armelor cu rază lungă spunând că acesta este un răspuns la folosirea de către Rusia a unui grup de 10.000 de soldați din Coreea de Nord.
Nici SUA, nici Ucraina nu au confirmat folosirea rachetelor ATACMS, însă armata ucraineană a transmis că a lovit un arsenal militar rusesc în zona orașului Karacev.
”Distrugerea depozitelor de muniție ale armatei ocupantului rus va continua până ce agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei nu se oprește”, a transmis armata Ucrainei.
Este de așteptat și că Marea Britanie va furniza și ea propriile rachete cu rază lungă, Storm Shadow, pentru a fi folosite de Ucraina împotriva Rusiei, după decizia SUA.
Deși Rusia a promis răzbunare, analiștii spun că opțiunile sale de răspuns pe câmpul de luptă sunt limitate, și că e puțin probabil ca regimul de la Kremlin chiar să ia în considerare folosirea armei nucleare.
”Cel mai previzibil și mai evident răspuns va fi înmulțirea numărului de lovituri împotriva orașelor ucrainene și a infrastructurii civile în așteptarea iernii și frigului. Loviturile cu rachetele cu rază lungă de acțiun intră și ele în categoria liniilor roșii depășite care nu vor mai fi linii roșii”, este de părere Anton Barbașin, analist politic.
Ucrainenii au bombardat masiv o fabrică de drone militare din Belgorod și un depozit în care rușii țineau obuze și rachete
Ucraina a bombardat o fabrică din Belgorod care produce drone pentru armata rusă. Ministerul rus al Apărării a comunicat miercuri că în timpul nopții, apărarea aeriană au doborât 44 de drone, scrie Kyiv Independent.
De asemenea, au fost raportate lovituri cu drone și în regiunea Voronej, autoritățile locale susținând că cinci drone au lovit o instalație industrială civilă, ceea ce a provocat un incendiu.
Regiunile Voronezh și Belgorod se află la granița cu Ucraina și sunt vizate în mod constant de atacuri cu drone ale ucrainenilor.
Andrii Kovalenko, șeful centrului de contra-dezinformare al Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, a declarat că dronele ucrainene au atacat și cel de-al 13-lea Arsenal al Direcției Principale de Rachete și Artilerie a Ministerului Apărării al Rusiei, lângă Kotovo, în Novgorod, la aproximativ 680 de kilometri de granița cu Ucraina.
Potrivit lui Kovalenko, acolo sunt provizii militare critice, inclusiv obuze de artilerie, rachete cu sistem de lansare multiplă de rachete (MLRS), Iskander și rachete antiaeriene și muniție pentru diferite sisteme.
Ministerul rus al Apărării a susținut că 22 de drone au fost doborâte deasupra Novgorod în timpul nopții.
Aceste lovituri au loc în momentul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că vrea să crească producția internă de drone și rachete cu rază lungă de acțiune.
Ucraina își propune să producă cel puțin 30.000 de drone cu rază lungă de acțiune anul viitor și să înființeze un nou centru tehnologic pentru a-și îmbunătăți capacitățile de apărare.
Forțele ucrainene au lovit un arsenal militar în Karachev, regiunea Brânsk, peste noapte, pe 19 noiembrie, unele rapoarte indicând că e primul atac al Kievului cu ATACMS.
Russian media report that 45 drones are attacking several regions of Russia.
According to them, the videos show a drone hit in Belgorod region.
It is reported that an EFKO plant was hit. According to information from publicly available sources (including the company’s… pic.twitter.com/xCyDwd7kJg
— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) November 19, 2024
