Trump compară loviturile din Iran cu cele asupra Japoniei din WWII, susţine că instalaţiile nucleare iraniene sunt „complet distruse” şi acuză presa că denigrează atacul.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marţi seara o „victorie istorică” împotriva Iranului şi a programului său nuclear, după intrarea în vigoare a unui armistiţiu impus de preşedintele american Donald Trump, scrie AFP. Iranul, ale cărui instalaţii nucleare cheie au fost bombardate duminică de SUA, a revendicat de asemenea „victoria” şi şi-a reafirmat „drepturile legitime” de a-şi continua programul atomic în scopuri civile, declarându-se pregătit să reia discuţiile cu Washingtonul.
Atacul SUA a întârziat doar cu câteva luni programul nuclear al Iranului, nu l-a distrus. Raport secret.
O evaluare preliminară clasificată realizată de serviciile de informații americane indică faptul că atacul SUA din Iran, desfășurat pe 22 iunie 2025, a sigilat intrările la două dintre instalațiile nucleare vizate, însă nu a distrus încăperile subterane ale acestora, relatează The New York Times, citând oficiali americani aflaţi la curent cu concluziile anchetei. Potrivit raportului, atacurile au întârziat programul nuclear al Iranului cu doar şase luni.
SUA nu au reușit să distrugă instalațiile nucleare iraniene. Casa Albă: ”Un ratat a dat pe surse la CNN”.
Atacurile militare americane asupra a trei dintre instalațiile nucleare iraniene, efectuate în ultimul weekend, nu au distrus componentele de bază ale programului atomic al Teheranului.
Bombardamentele cu aparate B-2 și bombe anti-buncăr GBU-57 au reușit, probabil, doar să întârzie acest program cu câteva luni, arată o evaluare preliminară a serviciilor de informații americane, conform CNN, care citează în acest sens trei persoane la curent cu subiectul.
Evaluarea a fost realizată de Agenția de Informații a Departamentului Apărării din SUA.
Ea se bazează pe o analiză a pagubelor provocate de bombardamente derulată de Comandamentul Central al SUA, CENTCOM.
Anterior informațiilor despre evaluare, vicepreședintele american JD Vance a admis că e posibil ca SUA să nu fi lichidat stocurile iraniene de uraniu, dar a minimalizat problema, susținând că în prezent Teheranul nu mai poate îmbogăți materialul fisionabil.
Ce a constatat CENTCOM după bombardamentele americane de la Fordo, Natanz și Isfahan.
Analiza este în curs de desfășurare și s-ar putea schimba pe măsură ce devin disponibile mai multe informații.
Dar primele constatări sunt în contradicție cu afirmațiile repetate ale președintelui Donald Trump, conform căruia atacurile din weekend „au distrus complet” instalațiile iraniene de îmbogățire a combustibilului nuclear.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat duminică, la rândul lui, că ambițiile nucleare ale Iranului „au fost distruse”.
În prezent, două dintre persoanele familiarizate cu evaluarea spun că stocul de uraniu îmbogățit al Iranului nu a fost distrus.
Una dintre sursele CNN a afirmat, chiar, că centrifugele iraniene de îmbogățire a materialului fisionabil „sunt în mare parte intacte”.
„Deci, evaluarea (Agenției de Informații a Pentagonului) este că SUA au amânat programul (nuclear iranian) cu cel mult câteva luni”, a subliniat această persoană.
Casa Albă recunoaște existența evaluării, dar o respinge după ce a fost divulgată de „un ratat anonim”.
„Această presupusă evaluare este complet greșită. Ea a fost clasificată ‘strict secret’. dar a fost, totuși, divulgată către CNN de un ratat anonim, de nivel scăzut, din comunitatea de informații.
Scurgerea acestei presupuse evaluări este o încercare clară de a-l denigra pe președintele Trump și de a-i discredita pe curajoșii piloți de vânătoare care au realizat o misiune perfect executată pentru a distruge programul nuclear al Iranului.
Toată lumea știe ce se întâmplă când arunci paisprezece bombe de 13 mii de kilograme exact deasupra țintelor: distrugere totală”, a declarat pentru CNN Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe.
Anterior, armata americană a declarat că operațiunea a decurs conform planului și că a înregistrat un „succes copleșitor”.
Israelul a insistat pentru atragerea SUA în acțiunile contra Iranului
Înaintea atacului american din noaptea de sâmbătă spre duminică, Israelul a efectuat timp de mai multe zile lovituri asupra instalațiilor nucleare iraniene.
Responsabilii statului evreu au recunoscut că au nevoie de bombele americane „distrugătoare de buncăre” GBU-57, cu o greutate de 13,6 tone, pentru a lichida facilități precum cea de la Fordow, îngropată sub un munte.
Deși bombardierele americane B-2 au lansat peste o duzină de astfel de bombe asupra a două dintre instalațiile nucleare din Iran – uzina de îmbogățire a combustibilului Fordow și complexul de îmbogățire Natanz – loviturile nu au eliminat complet centrifugele și uraniul puternic îmbogățit din aceste amplasamente.
În schimb, potrivit persoanelor familiarizate cu evaluarea serviciilor americane, bombardamentele au avariat grav structurile subterane din siturile vizate, fiind afectate infrastructura energetică a amplasamentelor și unele dintre instalațiile de la suprafață, folosite pentru a procesa uraniul.
Marți dimineață, președintele Donald Trump și-a reiterat convingerea că pagubele provocate de atacuri ordonate de el au fost semnificative.
„Cred că (programul nuclear iranian) fost complet distrus. Piloții aceia și-au lovit țintele. Acele ținte au fost distruse, iar piloților ar trebui să li se acorde credit”, a spus Trump.
Marți, ședințele de informare clasificate pentru membrii Camerei Reprezentanților și ai Senatului SUA pe tema bombardamentelor americane în Iran au fost anulate.
Trump compară atacurile aeriene americane asupra Iranului cu bombardamentul atomic de la Hiroshima. Ce arată noile imagini din satelit.
Președintele SUA Donald Trump a comparat, miercuri, atacurile americane asupra Iranului cu decizia țării sale de a lansa bombe atomice asupra Japoniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
”Acea lovitură a pus capăt războiului. Acea lovitură a pus capăt războiului. Nu vreau să dau exemplul Hiroshimei, nu vreau să dau exemplul Nagasaki, dar în esență a fost același lucru care a pus capăt războiului. Dacă nu am fi eliminat asta, s-ar fi luptat chiar acum”, a declarat Trump.
Peședintele SUA a declarat, de asemenea, că informațiile obținute în urma atacurilor asupra amplasamentelor nucleare iraniene sunt neconcludente, dar a sugerat că pagubele ar fi putut fi grave.
”Informațiile au fost foarte neconcludente. Informațiile spun că nu știm. Ar fi putut fi foarte grave. Asta sugerează informațiile”, a declarat Trump reporterilor înainte de întâlnirea cu liderii mondiali la summitul NATO.
”A fost foarte grav. A existat o distrugere totală”, a adăugat el. În aceleași remarci, el a spus că atacul asupra Iranului a fost ”devastator”.
Trump: ”Eu cred că a fost o distrugere totală. Nu au avut timp să mute uraniul de acolo”
Întrebat despre informațiile publicate de CNN, care a citat surse din serviciile de intelligence americane care au redactat un raport în care se arată că programul iranian nuclear a fost doar încetinit cu cel mult câteva luni, Trump a declarat: ”Au făcut un raport. L-aș putea ruga pe Pete să vorbească despre asta, pentru că departamentul lui a întocmit raportul. Chiar nu știu. Cred că Israelul ne va informa foarte curând, pentru că Bibi va avea oameni implicați direct în toată situația. Din ce auzim, a fost o distrugere totală.”
”Când te uiți la suprafața terenului, să nu uităm, flacăra este subterană, dar tot ce era deasupra, dacă privești imaginile dinainte și de după, totul de deasupra este complet ars, copacii, tot. Mai e o clădire, dar e o clădire scufundată adânc în granit, așa că focul a trecut pe deasupra. Eu cred că a fost o distrugere totală.
Cred că n-au avut nicio șansă să scoată ceva de acolo pentru că am acționat rapid. Dacă ar fi durat două săptămâni, poate, dar este foarte greu să scoți acel tip de material. Foarte greu și foarte periculos pentru ei. În plus, știau că venim. Iar dacă știu că venim, nu vor fi acolo jos”, a spus Trump despre posibilitatea ca iraninenii să mute uraniul îmbogățit de la Fordo. ”Ultimul lucru pe care și-l doresc acum este să îmbogățească ceva.
Vor să-și revină. Și nu le vom permite asta, în primul rând militar. Cred că vom ajunge, într-un fel, să avem o relație cu Iranul. Așa o văd. Uitați, am avut o relație în ultimele patru zile.
Au fost de acord cu încetarea focului. Și a fost un acord echilibrat. Ambele părți au spus „ajunge”. Ambele. Dar nu, nu vor face asta. Ultimul lucru pe care vor să-l facă este să îmbogățească uraniu. Nu se gândesc la asta, nu…vă puteți imagina că, după toate acestea, s-ar apuca să spună „hai să facem o bombă”? Poate că într-o zi, în viitor, cineva care va fi în locul nostru va spune „nu faceți asta”. Și poate nici atunci nu o vor face. Nu știu. Dar nu vor avea o bombă, și nu vor îmbogăți uraniu. Și noi credem că tot materialul este încă acolo jos.
Nu credem că au avut suficient timp, pentru că este foarte dificil să-l scoți. Nu e ca și cum ai muta un pachet sau ai rula acest covor și l-ai duce. E foarte greu. E foarte periculos de făcut. Noi credem că e tot acolo jos. A fost o victorie uriașă, o lovitură majoră. Și tocmai din acest motiv, nu cred că se aflau acolo jos, pentru că știau că venim. Când știu că venim, nu se duc acolo, în subteran, la 30 de etaje adâncime.
Deci, eu cred că a fost o victorie uriașă pentru toată lumea, inclusiv pentru Iran. Uitați, ei au o țară, au petrol, sunt oameni foarte inteligenți și pot să-și revină. Israelul a fost lovit foarte tare, mai ales în ultimele câteva zile. Israelul a fost lovit foarte serios. Rachetele balistice, au distrus o mulțime de clădiri. Și s-au descurcat excelent. Bibi Netanyahu ar trebui să fie foarte mândru de el. Chiar s-au descurcat foarte bine”, a mai declarat Donald Trump.
Bombardamentele cu aparate B-2 și bombe anti-buncăr GBU-57 au reușit, probabil, doar să întârzie acest program cu câteva luni, arată o evaluare preliminară a serviciilor de informații americane, conform CNN, care citează în acest sens trei persoane la curent cu subiectul.
Evaluarea a fost realizată de Agenția de Informații a Departamentului Apărării din SUA.
Ea se bazează pe o analiză a pagubelor provocate de bombardamente derulată de Comandamentul Central al SUA, CENTCOM.
Anterior informațiilor despre evaluare, vicepreședintele american JD Vance a admis că e posibil ca SUA să nu fi lichidat stocurile iraniene de uraniu, dar a minimalizat problema, susținând că în prezent Teheranul nu mai poate îmbogăți materialul fisionabil.
Parlamentul iranian a votat miercuri pentru suspendarea cooperării cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), a informat televiziunea de stat iraniană, după cele 12 zile de război marcat de atacuri israeliene și americane asupra instalațiilor nucleare iraniene. În ședința publică de miercuri a legislativului iranian, în cadrul dezbaterii planului care solicită guvernului să suspende cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică, legislatorii au aprobat planul cu 221 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, relatează Reuters, AFP şi EFE.
Înainte de atac, agențiile de informații americane au estimat că, dacă Iranul ar încerca să producă rapid o bombă nucleară, ar avea nevoie de aproximativ trei luni. După raidurile aeriene americane din 22 iunie și cele 12 zile de atacuri ale forțelor aeriene israeliene, raportul Agenției de Informații a Apărării (DIA) a concluzionat că programul a fost întârziat cu mai puțin de șase luni, relatează The New York Times.
Raportul mai arată şi că o mare parte din stocul de uraniu îmbogățit al Iranului a fost mutat înainte de atacuri, astfel că puțin material nuclear a fost distrus. Iranul ar fi transferat o parte din material în locații secrete. Mai mult, potrivit unor oficiali israelieni, guvernul iranian a creat instalații secrete de îmbogățire, pentru a putea continua programul nuclear în caz de atac asupra celor mari.
Conform unor oficiali care au consultat raportul, cele trei situri, Fordo, Natanz și Isfahan, au suferit daune moderate spre severe, cea mai avariată fiind instalaţia de la Natanz. Nu este clar dacă iranienii vor încerca să reconstruiască aceste situri.
Foști oficiali americani citați de NYT spun că, dacă Iranul ar încerca să dezvolte rapid o bombă, ar fi capabili să producă un dispozitiv relativ mic și rudimentar. Un focos miniaturizat ar fi mult mai dificil de fabricat, iar amploarea daunelor produse de atacuri asupra tehnologiei și cercetării avansate nu este clară. Oficialii militari au avertizat dinainte că distrugerea instalației Fordo, situată la peste 75 de metri sub munte, ar necesita valuri succesive de bombardamente pe durata mai multor zile sau chiar săptămâni.
Avioanele americane au lovit aceleași puncte de cel puțin două ori duminică. Bombardierele B-2 au lansat asupra Fordo 12 bombe GBU-57 (poreclite „spargătoare de buncăre”), fiind vizibile șase cratere la intrările de la suprafață, potrivit lui Brian Carter, analist la American Enterprise Institute. Dar mulți experți militari în armament sunt de părere că ar fi fost nevoie de mai multe zile de atacuri pentru a finaliza operațiunea.
Evaluarea inițială a pagubelor sugerează că afirmația președintelui Trump că facilitățile nucleare ale Iranului au fost „distruse” a fost exagerată. Congresul urma să fie informat marți în legătură cu acest raport, dar ședința a fost amânată. În aceste condiții, senatorii vor fi informați joi, iar membrii Camerei Reprezentanților vineri.
După atacuri, Trump s-a plâns în mod repetat consilierilor săi că relatările din presă pun la îndoială amploarea daunelor, au declarat surse neprecizate pentru NYT. „Pe baza a tot ceea ce am văzut, și am văzut totul, campania noastră de bombardamente a distrus capacitatea Iranului de a produce arme nucleare. Bombele noastre masive au lovit exact locurile vizate și au funcționat perfect” a declarat marți, secretarul apărării Pete Hegseth, reluând afirmațiile inițiale ale lui Trump.
Oficialii au avertizat că raportul de cinci pagini este doar o evaluare preliminară, el urmând să fie completat pe măsură ce se colectează mai multe informații. Raportul DIA indică faptul că siturile nu au fost afectate pe cât sperau unii oficiali din administrație, iar Iranul păstrează în continuare aproape tot materialul său nuclear, astfel că, dacă decide, ar putea produce o armă nucleară destul de repede.
Casa Albă a contestat acest raport publicat pe surse atât de NYT, cât și de CNN. „Este complet greșit. Scurgerea acestui presupus raport este o încercare clară de a-l discredita pe președintele Trump și de a submina curajul piloților care au executat perfect misiunea. Toată lumea știe ce se întâmplă când arunci 14 bombe de 13.600 kg perfect asupra țintelor lor: distrugere totală”, a declarat Karoline Leavitt, purtătoare de cuvânt a Casei Albe.
Pagubele aduse sistemului electric de la Fordo au fost severe, dar nu se știe cât va dura până când Iranul va putea repara sistemele electrice și reinstala echipamentele mutate. Există un consens că bombardamentele au „avariat grav” cele trei situri, a spus Carter. Însă și evaluările făcute de serviciile israeliene au ridicat semne de întrebare privind eficiența atacului. Oficialii israelieni spun că instalaţiile subterane de la Fordo nu au fost distruse.
Înainte de atac, armata americană a prezentat mai multe scenarii privind întârzierea programului nuclear iranian, variind de la câteva luni până la câțiva ani. Dar astfel de estimări sunt imprecise. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major, a fost mai prudent în declarații. „Această operațiune a fost concepută pentru a degrada serios infrastructura nucleară a Iranului. Este prea devreme pentru a evalua cât din programul nuclear al Iranului a supraviețuit”.
Generalul în rezervă Joseph L. Votel a declarat că are „mare încredere în sistemele de armament folosite”, dar că nu este surprins că unele elemente au supraviețuit. La o audiere în Senat, democrații au adoptat și ei o atitudine precaută. „Încă așteptăm evaluările finale ale pagubelor”, a declarat senatorul Jack Reed.
Pentru a provoca mai multe daune, ar fi fost necesare atacuri multiple asupra siturilor subterane. Trump a oprit însă atacurile după primul val. Agențiile de informații americane au concluzionat anterior că Iranul nu luase decizia de a produce o armă nucleară, dar deținea suficient uraniu îmbogățit pentru a face acest lucru rapid, dacă ar decide. Administrația Trump a criticat sau ignorat aceste concluzii.
