Un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul României, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, pregătește o platformă informatică, ce va scana presa online, dar și bloguri și rețele sociale, pentru a găsi “fake news”, surse de dezinformare și propagandă în contextul conflictului din Ucraina, conform informațiilor Profit.ro. Echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relații publice din toate ministerele, într-un mesaj comun transmis pe e-mail (detalii mai jos), să desemneze câte un reprezentant în grupul de lucru și să vină, până vineri, 11 martie, cu observații pe narativele și cuvinte cheie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză.
CNA a transmis azi o informare în care arată, că afirmațiile făcute în mesajele transmise între comunicatorii Guvernului, prezentate de Profit.ro, nu sunt corecte în ceea ce privește implicarea sa: „Consiliul Național al Audiovizualului vă informează că nu a fost implicat instituțional într-o astfel de inițiativă referitoare la o platformă care urmează a scana presa online, bloguri și rețele sociale. Menționăm că CNA este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, reglementarea presei online neintrând în sfera de competență a Consiliului.
”Potrivit propunerilor transmise comunicatorilor din ministere, prima dintre combinațiile de cuvinte care vor aprinde becuri roșii de posibilă dezinformare și propaganda rusă în algoritmii platformei este cea care ar asocia, în același text, Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau președintele Klaus Iohannis cu un context de “corupție” ori “incompetență”, având ca marker de dezinformare expresii precum “mizerie” sau “furtișag”. Pentru presa de investigație, spre exemplu, orice articol care ar semnala acte de corupție, incompetență sau alte deficiențe în Executiv l-ar face pe autor suspect de a fi agent al propagandei ruse în algoritmii platformei. La fel, orice postare similară pe bloguri sau pe rețele sociale.
Comunicatorii guvernului consideră că, în actualul context, narativul ”Palierul de decizie de la București este corupt” este un narativ al dezinformării și propagandei. O generalizare ce trece de preocuparea firească a autorităților de a găsi instrumente care să permită reacții rapide la informații false, într-un context militar și politic extrem de tensionat.
Distingerea informațiilor false și propagandei poate fi problematică și în cazul “markerilor” propuși la alte “narative de dezinformare” ce vor fi scanate de platforma guvernului în mediul online, pentru a fi contracarate. “Lipsa consensului”, „tradiții”, „spiritualitate”, „extindere” sunt, în percepția comunicatorilor guvernamentali, “markeri ai dezinformării”, termeni ”încărcați”, specifici discursului de ”dezinformare”, dacă sunt asociați, după caz, unor “subiecți” precum NATO, România, Bruxelles, Ursula, Stoltenberg, Geoană, și alții.
Ce vor face mai departe Guvernul și Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, cu datele pe care platforma informatică le va interpreta ca fiind dezinformare sau propagandă în mediul online? Potrivit explicațiilor date comunicatorilor din Guvern, vor ajuta autoritățile să le contracareze rapid prin comunicate de presă, intervenții în studiourile TV, opinii de experți, etc. Încadrarea subiectivă sau discreționară în astfel de categorii a creat, însă, deja situații abuzive ori erori jenante din partea autorităților. Site-ul românesc aktual24.ro s-a trezit săptămâna trecută blocat împreună cu Sputnik și Russia Today, după ce Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), care nu are totuși nicio atribuție legală în blocarea accesului la internet, l-a trecut pe lista publicațiilor care ar dezinforma în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Ulterior, după proteste, a fost deblocat, purtătorul de cuvânt al Guvernului spunând sec că a fost vorba despre o eroare. Alte site-uri pentru care Guvernul a cerut anterior furnizorilor de internet blocarea accesului au rămas indisponibile, însă baza legală care permite închiderea unei publicații, fără o decizie judecătorească prin care să se stabilească o vinovăție, de către entități lipsite de astfel de atribuții, nu este nici acum clară.
Explicații date de echipa de comunicare a Guvernului către departamentele de relații publice din ministere: “Global Focus, Active Watch, Media Wise și alte ONG-uri cu expertiză în media literacy, campanii de informare corectă a cetățenilor, monitorizare și analiză media, împreună cu CNA, au fost coagulate de către DSU într-un grup de lucru privind identificarea de “fake news” și surse de dezinformare în contextul situației din Ucraina, cu motoare de căutare, indexare pe mașini virtuale și algoritmi de realitate virtuală și inteligență artificială.
La inițiativa DSU s-a alăturat și Guvernul României:
Platforma, care are mai multe module, scanează mediul online (mainstream media, blog-uri, social media etc.), identifică și extrage – pe narativele stabilite – inclusiv folosind cuvintele cheie și grupuri de cuvinte cheie – elementele solicitate, într-o serie de formate: de la text scris, la statistici și elemente de interpretare, din care pot fi extrase trenduri, tendințe si potențiale direcții de acțiune ale agenților (agenții, actori etc.) care pot genera “fake news” și elemente specifice propagandei.”
– SCOPUL: identificarea mesajelor de dezinformare, modul lor de diseminare și principalii vectori de diseminare, precum și identificarea trendurilor de dezinformare.
– O sintaxă generală a fost construită pentru extragerea tuturor instanțelor de comunicare (articole din online și postări din social media) cu relevanță pentru spațiul comunicațional român, în contextul crizei de securitate din Ucraina, într-un interval definit.
– Selectate cele mai relevante 6 narative de dezinformare din România care au legătură cu actuală criză din Ucraina. Acestea vor fi codate și transformate în sintaxe de căutare (queries). Dintre cele 6, trei sunt narative specifice (care privesc exclusiv contextul românesc), iar trei sunt narative generice (care privesc un context larg, dar cu relevanță pentru România).
– Pentru ficare narativ se face o căutare, introducând sintagme construite pe schema.
