”Liberala” Raluca Turcan, trimite corpul de control la ”Bojdeuca lui Creangă”, mutilată de ”liberalul” Costel Alexe, cu termopane, prize și încălzire în pereți: ”O pensiune de două margarete”.
Bojdeuca lui Creangă este supusă la control, după ce i s-au montat încălzire prin pereţi şi prize. Casa memorială este acum comparată cu o pensiune de două margarete, după ce în online președintele CJ Iași, Costel Alexe a postat fotografii cu stadiul final al casei.
Sunt controale la Iași, după scandalul izbucnit la finalizarea lucrărilor la Bojdeuca lui Creangă. În timp ce președintele CJ Iași, Costel Alexe transmite că totul a fost făcut ca la carte, Ministrul Culturii, Raluca Turcan, trimite Corpul de control la Iaşi, pentru a verifica legalitatea avizelor pentru realizarea lucrărilor la monumentul istoric.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, trimite Corpul de control la Iaşi, pentru a verifica legalitatea avizelor pentru realizarea lucrărilor la monumentul istoric ”Bojdeuca scriitorului Ion Creangă”. De asemenea, se va verifica şi calitatea lucrărilor.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a solicitat Corpului de control verificarea legalităţii avizului pentru intervenţia realizată asupra monumentului istoric ”Bojdeuca scriitorului Ion Creangă”, iar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Institutul Naţional pentru Patrimoniu vor fi solicitate să se pronunţe asupra calităţii intervenţiei, prin analizarea proiectului şi prin deplasare la faţa locului.
”Conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare, articolul 23, alin. (1), intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii.
De asemenea, în conformitate cu Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, pentru monumentele clasate în grupa B, atribuţiile de avizare în cazul monumentului istoric ”Bojdeuca scriitorului Ion Creangă” sunt ale serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii – Direcţia Judeţeană de Cultură Iaşi – prin Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr 5. DJC Iaşi care are, de asemenea, responsabilitatea urmăririi lucrărilor în conformitate cu avizele emise”, a transmis, luni, Ministerul Culturii, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, Consiliul Judeţean Iaşi a scos la licitaţie contractul de achiziţie publică de servicii de proiectare şi asistenţă tehnică pentru obiectivul Reabilitarea Ansamblului Muzeal ”Ion Creangă” Iaşi din cadrul proiectului ”Călător pe Meridiane Culturale” în anul 2019.
”Conform documentaţiei disponibile în SEAP, prin acest proiect se dorea accesarea fondurilor europene prin Programul Operaţional Comun România – Republica Moldova – proiecte HARD, Obiectivul Tematic 3 – Promovarea culturii locale şi protejarea patrimoniului istoric, Prioritatea 2.1 – Promovarea şi conservarea patrimoniului cultural şi istoric.
Conform informaţiilor din SEAP, «restaurarea obiectivului cultural Muzeul „Ion Creangă” este un proiect care îşi propune valorificarea monumentului de patrimoniu istoric, casa scriitorului Ion Creangă, ce găzduieşte muzeul cu acelaşi nume, prin realizarea unor lucrări de restaurare, amenajare şi dotare a celor două clădiri (Casa Bojdeucă – clădire patrimoniu, curtea interioară şi clădirea Muzeu care cuprinde expoziţii foto-documentare) şi a incintei muzeului»”, se mai arată în comunicat.
Potrivit documentului citat, ultimele intervenţii majore, înainte de demararea acestui proiect – lucrări de renovare şi consolidare asupra monumentului istoric au fost realizate în 1984, iar în anul 1985 muzeul a fost redeschis publicului.
În acest context a fost construit în incintă Ansamblul muzeal ”Ion Creangă”, care s-a inaugurat la 11 iunie 1989.
”Imobilul în care a locuit Ion Creangă a fost în proprietatea familiei Vartic, loc preluat de la Biserica ”Buna Vestire.
Ion Creangă a locuit într-o casă din incinta Mănăstirii Golia şi, după ce a fost exclus definitiv din rândul clerului, a închiriat această casă în care a locuit până la sfârşitul vieţii. În anul 1917, casa a fost cedată Primăriei Iaşi, moment la care au avut loc o serie de intervenţii pentru a pregăti imobilul pentru găzduirea muzeului Ion Creangă”, a mai transmis Ministerul Culturii.
Potrivit instituţiei, în perioada 1931-1936, s-au realizat reparaţii ale casei de secol XIX, astfel au dispărut furcile de stejar care sprijineau imobilul pe latura de est, a fost realizat un zid de piatră şi a fost construită o clădire în incintă pentru îngrijitorul muzeului.
Ca urmare a cutremurului din anul 1940, când a suferit degradări considerabile, a fost necesară o intervenţie, efectuată în 1942, cu sprijinul Mănăstirii Neamţ.
În 1966 a avut loc o reprofilare a Bojdeucii care urmărea evocarea modului de viaţă şi atmosfera în care crea scriitorul.
În primăvara anului 1968, înainte de aniversarea semicentenarului casei lui Ion Creangă, au avut loc noi lucrări de reparaţii. În urma cutremurului din 1977, casa a rămas în picioare, dar a suferit degradări, ieşind din circuit pentru câţiva ani.
Consiliul Judeţean Iaşi susţine că restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă a fost făcută cu mijloace adecvate, cu scopul de a stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din Romania. ”Soluţiile arhitecturale şi tehnice alese în vederea reabilitării Bojdeucii au urmărit consolidarea clădirii în concordanţă cu principiile de intervenţie asupra monumentelor istorice”, spun cei de la CJ Iași
Tencuieli cu var pastă-nisip, lucrate cu mănuşa, material lemnos tratat ignifug şi antiseptic, grinzi şi planşeu decapate, reparate şi rebăiţuite, tâmplărie cerdacului închis înlocuită cu tâmplărie simplă din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală, jgeab din lemn rotund, căptuşit la interior cu plumb, trotuare şi sistematizarea verticală perimetrală clădirii refăcute în totaliate. Parapet al cerdacului închis şi înlocuit cu unul dublu din lemn de stejar, cu vată bazaltică rigidă la interior, realizat din scândură profilată, geluită pe ambele feţe, cu lambă şi uluc, protejat ignifug, antifungic şi împotriva insectelor. Nu, nu este descrierea unei pensiuni aflate în curs de renovare, ci Bojdeuca din Ţicău, care a stârnit controverse în spaţiul virtual imediat după ce preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, a anunţat că Bojdeuca lui Ion Creangă va fi redată publicului în luna decembrie, odată cu finalizarea lucrărilor de reabilitare.
În camera din stânga a bojdeucii construită în mahalaua Ţicăului, la numărul 4, a locuit pe Ion Creangă, după răspopirea din 1872 până în 1889, vecină fiindu-i, în camera alăturată, Ecaterina Vartic. Tot aici a locuit, o jumătate de an, în 1876, Mihai Eminescu.
În martie 1918, Bojdeuca din Ţicău, aşa cum se numeau casele mici, simple şi sărăcăcioase, acoperite cu ”stuh şi paie”, devine prima casă memorială de literatură din România.
De atunci şi până acum, Bojdeuca a mai trecut prin două renovări, 1942 şi 1985.
După ultima renovare, acoperişul căsuţei cu două camere, prispă şi cerdac, are prize, încălzire prin pereţi, lemnul e tratat ignifug şi antiseptic, cerdac izolat la interior cu vată bazaltică.
Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă a început în ianuarie 2022 şi este unul din obiectivele proiectului ”Călător pe meridiane culturale”, care se derulează prin Programul Operaţional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, şi este finanţat prin Instrumentul European de Vecinătate (ENI CBC). Valoarea proiectului este de 1,72 milioane de euro, din care, 1,5 sunt bani nerambursabili. Din aceşti bani, circa 950.000 euro revin judeţului Iaşi, contribuţia Consiliului Judeţean Iaşi fiind de 10% din costurile eligibile.
Conform contractului, pe parcursul a 18 luni, Bojdeuca lui Creangă trebuia restaurată. În aceeaşi perioadă trebuia implementat sistem de securitate, refăcut sistemul de iluminat, refăcut amfiteatrul, dar şi aleile pietonale din curtea interioară.
CJ: „S-a lucrat în concordanţă cu principiile de intervenţie asupra monumentelor istorice”
Consiliul Judeţean Iaşi susţine că restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă a fost făcută de către Iasicon SA cu mijloace adecvate, cu scopul de a stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din Romania. ”Iniţial, structura de rezistenţă a construcţiei era alcătuită din pereţi de vălătuci, stâlpii pridvorului şi planşeu cu grinzi de lemn, având acoperişul în şarpantă, cu învelitoare din siţă. În cadrul intervenţiilor din anul 1984 de consolidare, necesare în urma seismului din 4 martie 1977, au fost înlocuite elementele structurale din lemn (furci) cu elemente de confinare verticale şi orizontale din beton armat. Planşeul peste parter are grinzi din lemn şi termosistem de argilă armată cu fibre vegetale”, transmit cei de la Consiliul Judeţean.
Tot ei spun că soluţiile arhitecturale şi tehnice alese în vederea reabilitării Bojdeucii scriitorului Ion Creangă au urmărit consolidarea clădirii în concordanţă cu principiile de intervenţie asupra monumentelor istorice; desfacerea şarpantei existente din lemn şi refacerea acesteia integral; refacerea învelitorii tip şindrilă din lemn, precum şi a sistemului de preluare şi evacuare a apelor pluviale; bordarea golurilor de uşi şi ferestre existente; deoarece fundaţiile existente sunt dispuse la cota -0,70m faţă de CTA au fost realizate subzidiri din beton armat pentru fundaţiile exterioare, până la cota -1,50m, pentru atingerea cotei de fundare recomandate în studiul geotehnic; protejarea elementelor din beton armat prin execuţia de hidroizolaţii verticale cu emulsie bituminoasă realizate sub cota terenului amenajat; refacerea sistematizării verticale perimetrale clădirii; refacerea zonelor fisurate prin injectări cu mortar de var-nisip; refacerea tencuielilor şi a finisajelor.
”Lucrările de execuţie au demarat cu desfacerea duşumelilor de lemn pentru a începe procesul de consolidare a fundaţiilor. Executantul a realizat o Expertiză Biologică, care a recomandat înlocuirea în totalitate a duşumelelor şi nu desfacere cu recuperare şi restaurare, aşa cum a fost prevăzut în proiect. În baza Expertizei Biologice, a fost emisă o dispoziţie de şantier în vederea înlocuirii. La pereţii interiori şi exteriori s-au realizat lucrări de refacere a tencuielilor şi injectare a crăpăturilor cu mortar de var-nisip. Tencuielile s-au refăcut şi în zonele în care s-a intervenit din punct de vedere structural. Au fost executate tencuieli pe bază de var pastă-nisip, lucrate cu mănuşa.A fost refăcută învelitoarea de tip şiţă din lemn, incluzându-se într-un sistem cu astereală dublă, o membrană performantă de hidroizolare. Tot materialul lemnos al şarpantei a fost tratat ignifug şi antiseptic. Jgeabul este din lemn rotund, scobit concav, căptuşi la interior cu plumb 2 mm grosime. Soclul perimetral este protejat prin execuţia de hidroizolaţii verticale exterioare realizate sub cota terenului amenajat. Trotuarele şi sistematizarea verticală perimetrală clădirii au fost refăcute în totaliate. Zidăria aparentă a fundaţiilor din piatră a fost curăţată şi rostuită cu mortare hidrofobe”, spun cei de la CJ.
Însă, s-au executat lucrări şi de recondiţionare a elementelor decorative din lemn. Grinzile existente, precum şi planşeul, au fost decapate, reparate şi rebăiţuite. ”Tâmplăria cerdacului închis a fost înlocuită cu o tâmplărie simplă din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Parapetul cerdacului închis a fost şi el înlocuit cu unul dublu din lemn de stejar, cu vată bazaltică rigidă la interior, realizat din scândură profilată, geluită pe ambele feţe, cu lambă şi uluc, protejat ignifug, antifungic şi împotriva insectelor. Şipcile au fost aşezate conform modelului din planşele de arhitectură. Restul tâmplăriei a fost restaurată. Sticla a fost schimbată cu una artizanală. Deoarece se poate observa că tâmplăria bojdeucii a fost una dublă, în sit existând feroneria celei de-a doua cercevele spre interior, a fost propusă dublarea tâmplăriei existente spre interior cu una din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Toată feroneria a fost restaurată”, mai spun cei de la CJ.
Cu toate aceste explicații, valul de critici la adresa Consiliului Județean nu contenește, internauții, în special, criticând modul în care s-a lucrat și faptul că Bojdeuca a devenit ”un kitsch”.
