Progresista de la Mediu, Diana Buzoianu, fața politică a unei catastrofe anunțate la Paltinu, eșafodajul ”competenților” de la USR, se prăbușește cu atac la siguranța națională!
Criza de la Paltinu a fost consecința inevitabilă a unui lanț de neglijențe tehnice tolerate în timp, a unei goliri operate fără rezerve și fără strategii alternative, agravate de lipsa de coordonare între instituții și ignorarea avertismentelor hidrologice, transformând o intervenție previzibilă într-un colaps regional alimentării cu apă și într-o vulnerabilitate energetică majoră.
Alimentarea cu apă a localităților Câmpina, Breaza și chiar Ploiești se află în pericol încă din 7 noiembrie 2025 pe fondul nivelului scăzut al acumulării Paltinu și al unor lucrări hidrotehnice. În documentele Administrației Naționale Apele Române a anunțat că barajul nu mai dispunea de nicio golire de fund funcțională, iar alimentarea cu apă depindea în totalitate de centrala hidroelectrică Paltinu – care, la cote atât de joase, operează fără producție de energie electrică.
Specialiștii Apelor Române au avertizat explicit, încă din august 2025, că există ”riscul de întrerupere a alimentării cu apă a populației și a industriilor”, în contextul secetei prelungite și al imposibilității ridicării rapide a nivelului în acumulare. În ciuda acestor semnale, ministrul Mediului, domnișoara Diana Buzoianu, a susținut că nu ar fi fost informată corespunzător nici de Apele Române, nici de Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova – operatorul principal de apă potabilă din județ.
Cauzele care au impus golirea acumulării Paltinu și efectele în lanț asupra alimentării cu apă și energie
Verificările efectuate în vara anului 2025 la instalațiile Barajului Paltinu au identificat defecțiuni la vanele sistemului de golire de fund. Pentru a permite intervenția în siguranță, nivelul lacului de acumulare a trebuit redus semnificativ. În timpul acestor lucrări, o galerie de acces s-a blocat, ceea ce a necesitat operațiuni suplimentare în regim de urgență, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă.
Scăderea controlată a nivelului apei, combinată cu episoade de precipitații abundente, a generat dezechilibre hidraulice. Deși reducerea cotei lacului era necesară pentru reparații, aceasta a expus captarea de apă potabilă la un strat inferior, încărcat cu nămol și aluviuni. Ploile torențiale din finalul lunii noiembrie au adus depozite masive în acumulare, crescând turbiditatea la valori care au depășit limitele de tratare. Stația Voila, care deservește 12 localități din Prahova, nu a mai putut procesa apa brută devenită improprie pentru consum.
UPDATE: Diana Buzoianu acuză ABA Buzău-Ialomița și ESZ Prahova că nu au avertizat că echipamentele lor nu fac față turbidității crescute a apei
Diana Buzoianu a declarat, că deși atât Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa şi Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova au avertizat că turbiditatea apei va crește din cauza lucrărilor la Barajul Paltinu nu au spus că echipamentele lor nu vor face față și zeci de mii de oameni ar putea rămâne fără apă. Ceea ce s-a și întâmplat, de fapt. Ministra Mediului a adăugat că dimpotrivă, atât ea, cât și autoritățile locale au
De aproape o săptămână, 107.000 de oameni din mai multe localități din județele Prahova și Dâmbovița nu au nici apă potabilă, nici apă menajeră. Primesc apă cu porția de la Guvern, după ce în urma lucrărilor de la lacul de acumulare Paltinu, dar și a unei viituri, apa a devenit atât de murdară, încât ESZ Prahova nu a mai făcut față.
”Informațiile care au fost trimise la nivelul Ministerului Mediului au fost că nu se va ajunge la întreruperea alimentării cu apă potabilă pentru populație. Au fost ridicate într-adevăr discuții cu privire la turbidiatea apei, ceea ce înseamnă că operatorul ESZ ar fi trebuit să vină și să zică dacă este o problemă sau nu.
În toate ședințele în care a fost ridicată această problemă, operatorul nu a luat cuvântul, nu a zis că ar fi un pericol de sistare a apei. Am avut chiar ședințe în care am înțeles că reprezentanții Ministerului și ai Prefecturii au întrebat expres.
Am avut ședințe în care Hidroelectrica a întrebat expres dacă există vreun pericol și de fiecare dată răspunsurile pe care le-am primit de la nivel local este că maximul care se poate întâmpla este să crească turbiditatea apei, ESZ nu a dat niciun fel de explicații că asta ar duce la imposibilitatea de a mai da apă potabilă. Iar, în acest caz, ABA, Administrația Bazinală Buzău-Ialomița a dat asigurări că da, turbiditatea poate să crească, dar va continua să fie potabilă, accesibilă tuturor”, a spus Diana Buzoianu.
Ministra Mediului nu neagă că există documente scrise în care ambele autorități menționate, ABA Buzău-Ialomița și ESZ Prahova, au spus că turbiditatea apei va crește în urma golirii acumulării Paltinu.
”Acestea sunt exact documentele la care făceam referire în momentul în care am spus că toate autoritățile au menționat că urmează să crească turbiditatea, dar autoritățile care ar fi trebuit să zică nu facem față la nivelurile crescute de turbiditate sau care ar fi trebuit să aplice obligațiile din convenția respecivă. și sunt două autorități care ar fi trebuit să facă asta: ABA de la nivel local și operatorul ESZ.
Niciunul din aceste două autorități nu au venit să spună, având în vedere că va crește turbiditatea, echipamentele pe care le avem noi nu vor face față pentru că ei știu care sunt echipamentele și la ce turbiditate fac față.
Mai mult decât atât nu au venit să implementeze obligațiile din convenție, pe care chiar dumnealor ar fi trebuit să le aplice, motiv pentru care eu acum două zile le-am cerut demisia și există în continuare mai multe documente între aceste autorități, în care spun că crșete turbiditate, dar nu au luat în considerare riscul (sistării apei n.red)”, a spus Buzoianu.
Întrebată de ce s-a făcut acest exercițiu de golire în această perioadă a anului, când exista și un cod portocaliu de viitură, ministra Mediului a explicat că este un proces anevois.
”Calendarul de golire a lacului a fost realizat de ABA de la nivel local. În momentul în care s-a stabilit că e nevoie de această lucrare, pentru a se ajunge la nivelul de metri care erau necesari pentru a se putea interveni a fost nevoie de cinci luni de zile de scăzut apa.
Noi nu vom putea niciodată să controlăm exact momentul la care să ajungă apa la nivelul la care să poată începe lucrările. Faptul că am avut această viitură care a crescut din nou, la peste 625 de metri, nivelul apei, asta înseamnă că vom avea nevoie în continuare de cinci, sase luni ca să scadă apa pentru lucrări”, a explicat Diana Buzoianu.
Furnizarea de apă potabilă către cei peste 107.000 de oameni din judeţele Prahova şi Dâmboviţa s-ar putea relua, cel mai devreme, de săptămâna viitoare.
UPDATE: Cronologia intervențiilor la Barajul Paltinu și impactul asupra populației
- Iunie 2025 – Apele Române constată obturarea golirii de fund GF2 și declanșează expertizări și investigații subacvatice. Nu apar efecte imediate asupra consumatorilor, însă se confirmă necesitatea unor lucrări majore.
- August 2025 – Apele Române demarează coborârea controlată a nivelului lacului de la cota 640 m. Operațiunea, programată pe aproximativ patru luni, nu are impact imediat asupra alimentării cu apă.
- 6 noiembrie 2025 – Prefectura Prahova / CJSU confirmă oficial obturarea galeriei GF2 și adoptă o hotărâre pentru intervenție în regim de urgență. Zona intră în stare de alertă hidrotehnică.
- 9–15 noiembrie 2025 – ESZ Prahova reduce debitul stației Voila la maximum 400 l/s pentru lucrări de curățare și dezinfecție. Încep primele reduceri de presiune în rețea.
- 27 noiembrie 2025 – ESZ Prahova finalizează lucrări de igienizare și pregătește stația pentru funcționare, cu condiția ca apa brută să fie în parametri.
- 28 noiembrie 2025 nivelul scăzut al lacului și turbiditatea ridicată determină suspendarea alimentării cu apă potabilă. 12 localități rămân total fără apă.
- 29–30 noiembrie 2025 – Apele Române / ESZ Prahova anunță o situație critică: apa brută este netratabilă. Chiar dacă nivelul începe să crească din cauza ploilor, turbiditatea rămâne la valori extreme.
- 1–2 decembrie 2025 – ESZ estimează că, după stabilizarea nivelului, sunt necesare 48–72 de ore pentru tratarea apei înainte de reluarea furnizării.
Pe durata întreruperii, populația a fost aprovizionată prin cisterne mobile, iar operatorii industriali au fost obligați să reducă sau să suspende consumul de apă.
Erori administrative și lipsa de coordonare
Instituțiile responsabile – Administrația Națională Apele Române, Hidro Prahova și structurile de intervenție – au admis existența unor deficiențe de coordonare. Printre vulnerabilitățile identificate:
- lipsa unor surse alternative de apă și a unor rezerve tampon pentru consumatori;
- continuarea golirii lacului în perioade cu atenționări hidrologice;
- captarea apei din zonele inferioare ale lacului, unde concentrația de aluviuni este ridicată;
- comunicarea tardivă către populație;
- absența unei strategii integrate între instituțiile implicate;
- lipsa unui plan complet de intervenție înainte de demararea lucrărilor la golirea de fund GF2.
Potrivit estimărilor tehnice, o parte semnificativă a crizei ar fi putut fi evitată dacă existau stocuri de apă pregătite, dacă golirea era corelată cu prognoza meteo și dacă turbiditatea era monitorizată pe straturi în timp real.
Perspectiva tehnică privind reluarea alimentării cu apă
Apa din lacuri de acumulare revine la parametri normali numai după decantarea naturală a aluviunilor aduse de viituri. Acest proces depinde de stabilizarea debitelor de intrare și poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni, în funcție de evoluția precipitațiilor.
Pentru Barajul Paltinu, reluarea alimentării depinde simultan de:
- creșterea nivelului lacului peste cota de captare;
- reducerea turbidității sub limitele tratabile de Stația Voila;
- finalizarea operațiunilor de curățare și dezinfectare.
Întrebările fără răspuns din comunicarea Ministerului Mediului
Ministerul Mediului, condus de Diana Buzoianu, a publicat un comunicat prin care a explicat motivele care au dus la scăderea accentuată a nivelului acumulării Paltinu și la întreruperea alimentării cu apă a mai multor localități din Prahova. Documentul oficial oferă o succesiune a etapelor tehnice, dar lasă deschise numeroase întrebări privind modul în care instituțiile din subordinea ministerului au gestionat riscurile și comunicarea publică.
Avaria de la golirea de fund GF2 – problemă ”descoperită” sau cunoscută anterior?
Ministerul afirmă că situația de la Paltinu a fost generată de ”manevre de verificare” efectuate în iunie 2025, când ar fi fost identificată o avarie gravă la golirea de fund GF2. Potrivit specialiștilor din domeniu, însă, acest sistem figura în documentațiile tehnice ca problematic de mai mulți ani, iar procesele de colmatare erau consemnate în rapoarte interne neincluse în comunicarea oficială.
Rămâne neclar de ce nu au existat lucrări preventive dedicate acestor deficiențe, în afara inspecțiilor anuale obligatorii.
Reducerea nivelului lacului – o măsură necesară, dar luată în plin sezon de consum
Ministerul indică faptul că, pe 2 iulie, comisia de urmărire comportare în exploatare (UCC) a decis coborârea controlată a nivelului lacului. Totuși, în comunicat nu sunt menționate concluziile rapoartelor UCC din anii anteriori, deși evaluările sunt obligatorii cel puțin anual pentru toate barajele.
De asemenea, documentul nu explică de ce o măsură atât de drastică a fost implementată în timpul verii, o perioadă în care cererea de apă este ridicată, și nici dacă în cadrul comisiei au existat opinii divergente, așa cum s-a întâmplat în alte cazuri similare.
Monitorizare ”permanentă”, dar fără avertizări publice
Ministerul susține că, între iulie și octombrie, reducerea nivelului s-a desfășurat conform procedurilor și cu monitorizare permanentă. Faptele ridică însă semne de întrebare: colmatarea GF2 s-a agravat progresiv fără ajustări ale manevrelor, iar instituțiile nu au transmis în septembrie sau octombrie avertizări către populație sau autoritățile locale privind riscurile de diminuare a rezervelor de apă.
Coborârea nivelului într-un lac care reprezintă principala sursă de apă potabilă a unei zone dens populate implica un risc major, care nu a fost comunicat în timp util.
Cine a fost informat și când?
Ministerul afirmă că în octombrie operatorul regional ESZ Prahova a fost informat cu privire la riscul întreruperii alimentării. Totuși, nu sunt prezentate documente oficiale de notificare, care în mod normal au traseu clar între instituții. Nici autoritățile locale și Consiliul Județean Prahova nu par să fi fost puse în gardă, deși riscul era ”explicit”, potrivit comunicatului.
Mai mult, ministerul nu explică de ce, dacă operatorul nu a luat măsuri, instituția nu a activat mecanismele de control sau inspecție începând din luna octombrie.
Asigurări tehnice fără dovezi publice
Documentul oficial arată că ESZ Prahova, Hidroelectrica și Administrația Bazinală au transmis asigurări că reducerea nivelului nu va afecta consumatorii. Lipsesc însă informații fundamentale: nu sunt prezentate simulări, modele sau predicții care să arate că turbiditatea nu va crește odată cu scăderea nivelului sub cotele de siguranță.
Ministerul nu menționează dacă a solicitat o contraexpertiză independentă înainte de acceptarea acestor asigurări.
Turbiditatea – efect colateral sau rezultat previzibil?
Ministerul afirmă că oprirea apei nu a fost o decizie administrativă, ci consecința turbidității extreme apărute în urma ploilor. Totuși, creșterea turbidității este un fenomen documentat atunci când nivelul apei dintr-un lac colmatat este coborât la cote joase. Lipsa unui studiu de impact înainte de începerea lucrărilor ridică întrebări privind anticiparea corectă a riscurilor.
Comunicarea internă – un mecanism care pare să fi cedat
Ministerul declară că a fost informat cu întârziere despre gravitatea situației și că primarii au aflat aproape simultan. Această afirmație contrazice secțiunile anterioare, în care instituția susține că exista monitorizare continuă și informări regulate. De asemenea, nu sunt oferite explicații privind funcționarea sistemului de raportare internă între ANAR, ABA și Minister.
Un mesaj politic într-o criză tehnică
În finalul comunicatului, Ministerul respinge criticile politice, catalogându-le drept ”false și manipulatorii”. Acest răspuns introduce un ton politic într-o criză care ar trebui explicată exclusiv tehnic, în condițiile în care tocmai lipsa clarității favorizează speculațiile.
Responsabilități partajate, dar neclarificate
Ministerul subliniază că nu administrează direct barajul sau stațiile de tratare. Totuși, instituția coordonează și controlează Apele Române, Administrațiile Bazinale și comisiile tehnice, validează rapoartele UCC și aprobă regulamentele de exploatare. În absența acestor clarificări, responsabilitatea rămâne difuză.
Investiții cunoscute, dar fără măsuri înainte de criză
Deși ministerul afirmă că problemele infrastructurale ale ESZ Prahova sunt documentate, comunicatul nu explică de ce nu au fost impuse condiții suplimentare la autorizările de gospodărire a apelor sau de ce nu s-au cerut măsuri compensatorii înainte de declanșarea crizei.
Controlul – o reacție tardivă
Trimiterea Corpului de Control are loc abia după apariția crizei, deși deficiențele tehnice ale barajului și ale operatorului erau cunoscute de mult timp. Această intervenție tardivă sugerează că mecanismele preventive nu au funcționat.
Comunciatul Ministerului Mediului oferă o cronologie tehnică, dar nu răspunde la întrebările esențiale privind modul în care riscurile au fost evaluate, gestionate și comunicate. Criza de la Paltinu scoate la iveală probleme sistemice în administrarea infrastructurii hidrotehnice, lipsa unor măsuri preventive și o comunicare instituțională fragmentată, care a lăsat populația și autoritățile locale nepregătite în fața unei situații previzibile.
Efectul în lanț: oprirea parțială a Centralei OMV Petrom de la Brazi
Criza de apă din Prahova a generat și consecințe energetice. Centrala OMV Petrom de la Brazi, care acoperă aproximativ 10% din producția națională de energie electrică, a oprit una dintre turbinele pe gaz în 2 decembrie 2025, invocând ”debitul redus de apă tehnologică”. A doua turbină urma să fie oprită în aceeași zi, la miezul nopții.
Centrala are nevoie de apă pentru răcirea instalațiilor, pentru producerea de abur în ciclul combinat gaze–abur și pentru procese auxiliare. Fără un debit adecvat, instalațiile nu pot funcționa în condiții de siguranță, ceea ce impune opriri controlate.
Datele Transelectrica arată că, în 2 decembrie, producția din hidrocarburi a scăzut cu 26%, iar importurile de energie au crescut cu 73%. Prețurile pe piața spot (PZU) au crescut cu 14% într-o singură zi.
UPDATE: PSD: ”Ministra USR nu se poate extrage după ce și-a numit oamenii și colegii de partid în conducerea Apelor Române.”
PSD îi cere prim-ministrului Ilie Bolojan să-i ceară rapid explicații și soluții ministrei Mediului, Apei și Pădurilor, Diana Buzoianu, ”care a gestionat catastrofal” operațiunea de golire a lacului de acumulare de la Paltinu. ”Prin această decizie inoportună ministra USR a provocat calamitatea din județele Prahova și Dâmbovița”. acuză PSD într-un comunicat.
”Situația este foarte gravă, iar riscurile mult prea mari pentru ca ministra Buzoianu să nu fie trasă la răspundere! Nu există nicio scuză!
Ministra USR a fost direct implicată în gestionarea operațiunii de la Barajul Paltinu, a ignorat avertismentele publice ale Prefecturii Prahova privind riscul apariției unei situații de urgență, a tratat lucrurile cu superficialitate, a mințit public că nu a fost informată.
Astfel a pus în pericol viața și sănătatea a sute de mii de oameni și a creat un dezechilibru major în sistemul energetic național!
De asemenea, a fost pe punctul de a declanșa o altă criză majoră de sănătate publică prin solicitarea de a se livra apă menajeră infestată prin rețelele de apă potabilă din localitățile afectate – o criză care din fericire a fost evitată datorită opoziției Direcției de Sănătate Publică (DSP).
Deci, cât de mare trebuie să fie dezastrul, domnule prim-ministru, pentru a mai accepta amatorismul și incompetența de la vârful Ministerului Mediului?”, au transmis social-democrații.
Conform acestora, ministra Buzoianu nu se poate extrage din această criză după ce și-a numit oamenii și colegii de partid în conducerea Administrației Naționale Apele Române și după ce și-a asumat personal această operațiune, dând asigurări oamenilor că ”nu există niciun pericol pentru comunități” și că ”accesul la apă va fi asigurat”.
”Ca atare, PSD solicită conducerii USR să-și asume împreună cu ministra Buzoianu acest dezastru provocat de Ministerul Mediului.
Totodată, USR trebuie să înceteze imediat campania mincinoasă de intoxicare, prin care insinuează o falsă legătură între PSD și anumite persoane care nici măcar nu mai activează în compania care distribuie apa potabilă în județul Prahova. Nu vă puteți ascunde la infinit incompetența!”, se mai arată în comunicatul citat
UPDATE: Parlamentarii AUR au depus miercuri la Biroul Permanent al Camerei Deputaților o solicitare de chemare a Dianei Buzoianu, ministrul Mediului, în Parlament. Aceștia au cerut ca ministrul să vină în plen pe 8 decembrie, la Ora Guvernului. Cotidianul a întrebat-o pe Diana Buzoianu dacă va răspunde solicitării AUR, însă până la publicare acestui material nu a răspuns.
În documentul depus la Biroul Permanent, AUR a transmis că vrea ca Diana Buzoianu să participe la dezbaterea cu tema ”Dezastrul administrativ de la acumularea Paltinu: încălcări ale normelor de sănătate publică, risc energetic naţional și responsabilitatea Ministerului Mediului în gestionarea unei crize scăpate de sub control”.
Solicitarea parlamentarilor din partidul condus de George Simion vine în contextul în care lucrările la Barajul Paltinul au lăsat fără apă potabilă aproximativ 100.000 de oameni din județele Dâmbovița și Prahova. Mai mult, centrala electrică pe gaz de la Brazi a fost închisă din cauza crizei apei.
UPDATE: Criza de la Barajul Paltinu, care a lăsat zeci de mii de oameni fără apă potabilă în Câmpina, Breaza, Plopeni și alte localități din Dâmbovița, nu este doar o problemă tehnică. Este un semnal al vulnerabilității structurale a administrației românești. Apa brută a devenit tulbure după ploile abundente, situație care în orice sistem modern poate fi gestionată fără perturbări majore. În România, însă, infrastructura critică s-a dovedit insuficient pregătită, iar răspunsul instituțiilor implicate a fost fragmentat și întârziat.
Operatorii de apă și autoritățile locale nu au reușit să coordoneze eficient intervenția. Sistemele tehnice erau vechi, subfinanțate și nemodernizate, iar controalele efectuate anterior au fost, în mare parte, formale. Rapoartele au fost bifate, fără a reflecta realitatea terenului, iar alertarea populației a venit târziu. Rezultatul a fost vizibil: magazinele s-au golit de sticle de apă, s-au format cozi și s-au mobilizat cisterne pentru a aproviziona localnicii.
Criza de la Paltinu nu este o excepție, ci o manifestare a unui tipar recurent în România. Problemele apar nu pentru că infrastructura cedează, ci pentru că administrarea ei este deficitară. În lipsa unui sistem clar de coordonare, fiecare instituție funcționează ca o insulă, cu răspunsuri incomplete și responsabilități difuze, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Instituții multe, stat slab
România se confruntă cu o suprapondere birocratică: agenții, direcții, consilii și comisii care se suprapun și creează confuzie în loc să ofere soluții. În acest context, responsabilitatea se pierde, iar profesionalismul este marginalizat. Funcțiile-cheie sunt adesea ocupate pe criterii politice, iar oamenii competenți pleacă sau sunt ignorați.
Această structură fragilă a statului se reflectă în toate domeniile infrastructurii critice: de la avarii în rețelele de termoficare și pene de curent, la defecțiuni la instalațiile de gaze care duc la pagube materiale sau victime. În România, blocurile nu explodează ”din senin”. Explozia este rezultatul unui sistem de control anemic, formal și politizat. Nepăsarea administrativă este cauza principală, nu fenomenul tehnic.
Un stat construit pe hârtie, nu pe responsabilitate
Criza de la Paltinu ilustrează faptul că problemele nu sunt cauzate doar de fenomene naturale, ci de incapacitatea instituțională de a gestiona situații previzibile. Acolo unde ar fi trebuit să existe coordonare, a existat confuzie. Acolo unde ar fi trebuit să fie prevenire, a existat improvizație. Acolo unde ar fi trebuit să existe responsabilitate, a existat pasarea vinovăției.
De 30 de ani, România construiește structuri birocratice în loc să construiască sisteme eficiente. Instituțiile sunt numeroase, dar capacitatea administrativă rămâne limitată. Fiecare criză este gestionată ca o urgență izolată, nu ca parte a unui sistem funcțional de prevenire și intervenție.
Impactul direct asupra cetățenilor
În astfel de condiții, cetățenii plătesc prețul neglijenței instituționale. Lipsa apei, a energiei sau a căldurii nu este cauzată de forțe exterioare, ci de deficiențele interne ale statului. Când o conductă se rupe, când o stație de tratare se oprește sau când o coloană de gaz cedează, ruptura este structurală, nu tehnică. În lanțul administrativ, cineva nu a făcut ceea ce trebuia sau nu a știut ce avea de făcut.
Criza de la Barajul Paltinu este doar ultimul exemplu al unui fenomen constant: într-un stat în care nimeni nu răspunde pentru nimic, crizele devin inevitabile. Gestionarea deficitară a infrastructurii critice nu este o excepție, ci regula.
România are o problemă de stat
România nu are o problemă doar de infrastructură. Are o problemă de stat. Sistemul de administrație trebuie să fie consolidat prin profesionalism, responsabilitate clară și proceduri eficiente. Numai astfel vor putea fi prevenite situațiile în care zeci de mii de oameni rămân fără servicii esențiale, iar crizele nu vor mai fi gestionate doar prin cârpeli, cisterne sau ședințe de urgență.
Până atunci, România nu se va îneca în ploile care cad, ci în propriile instituții.
UPDATE: Cum a aflat ministrul Energiei despre criza de la Centrala de la Brazi. Ivan: ”M-a sunat un coleg mai perspicace”
Bogdan Ivan a declarat, că a aflat despre criza de la Centrala de la Brazi și despre pericolul în care se află rafinăria Petrobrazi de la un coleg din minister ”mai perspicace”. Ministrul Energiei a spus că a fost sunat marți dimineață de un funcționar public, care a pus cap la cap faptul că problemele de la Barajul Paltinu afectează și centrala electrică de la Brazi, și rafinăria.
Bogdan Ivan s-a arătat consternat că nu a aflat despre criza apei de la Ministerul Mediului și a anunțat că i-a cerut premierului Ilie Bolojan să dispună controale, astfel încât persoanele responsabile să plătească cu funcția.
Întrebat dacă premierului Ilie Bolojan, care se află acum într-o vizită oficială în Austria, a știut despre problemele de la Barajul Paltinu, Ivan a spus că ”nu avea de unde să știe”, dar a a dat asigurări că acum ”e informat și proactiv”. În acest context, ministrul Energiei a dezvăluit că nici pe masa lui nu au ajuns documentele de la Apele Române care arătau că există riscul la turbiditatea apei să crească în urma golirii acumulării Paltinu.
”La mine n-au ajuns. Eu ieri dimineață, la ora 7:30, am aflat de potențialul risc al acestei situații. Prin urmare m-am apucat să dau telefoane, să vorbesc, să nu ajungem în situația să oprim rafinăria Petrobrazi”, a spus ministrul.
Întrebat de unde a aflat, Ivan a răspuns: ”de la un coleg de-al meu, care este destul de perspicace și care mi-a dat această informație”.
”Deci am aflat ieri dimineață, după o discuție cu un coleg de-al meu, funcționar în minister, care m-a informat ‘domnule ministru cred că avem o potențială problemă acolo’. Ok, în regulă, în secunda am sunat CEO-ul de la OMV Petrom și după asta pe toată lumea implicată în situație pentru a găsi o rezolvare”, a spus ministrul Energiei.
Ministrul Energiei asigură că nu se închide rafinăria Petrobrazi
Ministrul Energiei spune că la rafinăria Petrobrazi au fost luate toate măsurile astfel încât aceasta să funcționeze chiar și dacă criza de la Barajul Paltinu se extinde.
”Nu va fi afectată pentru că avem alternative. Am făcut împreună cu companiile de apă din județul Prahova, cu președintele Consiliului Județean am făcut acest lucru pentru că nu puteam să stau să ajung în situația în care să fie prea târziu să fie oprită rafinăria și să stăm după asta să ne plângem că cineva nu și-a făcut treabă la timp. Rolul nostru este să anticipăm”, a spus Ivan.
Ministrul Energiei a explicat că dacă s-ar fi oprit rafinăria ar fi fost nevoie de 10 zile ca ea să fie redeschisă.
”În situația în care s-ar fi ajuns ca ea să fie oprită, era nevoie de o pauză de minim 10 zile pentru ca să fie repornită din nou, timp în care aproape 130.000 de tone petrol n-ar fi fost procesate, lucru care ar fi cauzat o penurie de combustibil pe piață din România, având în vedere și că avem rafinăria Lukoil în momentul de față închisă, iar acest lucru ar fi cauzat, evident, o creștere a prețurilor.
Am anticipat acest lucru, am lucrat cu toată lumea pentru a nu ajunge în această situație și de asemenea avem garanția că avem suficientă apă pentru a păstra activitatea rafinăriei în funcțiune în perioada următoare. (…) Am pornit un nou grup de la Complexul Energetic Oltenia. Am dus la capacitate maximă toate centralele pe cărbune și acum își arată utilitatea, cât de importante sunt pentru situații centralele pe cărbune din România. Și am pornit și centrala de la Paroșeni. Așa că nu putem să spunem că vom avea situații în care să crească prețul din această cauză”, a spus ministrul.
Bogdan Ivan s-a declarat consternat de faptul că nu a fost informat din timp că urmează lucrările de la Paltinu. Întrebat la cine s-a referit când a spus că un ”Dorel” a fost de vină pentru criza apei, ministrul a spus că nu este în atribuțiile sale să facă verificări la Mediu și la Apele Române. Când deputatul PSD Daniel Zamfir a spus că ”Dorel” este Diana Buzoianu, ministra Mediului, Ivan a răspuns: ”mi-e greu să vă contrazic”.
”Eu, de exemplu, dacă am o activitate prin care, nu știu, opresc pentru o perioadă o anumită hidrocentrală sau termocentrală, îi anunț pe cei din zonă. Oameni buni, vedeți că nu o să ai suficient energie ca să faci noi extinderi pentru anumită perioadă de timp. Și ar fi fost ideal ca și Ministerului Mediului că dea aceste informații.
Dacă situația Rafinăria ar fi fost cea în care să se închidă pe o perioadă și de 10 zile, este evident că ar fi fost pagube foarte mari. În primul rând pentru buzunarul fiecărui român, care ar fi plătit mai mult pentru combustibili și pentru compania OMV Petrom.
Am discutat asta și cu primul ministru. E nevoie de o anchetă urgentă care sper să pornească în cel mai scurt timp pentru a stabili cine a dat respectivele avize din partea Apelor Române, Ministerului Mediu prin care respective lucrări s-au făcut fără să țină cont de efectele pe tot lanțul economic ulterior și să plătească cu funcția”, a mai spus Ivan.
Criza apei potabile a pus în pericol funcționarea Rafinăriei Petrobrazi, care asigură 35% din consumul de combustibil al țării. Centrala electrică de la Brazi, care asigură 10% din producția națională de energie, a fost deja închisă. Soluția identificată de autorități a fost conectarea rafinăriei la sistemul propriu de alimentare cu apă al Apa Nova Ploiești.
UPDATE: În timp ce România se scufundă sub incompetența reziștilor tefeliști de la USR, premierul Ilie Bolojan și omologul său ungar, Viktor Orban, au avut miercuri o discuție ”pragmatică” pe tema consolidării inteconectărilor în sectorul energiei electrice, informează Guvernul.
”O discuție pragmatică cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, despre cum trebuie să colaborăm pentru a consolida interconectările electrice dintre România și Ungaria și, în sens mai larg, între țările din regiunea noastră, inclusiv Austria”, se arată într-o postare a Guvernului, pe rețeaua X.
La întâlnirea de la Budapesta a participat și președintele UDMR, Kelemen Hunor.
După întrevederea din capitala Ungariei, premierul Bolojan a plecat spre Viena, pentru o vizită oficială în Austria, la invitația cancelarului Christian Stocker.
