
Legiştii au stabilit cauza morţii baschetbalistei Alessia Maria Raiciu, care s-a stins prematur din viaţă, în ziua în care a împlinit 18 ani, ”Edem pulmonar acut.”
Durere fără margini pentru părinții baschetbalistei de 18 ani, care a murit subit în somn. Marţi, aceştia au ridicat trupul neînsuflețit al fiicei lor de la Institutul de Medicină Legală. Legiştii au stabilit cauza decesului tinerei.
Baschetbalista Alessia Maria Raiciu, legitimată la CS Olimpia București, a murit chiar în ziua în care a devenit majoră. Sportiva a murit în somn. Criminaliștii au intrat pe fir și au deschis dosar penal pentru moarte suspectă în cazul baschetbalistei. Tânăra sportivă nu era cunoscută cu probleme medicale.
Marţi, legiştii au stabilit cauza morţii baschetbalistei care s-a stins din viaţă în ziua în care a împlinit 18 ani. Sportiva avea edem pulmonar acut.
Familia îngenuncheată de durere a ridicat marţi trupul neînsufleţit de la IML pentru a o înmormânta.
Anunţul morţii baschetbalistei Alessia Maria Raiciu a fost făcut luni de Federaţia Română de Baschet.
”Zborul unei baschetbaliste de reală perspectivă a fost curmat mult prea devreme….
Una dintre cele mai talentate sportive ale generației 2004 nu mai este printre noi. Alessia Maria Raiciu a decedat chiar în ziua în care împlinea 18 ani.
Tânăra câștigase numeroase medalii la campionatele naționale juvenile alături de CS Olimpia București și bifase prezențe și în Liga Națională de Baschet Feminin, alături de Agronomia București.
Federația Română de Baschet transmite sincere condoleanțe familiei îndurerate! Odihnește-te în Pace, Alessia!„, este mesajul postat de Federaţia Română de Baschet pe Facebook.
După pandemia de COVID-19, lumea se loveşte de o altă situaţie destul de gravă, mult prea puţin mediatizată, în acest moment.
Vorbim despre sindromul morţii subite, care a explodat, în ultima perioadă, şi pentru care medicii n-au, deocamdată, nicio explicaţie concretă.
Cei mai mulţi resping, categoric, existenţa legăturii dintre acest sindrom şi vaccinurile pentru COVID-19.
Până vom afla exact de ce au început să pice, precum popicele, oameni aparent sănătoşi, observăm că acest fenomen tragic a ajuns şi în România. La începutul anului, poloistului Andrei Drăghici (23 de ani) i s-a făcut rău în timpul derby-ului Rapid – Dinamo din campionat. Sportivul a ieşit din apă şi s-a stins pe marginea bazinului, în ciuda manevrelor de resuscitare. Ulterior, rezultatele necropsiei au arătat că sportivul de 23 de ani suferea de o boală cardiacă congenitală, numită defect septal atrial.
Din păcate, la cinci luni de la acel moment, încă o tragedie a lovit sportul românesc. Pentru că, luni, Federaţia Română de Baschet a anunţat pe pagina sa de Facebook decesul-fulger al jucătoarei Alessia Maria Raiciu, exact în ziua în care aceasta a împlinit 18 ani! Sursa citată n-a dezvăluit cauza morţii, însă aceasta a fost aflată de Antena 3. Medicii legişti au făcut lumină în cazul dispariţiei Alessiei. Cauza morţii: edem pulmonar acut.
Edemul pulmonar acut, EPA, e o afecţiune caracterizată de acumularea de fluide la nivelul alveolelor pulmonare, îngreunând respiraţia, prin alterarea schimburilor gazoase la nivelul membranei alveo-pulmonare, ce are ca rezultat scăderea saturaţiei oxigenului în sângele periferic. De cele mai multe ori, edemul pulmonar are la bază o afecţiune cardiacă şi poartă denumirea de edem pulmonar acut cardiogen.
Apariţia unei astfel de afecţiuni în cazul Alessiei e cel puţin bizară. Mai ales că sportivii de performanţă sunt supuşi unor controale medicale amănunţite, periodic.
Fostul medic al naţionalei de fotbal, Pompiliu Popescu, a explicat că, totuşi, anumite probleme medicale pot trece neobservate şi în cazul unor sportivi de performanţă.
”Cel mai frecvent, în moartea subită, poate fi infarct miocardic, miocardopatie hipertrofică sau tulburare majoră de ritm. Nu toate aceste afecţiuni preexistente se pot observa la investigaţiile de rutină care se fac pentru sportivi, ci ele pot fi latente sau oculte, motiv pentru care se poate ajunge în această situaţie nefericită de moarte subită“, a explicat Pompiliu Popescu.
Medicul Tudor Ciuhodaru a vorbit, în Ediția specială, moderată de Andreea Sava, despre cauzele care ar putea sta la baza acestor morți subite.
„Paradoxal, morțile subite la sportivi sunt de 3 ori mai numeroase decât la tinerii sedentari. Și, deși sportul ar trebui să reprezinte un factor de protecție pentru sănătate, numărul de cazuri înregistrate în rândul sportivilor este mult mai mare.
Iar principala cauză sunt aceste tulburări de ritm, fie că vorbim despre fibrilație ventriculară, fie că vorbim despre tahicardie ventriculară. Și aproape 1 din 200.000 de sportivi de performanță fac o astfel de situație și să știți că evoluția este dramatică, rapidă spre deces. Ele survin în general pe fondul unor afecțiuni cardiace, fie că vorbim despre cele congenitale, fie că dobândite, care nu au fost diagnosticate, nu au putut fi diagnosticate în timp real. Dar să știți că mai sunt și alte mecanisme implicate.
Se poate vorbi despre o ruptură de anevrism de aortă, de o ruptură unui anevrism cerebral. Am avut chiar ieri o pacientă de 36 de ani pe care am primit-o la Spitalul Clinic de Urgență Nicolae cu prima sănătate aparentă, cu ruptura unui anevrism cerebral de care evident nu știa nimic.
Mai putem vorbi și despre alte mecanisme: deshidratare, febră, tulburări electrolitice, hiper-agregare plachetară, sarcoidoză, spasmul coronarian, diverse alte sindroame„, a spus Ciuhodaru.
Tinerii care lucrează în condiţii foarte stresante sau au istoric de boli de inimă în familie sunt îndemnați să îşi facă analizele chiar dacă sunt în formă și sănătoși.
Asta din cauza unei afecțiuni care devine tot mai răspândită şi anume sindromul morții subite a adultului.
Cunoscută în special în cazul sugarilor, afecțiunea provoacă acum sute de mii de decese şi în rândul persoanelor de până în 40 de ani.
Deoarece sindromul este adesea diagnosticat greșit sau nu este deloc diagnosticat, nu este clar câți oameni îl au în acest moment.
Sindromul morții subite la adult este deja un fenomen în America:
Acolo, 210.000 de tineri mor din cauze necunoscute anual. Medicii transmit că în cele mai multe situații inima tinerilor se oprește brusc și nici măcar autopsia nu poate determina cauza exactă a decesului.
După lungi perioade de cercetare, specialiştii au ajuns la concluzia că afecţiunile care provoacă moarte subită au legătură cu inima şi pot fi descoperite în timpul vieţii.
Sindroamele de aritmie genetică provoacă cel mai des moarte bruscă. Adică bătăile neregulate ale inimii.
”Acele boli de aritmie se referă la sindroame genetice și care se pot găsi pe un EKG, dacă mergem de la 20 de ani o dată la 2 ani la un EKG, noi am descoperi foarte mulți oameni care au acest sindrom.
Și așa evităm morțile respective. Dacă avem acest sindrom în loc să bată la 150, bate la 250 pe minut, încât inima obosește și se oprește dacă se menține așa 1 min.
Stresul poate doar să provoace apariția simptomelor adică aceste palpitații și ulterior moartea” explică dr. Oren Iancovici, medic cardiolog.
