Mai multe măsuri sunt luate în calcul de Guvernul Ciucă, unele urmând să intre în vigoare de la 1 iulie, altele de la 1 ianuarie 2023, iar altele gradual până în 2028.
Criza generalizată și lipsa banilor la bugetul de stat au pus actuala coaliție de guvernare în fața unor probleme care trebuie rezolvate. Deși până la acest moment, atât PSD, cât și PNL, nu au pus problema majorării taxelor și impozitelor, se pare că lucrurile se vor schimba. De câteva zile în rândul PSD se vorbește de un proiect de lege care să impună marilor companii obligativitatea de a plăti o anume taxă, condiția fiind ca cifra de afaceri a acestora să fie mai mare de 1 milion de euro. Este vorba de Taxa de solidaritate, și conform informațiilor procentul de taxare ar fi de 1%.
Impozitele pe locuințe (case și apartamente) ar urma să crească cu până la 60% în perioada următoare în București. Creșteri ale impozitului vor fi și în alte orașe mari, precum Cluj-Napoca și Timișoara. De asemenea, se diminuează facilitățile care se aplică în prezent în construcții, industria alimentară și agricultură: plafonul până la care salariile sunt scutite de impozite și contribuții coboară de la 30.000 de lei pe lună la 15.000 de lei pe lună și revine treptat și contribuția CASS.
Cea mai mare schimbare fiscală din ultimii ani: Impozit mai mare și cu 60% la case, tăieri de facilități, TVA mai mare la unele băuturi, noi plafoane la activități independente – liberale, alte reguli la microfirme.
Introducerea la veniturile din alte surse decât salariile a două noi plafoane pentru achitarea de contribuții, de 6 și 24 salarii minime pe economie, pe lângă cel actual de 12 salarii, creșterea TVA pentru băuturile cu zahăr mult, inclusiv cele carbogazoase, de la 9% la 19%, o posibilă eliminare a impozitului specific plătit de HoReCa, reducerea în etape a plafonului pentru microîntreprinderi, de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, după care la 300.000 de euro, iar ulterior la 100.000 de euro, eliminarea posibilității de a avea microîntreprinderi fără salariați, reducerea facilităților din construcții și agricultură/alimentar, prin diminuarea plafonului maxim de salariu scutit de la 30.000 de lei la 15.000 de lei, la care se vor adăuga etapizat contribuții la CASS, sume mai mari de plată pentru activități independente și profesii liberale, diminuarea plafonului maxim al normei de venit pentru persoanele cu activități independente, precum și creșterea substanțială a impozitului pe locuință sunt măsurile aflate în discuția liderilor coaliției, au declarat surse guvernamentale.
În cazul impozitării clădirilor, planul este să se treacă de la impozitul în funcție de zonă și materialele de construcție folosite la impozitul pe valoarea proprietății stabilită în funcție de grila notarială. În acest caz, în timp ce în București impozitul pe locuință ar crește astfel, probabil, cu până la 60% (63% pe un caz calculat de Profit.ro), iar în alte orașe cu prețuri mari la case ar rezulta, de asemenea, majorări, în orașele cu piețe imobiliare neatractive, impozitele ar putea chiar să scadă. Chiar și cu astfel de majorări, impozitele pe clădiri ar rămâne destul de mici.
Majorările accizei la țigarete au fost motivate până în prezent de nevoia de a respecta Directiva UE care impune un nivel minim pentru acciză. Aceasta ar fi trebuit majorată în aprilie, dar statul nu a luat această decizie și a încasat mai puțini bani la buget. O parte dintre companii au majorat, însă, prețurile.
Acciza actuală de 563,97 lei/1.000 de țigarete ar urma însă să crească de la 1 iulie cu 30,97 lei (5,5%), la 594,94 lei, urmată de o nouă majorare din 2023, conform informațiilor Profit.ro. Radu Puiu, analist XTB România: Apar tot mai multe prognoze care indică o extindere a crizei cipurilor.
Abia în 2024 se va observa o situație mai bună În ceea ce privește lichidul care conține nicotină, acesta ar urma să crească de la 0,57 lei/ml, la 0,64 lei/ml, o majorare de 12,3%.
Cea mai mare creștere va fi consemnată la tutunul conținut în produsele din tutun încălzit, de la 438,8 lei/kg la 594,97 lei/kg, avansul fiind de 35,6%. Acciza totală aplicată produselor la vânzare este din acciza specifică și acciza ad valorem (14%). Acciza specifică este cea pe care se pregătesc să o majoreze acum Finanțele”, a explicat Bogdan Maioreanu, analist eToro.
Care sunt măsurile:
– Creșterea accizelor la țigări de la 1 iulie. Calendarul privind accizele agreat cu Uniunea Europeană a expirat, astfel că este nevoie de unul nou. Acestea ar urma să crească cu 5,5% pentru țigări, cu 12,3% pentru lichidul cu nicotină și cu 35,6% pentru tutun încălzit.
– Pragul pentru microîntreprinderi ar urma să scadă de la un milion de euro în acest an la 500.000 de euro în 2023, urmată de o diminuare la 300.000 de euro în 2024 și 100.000 de euro în 2025. Firmele care vor avea afaceri peste aceste praguri vor plăti impozit pe profit de 16% față de 1% sau 3%. De asemenea, dispare posibilitatea de a avea microfirmă fără angajați care să plătească 3% impozit pe venit.
– Împozitarea clădirilor se va face la valoarea de piață a imobilelor, conform grilei notarilor. În București, acest lucru înseamnă creșterea impozitului pe locuință cu aproximativ 60%, același lucru urmând să se întâmple și în celelalte orașe cu prețuri mari. Taxele trebuie aprobate de autoritățile locale.
– Apare ”taxa pe zahăr”. Aceasta nu este o taxă nouă în sine, ci se majorează TVA de la 9% la cota standard de 19% pentru băuturile cu zahăr mult.
– Eliminarea treptată a facilităților pentru constructori, industria alimentară și agricultură. În acest moment, constructorii sunt scutiți de impozitul pe venit de 10%, contribuțiile de sănătate de 10% și contribuția la Pilonul II de pensii de 3,75%. Recent, Guvernul a acordat aceleași facilități și în agricultură și industria alimentară. Planul autorităților este de a scădea plafonul salariilor scutite de la 30.000 de lei la 15.000 de lei, iar din anul 2025 vor începe să fie reintroduse contribuțiile, cu praguri intermediare. Facilitățile sunt prevăzute să expire în 2028.
– Impozitul specific din turism ar putea fi eliminat. Nu există o decizie a coaliției, conform sursei citate, din cauza pierderilor suferite de companii în pandemie.
– Scutirea de impozit pentru vânzările de imobiliare de până în 450.000 de lei va fi regândită. Aceasta ar urma să fie acordată doar pentru o singură vânzare, pentru a elimina dezvoltatorii care vând „pe persoană fizică”.
– Taxe mai mari pentru profesiile liberale, activități independente și veniturile din alte surse. Acestea sunt taxate cu 10% ca impozit pe venit și contribuții de 10%, dacă venitul anual depășește 12 salarii minime brute.
Guvernul vrea să introducă un prag de 6 salarii brute, sub care nu vor fi achitate contribuții. Cei cu venituri anuale între 6 și 12 salarii brute vor achita contribuții calculate la nivelul a 6 salarii, iar cei între 12 și 24 de salarii minime brute vor plăti la nivelul a 12 salarii minime. Cei cu venituri peste 24 de salarii minime vor fi taxați la nivelul a 24 de salarii. De asemenea, norma de venit scade de la 100.000 de euro la 25.000 de euro. Acest lucru înseamnă taxe mai mari colectate de stat de la persoanele fizice autorizate (PFA).
Pe lângă aceste măsuri există păreri divergente în coaliția de guvernare în privința altor două taxe:
– Impozitul progresiv este susținut de PSD, dar contestat puternic de către PNL. Premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu susține eliminarea cotei unice, în vreme ce liderul PSD Marcel Ciolacu a argumentat că state ca SUA, Germania, Olanda, Spania au acest implementat acest sistem, în vreme ce România are venituri de 27% din Produsul Intern Brut (PIB) și cheltuieli de 40%.
– Taxa de solidaritate de 1% pentru companiile cu venituri peste 100 de milioane de euro. PSD susține introducerea acesteia, dar președintele Klaus Iohannis s-a exprimat marți împotrivă. Taxa de solidaritate a mai fost discutată și în iarnă, dar s-a renunțat la ea la acel moment.
Pe lângă calculele privind noul sistem fiscal, coaliția de guvernare PNL-PSD-UDMR a anunțat în ultima perioadă mai multe măsuri de ajutorare:
– Supliment de 700 de lei pentru pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei.
– Vouchere de 250 de lei acordate din două în două luni pensionarilor cu venituri sub 1.500 de lei lunar și familiilor cu venituri sub 600 de lei pe membru de familie.
– Creșteri de salarii pentru bugetari de la 1 iulie cu o pătrime din diferența de salariu prevăzut în Legea salarizării între salariul din 2022 și cel din 2021.
– Amânarea ratelor cu până la 9 luni pentru cei care pot dovedi că le-au crescut cheltuielile cu 25%.
