Vladimir Putin, aflat la prima sa călătorie în afara fostului spaţiu sovietic de când Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele său pentru crime de război, s-a întâlnit azi cu Xi Jinping înaintea forumului Belt and Road de la Beijing. Liderul rus a primit chiar statutul privilegiat de a sta alături de preşedintele Chinei la fotografia de grup.
În timp ce Joe Biden pleacă spre Israel, Putin e în China. Vladimir Putin s-a întâlnit marţi cu Xi Jinping înaintea forumului Forumul Belt and Road, un plan lansat de liderul chinez în urmă cu un deceniu. „Mă bucur să vă văd„, i-a transmis liderul de la Kremlin omologului său la întâmpinare.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a sosit marţi la Beijing pentru a se întâlni cu omologul său chinez, Xi Jinping, în cadrul unei vizite urmărită la scară largă, ce îşi propune să prezinte încrederea reciprocă profundă şi parteneriatul „fără limite” dintre China şi vecinul său gigant.
Putin şi apropiaţii săi au ajuns marţi dimineaţă pe Aeroportul Internaţional din capitala Beijing, conform imaginilor video Reuters, în prima ieşire oficială a şefului de la Kremlin în afara fostei Uniuni Sovietice din acest an. Putin a călătorit puţin în străinătate de când Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele său în martie, acuzându-l că a deportat ilegal copii din Ucraina.
Cei doi au stat unul lângă celălalt la poza de grup. Mâine, 18 octombrie, Putin va vorbi în deschiderea forumului. Discursul său va fi al doilea după cel al lui Xi. Tot miercuri cei doi vor purta negocieri bilaterale, o parte a întâlnirii urmând să aibă loc în format informal, a transmis Kremlinul, citat de presa rusă.
Putin se află la Beijing pentru a participa la un forum din cadrul Inițiativei Belt and Road. Este vorba despre un plan ambițios lansat de Xi în urmă cu un deceniu, care își propune să construiască infrastructură globală și rețele energetice care să conecteze Asia, Africa și Europa. The New York Times scrie că Putin, cel mai probabil, va cere de la Beijing mai mult sprijin economic.
Aceasta este doar a doua călătorie cunoscută a lui Putin în străinătate, după cea din Kârgâzstan, de când Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele său în martie. CPI, care l-a acuzat pe Putin de deportarea ilegală de copii din Ucraina, obligă cele 123 de state membre ale Curţii să-l aresteze pe Putin şi să-l transfere la Haga pentru a fi judecat dacă pune piciorul pe teritoriul lor. Kârgâzstanul, fostă ţară sovietică, şi China nu sunt membre ale CPI, înfiinţată pentru a judeca crimele de război.
Putin a purtat discuții în China, marți, şi cu premierul ungar Viktor Orban. „În ciuda faptului că în condițiile geopolitice de astăzi, oportunitățile de menținere a contactelor și de dezvoltare a relațiilor sunt foarte limitate, cu toate acestea, nu poate decât să ne satisfacă faptul că relațiile noastre cu multe țări europene sunt menținute și dezvoltate. Una dintre aceste țări este Ungaria„, a spus Putin.
De asemenea, Viktor Orban s-a întâlnit cu Xi, iar liderul chinez a spus că-l consideră pe premierul din Ungaria un „prieten”. „Te considerăm un prieten. Ați susținut în mod activ construirea în comun a Belt and Road și ați contribuit la promovarea dezvoltării de înaltă calitate a cooperării Belt and Road„, i-a spus Xi lui Orban, potrivit Reuters.
Președintele chinez i-a mai spus lui Viktor Orban că ambele națiuni ar trebui să îmbunătățească relațiile. Sub conducerea lui Orban, Ungaria s-a apropiat din ce în ce mai mult de China care a devenit un partener important în comerț și investiții. Acest lucru contrastează cu alte națiuni UE care încearcă să-și diversifice relațiile și să devină mai puțin dependente față de a doua economie din lume.
Putin a vizitat Kârgâzstan, o fostă republică sovietică, la începutul lunii octombrie. Demersul CPI obligă cele 123 de state membre ale curţii să-l aresteze pe Putin şi să-l transfere la Haga pentru judecată dacă va pune piciorul pe teritoriul lor. Nici Kârgâzstanul, nici China nu sunt membri ai CPI, instituită pentru a urmări penal crime de război. Xi şi-a văzut ultima dată „prietenul drag” la Moscova la doar câteva zile de la emiterea mandatului.
La acea vreme, Xi l-a invitat pe Putin să participe la cel de-al treilea forum „Belt and Road” de la Beijing, un forum de cooperare internaţional susţinut de liderul chinez. Putin se va întâlni cu Xi miercuri. Beijingul a respins criticile occidentale cu privire la parteneriatul său cu Moscova, chiar dacă războiul din Ucraina nu a dat semne de încetare, insistând că legăturile lor nu încalcă normele internaţionale, iar China are dreptul de a colabora cu orice ţară alege.
Putin a vizitat China ultima dată pentru Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing în februarie 2022, când Rusia şi China au declarat un parteneriat „fără limite”, cu câteva zile înainte ca preşedintele rus să trimită zeci de mii de militari în Ucraina. Ar fi a treia prezenţă a lui Putin la forumul „Belt and Road”, care se desfăşoară până miercuri. El a participat la cele două forumuri anterioare în 2017 şi 2019.
Forumul se concentrează pe iniţiativa „Belt and Road”, un plan de amploare lansat de Xi în urmă cu un deceniu prin care se speră că se va construi infrastructură globală şi reţele energetice care să conecteze Asia cu Africa şi Europa prin rute terestre şi maritime.
Putin a lăudat iniţiativa, spunând că este o platformă pentru cooperarea internaţională. „După părerea mea, principalul avantaj al conceptului de cooperare propus de China este că, în cadrul cooperării, nimeni nu impune nimic altora„, a declarat Putin pentru presa chineză înaintea vizitei sale. „Aceasta este diferenţa dintre Iniţiativa „Belt and Road” a preşedintelui Xi Jinping şi alte proiecte urmărite de ţări cu aromă colonialistă„, a spus Putin.
De la începutul conflictului ucrainean, Rusia şi-a consolidat legăturile energetice cu China, într-un semn al cooperării lor economice. Rusia exportă aproximativ două milioane de barili de petrol pe zi în China, mai mult de o treime din exporturile totale de ţiţei. Moscova îşi propune să construiască o a doua conductă de gaze naturale către China.
Deşi şefii giganţilor ruşi de petrol şi gaze Rosneft şi Gazprom vor face parte din delegaţia lui Putin, nu se preconizează că vor fi semnate acorduri noi în domeniul energiei. Călătoria nu este o vizită „bilaterală în toată regula”, ci una derulată în marja unei conferinţe internaţionale, potrivit Kremlinului.
Xi Jingping lansează la Beijing un forum mondial dedicat BRI – Belt and Road Initiative. O reeditare a Drumul Mătăsii. Un eveniment diplomatic important, mai ales în contextul actual.
Xi Jingping se pregătește de un eveniment grandios. Săptămâna aceasta, China începe să găzduiască un forum dedicat inițiativei sale emblematice Belt and Road Initiative (BRI), la care vor participa reprezentanți din 130 de țări. Cu toate acestea, conflictul dintre Israel și Gaza și criza continuă din Ucraina sunt așteptate să eclipseze evenimentul. Printre participanții de marcă se numără președintele rus Vladimir Putin. Acesta are prima sa apariție într-un forum mondial de când invazia Rusiei în Ucraina a dus la izolarea internațională. Dar mai ales la emiterea unui mandat de arestare ICC împotriva lui. Un mandat pe care agenții lui Putin, la comanda Kremlinului încearcă să-l minimalizeze.
Lansată în 2013 ca un proiect ce viza refacerea vechiului Drum al Mătăsii, fără foarte multe detalii adiacente, Inițiativa Belt and Road s-a transformat în principala politică externă a Chinei. Aproape nicio vizită externă a unui important oficial chinez nu are loc fără o discuție sau un acord legat de BRI. Inițiativa Belt and Road a devenit astfel nu doar un nou proiect chinez, ci o politică de soft power prin care China își promovează interesele pe plan extern.
Inițiativa Belt and Road a fost descrisă inițial ca un proiect de infrastructură de interconectare a Chinei de Europa, via Eurasia și Africa, prin intermediul a două coridoare economice, unul terestru, denumit Silk Road Economic Belt și unul maritim denumit The 21st Century Maritime Silk Road.
Liderii din 130 de țări au început să sosească la Beijing. Pentru un eveniment care își propune să arate extinderea globală a BRI – un proiect de marcă al președintelui Xi Jinping. Printre participanții notabili se numără prim-ministrul Ungariei Viktor Orban, președintele chilian Gabriel Boric, președintele kenyean William Ruto și prim-ministrul etiopian Abiy Ahmed. Forumul de două zile are intenția de a consolida statutul Chinei ca o putere globală. Prezentându-i planurile ambițioase în domeniul infrastructurii și economic.
Eforturile Chinei de a concentra atenția asupra BRI vor fi probabil eclipsate de bombardamentul continuu al Israelului asupra Gazei. Conflictul a escaladat după ce militanții teroriști Hamas au lansat un atac surpriză asupra Israelului. Provocând moarte și distrugere pe scară largă. Ministrul de externe chinez Wang Yi a criticat Israelul pentru acțiuni care depășesc ”sfera autoapărării”, îndemnând în același timp la încetarea pedepsirii colective a populației din Gaza.
Apariția lui Vladimir Putin la forum este deosebit de importantă având în vedere izolarea lui internațională după invazia Ucrainei. Dependența strategică a Rusiei de China a crescut doar, marcându-se prin niveluri înalte ale comerțului și prin importurile chinezești de petrol rusesc care oferă Moscovei o linie de viață critică în condițiile în care sancțiunile internaționale își fac efectul.
China s-a poziționat ca o parte neutră, avansând un plan de pace în 12 puncte pentru Ucraina. Cu toate acestea, a refuzat să condamne explicit războiul, subliniind parteneriatul tot mai adânc dintre China și Rusia împotriva a ceea ce ambii văd ca fiind dominația occidentală.
Aceasta vine în contextul relației calde a Chinei cu Iranul, care patronează atât Hamas cât și Hezbollah. Recent, China a mijlocit o reapropiere între foștii dușmani regionali Iran și Arabia Saudită, subliniind astfel influența sa în creștere în geopolitica Orientului Mijlociu.
Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a îndemnat China să-și folosească influența în Orientul Mijlociu. Pentru a calma situația, subliniind în special conflictul Israel-Gaza.
Oficialii occidentali au criticat China pentru că nu a nominalizat în mod specific Hamas în declarațiile sale despre conflict.
Prezența la forumul BRI servește ca un sprijin implicit al poziției globale a Chinei, conform lui Niva Yau, un cercetător al Atlantic Council’s Global China Hub. Aceasta pune în prim-plan dependențele strategice care modelează un peisaj geopolitic rapid evolutiv.
Forumul BRI, menit să scoată în evidență aspirațiile globale ale Chinei, vine într-un moment de tensiuni geopolitice înalte. Crizele care se desfășoară în Gaza și Ucraina servesc ca pânză de fundal pentru poziționările și negocierile diplomatice care se vor desfășura la Beijing.
Prezența lui Putin adaugă un alt strat de complexitate, semnalând considerațiile geopolitice care sunt în joc. În această tapiserie complexă, China își propune să navigheze grijă. Echilibrându-și ambițiile cu realitățile practice ale unui mediu global turbulent.
Acum, liderul la Kremlin se întoarce la Beijing destul de slăbit, având nevoie de sprijinul economic și geopolitic al Chinei și de o cale de ieșire din izolarea pe care și-a provocat-o singur.
Întâlnirea dintre cei doi lideri va fi umbrită în mod inevitabil de conflictul dintre Israel și gruparea militantă Hamas – desemnată organizație teroristă de către SUA, relatează Bloomberg. Secretarul de stat american Antony Blinken a îndemnat China să se folosească de legăturile sale de prietenie cu Iranul, care sprijină Hamas și de influența sa mai largă în Orientul Mijlociu pentru a împiedica escaladarea conflictului.
Presiunea asupra lui Xi și, indirect, asupra lui Putin, care este, de asemenea, apropiat de Teheran, pentru a acționa în legătură cu criza este posibil să se intensifice.
Pe de altă parte, în cele 20 de luni de la invazia din Ucraina, dependența Rusiei de China a ajuns în fiecare aspect al economiei sale.
Exporturile Chinei către Rusia au crescut cu 57% până acum în acest an. În septembrie, yuanul a reprezentat aproape jumătate din valoarea tuturor tranzacțiilor valutare de la Moscova – față de doar 0,4% în ianuarie 2022. China este în prezent cel mai mare importator de combustibili fosili din Rusia, livrările de cărbune fiind mai mult decât duble din 2020.
Putin va participa miercuri la Forumul Inițiativei Belt and Road, dar are în vedere și un acord pentru un nou gazoduct, Power of Siberia 2.
La rândul său, Xi caută o Rusie de încredere care să fie un partener puternic în construirea viziunii sale asupra unei ordini mondiale alternative. Una bazată pe o veche neîncredere reciprocă față de Occident, în special față de SUA și aliații săi militari și pe dorința de a-și consolida propria poziție pe insula Taiwan, pe care o consideră o provincie separatistă, dar pe care Washingtonul s-a angajat să o sprijine.
Într-adevăr, dacă China ar invada Taiwanul, o perspectivă puțin probabilă în viitorul apropiat, Rusia s-ar putea dovedi crucială în asigurarea aprovizionării cu combustibil și, eventual, în asigurarea unei acoperiri politice în cadrul Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.
Dar unii analiști consideră că China obține puține lucruri din această relație, în afară de o nouă piață pentru mașinile, televizoarele și smartphone-urile sale și de prețuri mai reduse pentru petrolul și gazele rusești.
”Cred că Putin nu este un partener ideal pentru Xi Jinping”, a declarat Jakub Jakobowski, director adjunct la Centrul pentru Studii Estice din Varșovia. ”El este din ce în ce mai mult o povară pentru Xi pe plan intern pentru acele părți ale elitei chineze care nu vor să subscrie la această mare aventură pe care a început-o Rusia”.
Xi încearcă să găsească un echilibru: nu a oferit Rusiei niciun ajutor militar major care ar putea provoca sancțiuni americane împotriva Chinei, și dorește o relație stabilă cu Washingtonul, pare probabil să se întâlnească cu președintele Joe Biden în noiembrie.
În plus, Xi are preocupări mai imediate acasă. O încetinire economică a Chinei ridică potențialul pentru mai multe tulburări sociale.
De asemenea, Statele Unite înăspresc restricțiile la exportul de tehnologie avansată, UE analizează subvențiile acordate de China pentru vehiculele electrice, iar unii vecini asiatici au sporit cheltuielile militare pe fondul creșterii tensiunilor legate de Taiwan.
Pe termen mai lung, Moscova are nevoie de Beijing pentru a investi în producția internă. Sectoare precum industria auto au nevoie de ajutor pentru a umple golul lăsat de companiile occidentale.
Rămâne de văzut cum va evolua parteneriatul între Rusia și China, dar e posibil ca doar pentru Putin să devină o necesitate “fără limite”.
Observatorii politici cred că vizita lui Vladimir Putin la Beijing are mai degrabă o valoare simbolică, aceea de a arăta relația solidă între Rusia și China.
”Rusia este conştientă că China nu doreşte să semneze acorduri cu mare publicitate”, a declarat pentru AFP Alexander Gabuev, director al Centrului Carnegie Rusia Eurasia.
Kremlinul a precizat că cei doi lideri se vor întâlni miercuri în marja forumului BRI (Belt and Road Initiative).
Întâlnirea dintre liderii rus și chinez are loc pe fondul crizelor generate de războiul din Ucraina și, mai recent, de războiul dintre Israel și Hamas.
Întâlnirea dintre Vladimir Putin și Xi Jinping a fost pregătită de ministrul chinez de Externe, Wang Yi, și cel rus, Serghei Lavrov.
