Jurnalistul american Tucker Carlson, interviu de propagandă pro rusă cu dictatorul de la Kremlin, Vladimir Putin, dezlănțuit la adresa vestului. Ce minciuni a spus președintele Vladimir Putin în interviul cu Tucker Carlson. Jurnalistul american agreat la Kremlin, nu s-a obosit să îl contrazică.
Interviul luat de jurnalistul american Tucker Carlson lui Vladimir Putin a făcut deja înconjurul lumii și sunt, probabil, mulți oameni care se întreabă cum de președintele rus nu își mai amintește când a avut ultima convorbire cu Joe Biden, dar citează cu precizie date din istoria Rusiei.
Înregistrarea video de peste două ore a fost filmată marţi la Moscova, a precizat jurnalistul conservator Tucker Carlson. Este pentru prima dată când liderul rus stă de vorbă cu un jurnalist occidental de când Rusia a lansat invazia la scară largă în Ucraina în 2022.
Jurnalistul american Tucker Carlson l-a intervievat pe Vladimir Putin, președintele Rusiei. Interviul a fost postat pe site-ul jurnalistului american, dar și pe rețeaua de socializare X, în urmă cu numai câteva ore și deja peste 50 de milioane de oameni s-au uitat la el.
Interviul a început cu o întrebare despre motivul pentru care Putin a ordonat invazia Ucrainei. „Spuneţi-ne de ce credeţi că Statele Unite ar putea lovi Rusia din senin”, i-a cerut Tucker Carlson.
„Cum aţi ajuns la această concluzie? Nu este vorba despre faptul că America, Statele Unite, urma să lanseze un atac surpriză asupra Rusiei”, i-a spus Putin prin intermediul unui translator. „Eu nu am spus asta. Avem un talk-show sau o conversaţie serioasă?” – a comentat liderul de la Kremlin mimând că ar fi fost deranjat de întrebare, dar în fapt alcătuindu-şi un pretext pentru a vorbi apoi pe larg – mai mult de o jumătate de oră – despre istoria Europei de Est, începând cu înfiinţarea statului rus în secolul al IX-lea. A fost de fapt o ocazie pentru liderul rus să susţină că părţi din Ucraina au aparţinut mult timp Rusiei şi să ofere diverse justificări pentru invazie.
Prezentatorul TV american Tucker Carlson l-a întrebat pe Vladimir Putin în cadrul interviului de două ore pe care i l-a luat la Kremlin și despre „supărările multor națiuni” despre soarta Transilvainiei.
Carlson i-a pus întrebarea președintelui rus după ce înainte l-a întrebat întâi dacă i-a spus premierului ungar Viktor Orban că poate primi teritorii din Ucraina în care trăiește minoritatea maghiară.
conversație pe subiectul acesta”, a răspuns liderul de la Kremlin, adăugând însă că „știe sigur” că maghiarii care trăiesc în Ucraina voiau să se întoarcă la Ungaria.
Președintele rus se lansează apoi într-o relatare personală despre o vizită pe care ar fi făcut-o în anii 1980 în Transcarpatia, regiunea ucraineană în care se află cea mai numeroasă minoritate maghiară, unde spune că a întâlnit etnici maghiari care și-au păstrat limba și identitatea.
”Ei sunt maghiari și se consideră a fi maghiari”, a subliniat el.
”Și cred că multe națiuni sunt supărate de asemenea de Transilvania, după cum evident știți. Multe națiuni se simt frustrate de granițele retrasate de războaiele secolului XX și războaie care datează de 1.000 de ani, pe care le-ați menționat”, continuă Tucker Carlson, amintind de comentarii făcute de Putin mai devreme în cursul interviului.
Președintele rus a evitat un răspuns direct la întrebarea despre Transilvania.
Prezentatorul TV amintește apoi că, în pofida amenințărilor din partea Occidentului pe care Moscova spune că le-a resimțit de ani de zile, Putin nu a atacat Ucraina până în urmă cu aproape doi ani.
”Înțeleg că discursurile mele lungi probabil că depășesc genul interviului. De aceea v-am întrebat la început, avem o discuție serioasă sau un show? Ați spus o discuție serioasă. Așa că vă rog să mă înțelegeți. Ajungem la punctul în care Ucraina Sovietică a fost înființată. Apoi, în 1991, Uniunea Sovietică s-a prăbușit și tot ce Rusia a oferit generos Ucrainei a fost smuls de aceasta”, a răspuns Putin.
El s-a lansat apoi într-o lungă critică la adresa fostei conduceri sovietice care a permis destrămarea URSS, fără a răspunde direct la întrebarea lui Carlson despre Transilvania.
După această parte a interviului Carlson a trecut la o întrebare despre destrămarea relațiilor dintre Rusia și Statele Unite și Occident, în pofida speranțelor majore privind o apropiere după căderea Cortinei de Fier.
Putin a spus că a discutat cu Bill Clinton despre aderarea Rusiei la NATO.
Vladimir Putin i-a spus lui Carlson că, într-o întâlnire avută la Kremlin cu președintele american Bill Clinton la încheierea mandatului său, l-a întrebat pe acesta: „Credeți că dacă Rusia ar cere să adere la NATO, acest lucru s-ar întâmpla?”.
Putin a declarat că fostul președinte democrat de la Casa Albă i-a răspuns: „Știți, este interesant. Cred că da”. Președintele a susținut că atunci când s-a văzut mai târziu cu Clinton pentru cină, acesta i-a spus: „Este interesant: ”Știți, am vorbit cu echipa mea, nu, nu este posibil acum”.
”Îl puteți întreba. Cred că se va uita la interviul nostru, va confirma”, a adăugat Putin.
Presat de Tucker Carlson dacă ar fi aderat la NATO, Putin a spus: „Dacă ar fi spus da, procesul de apropiere ar fi început și, în cele din urmă, s-ar fi putut întâmpla dacă am fi văzut o dorință sinceră din partea partenerilor noștri. Dar nu s-a întâmplat”.
De asemenea, el a vorbit despre nemulțumirea sa față de extinderea NATO spre est.
”Promisiunea a fost că NATO nu se va extinde spre est. Dar s-a întâmplat de cinci ori. Au fost cinci valuri de expansiune. Am tolerat toate acestea. Am încercat să-i convingem. Le spuneam: vă rugăm să nu o faceți”, a susținut președintele Rusiei.
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus jurnalistului american conservator Tucker Carlson, într-un lung interviu difuzat joi, că o înfrângere pentru Rusia în Ucraina este „imposibilă”. În acest mesaj de peste două ore la adresa Americii şi Occidentului, preşedintele rus a mai spus că exclude ideea invadării Poloniei sau Letoniei, două ţări în care ţara sa „nu are interese”.
„Au existat îndemnuri pentru a provoca Rusiei o înfrângere strategică pe câmpul de luptă”, a declarat Vladimir Putin. „În opinia mea, acest lucru este imposibil prin definiţie. Nu se va întâmpla niciodată”, a spus liderul de la Kremlin.
Pe de altă parte, Putin a insistat că Rusia nu are niciun interes să invadeze Polonia, Letonia sau alte ţări NATO, calificând un astfel de scenariu ca fiind „absolut exclus”. În schimb, liderul rus a acuzat statele membre NATO că încearcă să înfricoşeze oamenii cu ceea ce el a numit o ameninţare rusă imaginară.
Întrebat dacă îşi poate imagina un scenariu în care ar trimite trupe ruseşti în Polonia, ţară membră NATO. Putin a răspuns: „Doar într-un singur caz: dacă Polonia atacă Rusia. De ce? Pentru că nu avem niciun interes în Polonia, Letonia sau oriunde altundeva. De ce am face aşa ceva? Pur şi simplu nu avem niciun interes (…) Nici nu se pune problema”.
Întrebat de Tucker Carlson despre posibilitatea păcii în Ucraina, Putin a spus: „Dacă vreţi cu adevărat să opriţi luptele, trebuie să încetaţi furnizarea de arme”, referindu-se la ajutorul occidental acordat Kievului. „Se va termina în câteva săptămâni. Asta e tot”, a adăugat el.
Putin susţine că, el vrea o soluţie negociată pentru Ucraina, dar Kievul nu este lăsat de SUA să negocieze. Putin a reluat ceea ce mai afirmase anterior, că Moscova pregătise deja şi documentul pentru a fi semnat, în aprilie 2022, la Istanbul, dar partea ucraineană a renunţat.
Pe de altă parte, vorbind despre obiectivele a ceea ce el numeşte „operaţiunea militară specială” din Ucraina, Putin a spus că acestea nu au fost încă atinse, deoarece unul dintre obiective „este denazificarea”. Pentru prima dată, Putin a explicat mai pe larg ce înţelege prin această expresie. „Înseamnă interzicerea tuturor tipurilor de mişcări neonaziste. Trebuie să scăpăm de acei oameni care menţin acest concept şi susţin această practică şi încearcă să o păstreze”, a spus el.
În timpul interviului, Putin a dat răspunsuri lungi la întrebări, cu paranteze şi exemple. El a povestit, de pildă, despre relaţia sa cu preşedinţii americani, repetând o poveste pe care a mai menţionat-o anterior – că Bill Clinton a sugerat că Rusia ar putea adera la NATO, pentru ca la scurt timp după aceea să retracteze această posibilitate.
Putin a spus, de asemenea, că pe plan uman are o „relaţie foarte bună” cu George W Bush. „Nu a fost mai rău decât oricare alt politician american, rus sau european”, a spus Putin. „Vă asigur că a înţeles ceea ce făcea la fel de bine ca alţii. Am avut o astfel de relaţie (personală) şi cu Trump”, a mărturisit Putin, care nu şi-a mai amintit în schimb când a vorbit ultima dată cu preşedintele Joe Biden.
De asemenea, Carlson l-a întrebat pe Putin despre atacurile asupra gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică din septembrie 2022 – ceea ce a provocat un schimb de replici amuzant. „Cine a aruncat în aer Nord Stream?” a întrebat Carlson.
Putin a răspuns: „Voi, cu siguranţă”. Carlson a răspuns: „Am fost ocupat în acea zi. Nu eu am aruncat în aer Nord Stream”. Putin a replicat în glumă că, în timp ce Carlson personal avea un alibi pentru ziua atentatelor, CIA nu avea niciunul.
Când a fost întrebat ce părere are despre proprietarul X, Elon Musk, despre care Carlson a spus că se zvoneşte că i s-ar fi implantat un cip în creier, Putin a spus: „Cred că nu există nicio cale de a-l opri pe Elon Musk. El va face tot ceea ce crede de cuviinţă”.
Întrebat despre Evan Gershkovich, corespondentul Wall Street Journal, în vârstă de 32 de ani, care se află în arest preventiv de aproape un an, fiind acuzat de spionaj – acuzaţii pe care el şi angajatorul său le-au respins cu tărie – Putin a declarat că serviciile speciale ale celor două ţări sunt „în contact unul cu celălalt” şi că nu există „niciun tabu pentru a rezolva această problemă”, sugerând că este dispus să-l elibereze în cadrul unui schimb.
„El nu este doar un jurnalist. Reiterez. Este un jurnalist care obţinea în secret informaţii confidenţiale”, a punctat Putin ca răspuns la obiecţiile lui Carlson, care a afirmat că Gershkovici nu este în mod clar un spion.
Putin s-a referit apoi, fără a-l menţiona pe nume, la cazul lui Vadim Krasikov, un agent FSB rus care execută în prezent o condamnare pe viaţă în Germania pentru crimă şi pe care Moscova ar avea ca obiectiv să îl schimbe cu Gershkovich.
Întrebat dacă schimbarea administraţiei americane ar fi o premisă pentru o restabilire a comunicării bilaterale sau, de fapt, nu contează cine este preşedinte în SUA, Putin a evitat un răspuns direct şi a început prin a se lăuda cu relaţia pe care o are cu „prietenul şi colegul” Xi Jinping, preşedintele Chinei. El a arătat că volumul comerţului bilateral a depăşit deja obiectivul pe care şi-l propuseseră. „Comerţul nostru e bine echilibrat, completându-se reciproc în hi-tech, energie, dezvoltare ştiinţifică”, a spus Putin.
El a scos apoi un alt as pe care i se pare că îl are în mânecă – organizaţia BRICS, din care fac parte, între altele, Rusia, China şi India şi a cărei preşedinţie este deţinută anul acesta de Moscova. El a spus că G7 avea în 1992 o pondere de 47 la sută din economia mondială, în timp ce în 2022 a ajuns la circa 30 la sută. În schimb, BRICS avea numai 16 la sută în 1992, în timp ce acum are mai mult decât G7.
”Asta n-are nimic a face cu Ucraina, ci este trendul dezvoltării globale. Este inevitabil. E ca răsăritul soarelui. Nu-l poţi împiedica, ci trebuie să te adaptezi lui. Cum fac Statele Unite asta? Cu ajutorul forţei, a sancţiunilor, a presiunii, a bombardamentelor, orice folosire a forţei armate. Se amăgesc singure. Elitele dvs politice nu înţeleg că lumea se schimbă în circumstanţe obiective”, i-a spus Putin lui Carlson. „Asemenea decizii brutale în legătură cu Rusia sunt contraproductive”, a punctat liderul rus. El a numărat printre aceste presiuni scutul antirachetă al SUA din Europa şi atragerea Ucrainei în NATO.
”M-aţi întrebat dacă ar veni un lider care ar schimba ceva. Nu este vorba despre lider, nu e vorba de personalitatea unei persoane anume. Am avut o relaţie bună cu Bush. Ştiu că în SUA are o reputaţie de băiat de la ţară care nu înţelege prea multe. Vă asigur că nu este cazul. Cred că şi el a făcut o mulţime de greşeli în legătură cu Rusia. V-am spus de 2008 şi de decizia de la Bucureşti de a deschide uşile NATO Ucrainei. S-a întâmplat în timpul preşedinţiei sale. De fapt, a făcut presiuni asupra europenilor. Dar în general, la nivel personal, am avut o foarte bună relaţie cu el.
N-a fost mai rău decât oricare alt politician american, european sau rus. Vă asigur că înţelegea ce face la fel ca şi ceilalţi. Am avut o asemenea relaţie personală şi cu Trump. Nu e vorba de personalitatea liderului, e vorba de mentalitatea elitelor. Dacă ideea dominantă a societăţii americane se bazează pe acţiuni în forţă, nu se va schimba nimic, va fi mai rău. Dar dacă în cele din urmă realizează că lumea se schimbă în circumstanţe obiective şi dacă se adaptează cu timpul folosindu-se de avantajul pe care SUA încă îl au azi, atunci poate ceva se va schimba”, şi-a continuat Putin răspunsul elaborat.
A revenit apoi la evidenţele economice, încercând să convingă publicul lui Carlson că sancţiunile împotriva Rusiei sunt inutile şi mai bine ar fi ridicate. ”Uitaţi, economia Chinei a devenit prima din lume, depăşind SUA, apoi vine India, Japonia şi Rusia pe locul 5. Am fost prima economie în Europa anul trecut, în ciuda tuturor sancţiunilor şi restricţiilor. E normal din punctul dvs. de vedere? Sancţiuni, restricţii, imposibilitatea plăţilor în dolari, să fim tăiaţi de la serviciul SWIFT, sancţiuni împotriva petrolierelor noastre, a avioanelor, a orice, oriunde. Cele mai multe sancţiuni din lume se aplică Rusiei şi totuşi am devenit prima economie din Europa. Instrumentul folosit de SUA nu funcţionează. Cineva trebuie să se gândească ce e de făcut. Dacă elitele sunt cele care predomină, atunci prima persoană din stat trebuie să se gândească ce trebuie făcut pentru a veni în întâmpinarea electoratului. Atunci poate ceva se va schimba”, a punctat Putin.
Întrebat cine ia deciziile în America, elitele sau poporul, Putin a spus că America e o ţară complexă, greu de înţeles, conservatoare pe de o parte, dar care se schimbă rapid, pe de altă parte. El spune că nu poate înţelege cui aparţine decizia din moment ce fiecare stat american are propria legislaţie şi cineva poate fi exclus din alegeri într-un stat (aluzie la Trump – n.r.).
Putin a justificat invazia Ucrainei spunând că există o amenințare din partea SUA. El a afirmat cu doar trei zile înainte de începerea războiului: „Știm și cine este principalul adversar al SUA și al NATO – este Rusia. În documentele NATO, țara noastră este declarată oficial și direct principala amenințare la securitatea euro-atlantică. Și Ucraina va servi drept baza de lansare pentru un astfel de atac.”
Ep. 73 The Vladimir Putin Interview pic.twitter.com/67YuZRkfLL
— Tucker Carlson (@TuckerCarlson) February 8, 2024
