Operațiunea ”Ezotericul”, cum a fost urcat ”anonimul” Călin Georgescu în algoritmi de rețele rusești, specializate în destabilizarea democrațiilor.
O analiză realizată cu ajutorul software-ului “Osavul” a evidențiat legături directe între rețele de social media afiliate Rusiei și promovarea masivă a lui Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale din România, arată context.ro. Mesajele pro-conspiraționiste și anti-occidentale, propagate de conturi cu sute de mii de urmăritori, arată amploarea unei campanii coordonate de influență menită să destabilizeze democrația și să manipuleze opinia publică.
Analiza a fost efectuată de Andra-Lucia Martinescu, cercetător la The Foreign Policy Centre din Marea Britanie, cu ajutorul unor date detaliate colectate din platforme de social media precum X (fosta Twitter), Telegram și Facebook.
Printre concluziile cheie ale analizei se numără faptul că aceste conturi, unele provenind chiar din afaceri legate de statul rus, au susținut mesajele lui Călin Georgescu în mod continuu, coordonându-se pentru a le amplifica pe platformele internaționale.
Spre exemplu, în perioada 13 octombrie – 6 noiembrie 2024, o postare preluată identic de 10 conturi pe X (fosta Twitter) care îl promovează pe Georgescu ca un “whistleblower” împotriva unei presupuse rețele internaționale de pedofilie, a contorizat 103.000 de reacții, inclusiv likeuri și repostări, deși conform softului “Osavul” a avut doar 3 vizualizări. Aceeași postare a fost tradusă și preluată de mai multe conturi cu tentă conspiraționistă în limbile franceză, italiană și spaniolă, arată sursa citată.
Georgescu, un fost reprezentant al României la ONU, a reușit să capteze atenția unei părți semnificative a electoratului român prin promovarea unor teorii conspiraționiste radicale, printre care acuzațiile nefondate de implicare a ONU într-o rețea globală de oligarhi pedofili.
Mesajele sale au fost promovate de conturi suspectate de a fi afiliate cu regimul rus, folosind canale internaționale pentru a ajunge la românii cu drept de vot.
Numărul postărilor de susținere pentru Georgescu pe conturi anti-occidentale din afara României a urcat la peste 1.100 pe zi, conform “Osavul”, începând cu 1 noiembrie, de la o medie sub 100 pe zi înainte de această dată. Această discrepanță sugerează o amplificare artificială a mesajului său.
Printre conturile care au promovat intens campania lui Georgescu se numără cele provenind din Rusia și din alte țări, inclusiv un canal rusesc de Telegram cu peste 75.000 de urmăritori.
De asemenea, Georgescu a fost sprijinit pe site-uri populare de conspirație din Statele Unite, cum ar fi Infowars și Liberty Times & Politics, unde și-a consolidat imaginea de ”whistleblower” al ONU.
Software-ul ”Osavul”, care analizează tendințele de pe rețelele sociale, a dezvăluit o creștere bruscă a postărilor favorabile lui Georgescu, mai ales din 1 noiembrie, în pragul alegerilor.
Pe lângă acestea, “Osavul” arată și postări favorabile lui Georgescu pe site-urile pravda-en.com și pravda-es.com, ambele afiliate cu Federația Rusă.
Astfel, Georgescu a captat de pe conturile de social media din străinătate, multe din ele frecventate de internauții români cu drept de vot. atât curentul pro-rus, dar şi cel anti-occidental.
Andra-Lucia Martinescu a declarat pentru Context.ro că acest fenomen este doar ”vârful icebergului” și că cercetările continuă pentru a înțelege amploarea acestei operațiuni de influență.
”Acesta este doar vârful icebergului. Concluziile, însă, deja sunt clare, în promovarea lui Călin Georgescu au fost implicate rețele afiliate Rusiei și nu numai, specializate în destabilizarea democrațiilor. (…)
Faptul că domnia sa este un pion util în jocul geopolitic al unei dictaturi (sau mai multora) arată unde am ajuns și cât de slabă este reziliența României sau mai precis, a cetățenilor ei.
Aceste informații trebuie scoase la lumină, în spațiul public, pentru a înțelege gravitatea amenințării”, a declarat Andra-Lucia Martinescu, cercetător la The Foreign Policy Centre în Marea Britanie, pentru Context.ro.
Încă un mister în CV-ul lui Călin Georgescu: A reprezentat România pe lângă ONU, dar Ministerul de Externe nu mai știe cine l-a propus
Un nou mister apare în CV-ul lui Călin Georgescu, câștigătorul turului I al alegerilor prezidențiale. El declară că a fost „raportor special ONU” la Consiliul pentru Drepturile Omului în perioada 2011-2013 și Ministerul de Externe chiar se lăuda la vremea respectivă cu acest „succes” al României. Acum, după mai bine de zece ani, Ministerul de Externe nu mai știe cine a propus candidatura lui Călin Georgescu pe lângă organismul ONU, în arhivă neputând fi „identificate documente care să ateste procedura”. Nici fostul ministru de la acea vreme, Teodor Baconschi, nu știe cine a făcut propunerea și afirmă că nu îl cunoaște pe Călin Georgescu.
Unul din reperele carierei profesionale a lui Călin Georgescu este legat de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (CDO), unde actualul candidat la Președinția României a lucrat între 2011 și 2013, potrivit propriului CV.
De altfel, numirea acestuia pe lângă organismul ONU era prezentată ca un „succes” al României într-un comunicat din 2010 al Ministerului român de Externe, care anunța noua poziție a lui Călin Georgescu.
„Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (CDO) de la Geneva a desemnat, la data de 18 iunie 2010, în funcţia de Raportor special ONU pentru efectele adverse ale transportului de produse şi deşeuri toxice şi periculoase asupra realizării drepturilor omului, candidatul din partea României, domnul Călin Georgescu. Este primul mandat tematic obţinut de România de la înfiinţarea CDO, în 2006. Durata mandatului este de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii”, anunța MAE într-un comunicat pe 21 iunie 2010.
În continuarea documentului, MAE prezenta această numire ca pe un „succes” atât al candidatului, cât și al României.
„Succesul marcat prin alegerea reprezentantului român se datorează atât elementelor de pregătire şi experienţă personale ale candidatului, cât şi importanţei pe care România o acordă domeniului respectării şi promovării drepturilor omului”, mai preciza comunicatul MAE.
Din comunicatul MAE reiese că succesul a fost cu atât mai mare cu cât Călin Georgescu a fost selectat, alături de alți șapte raportori pe diverse probleme, dintr-un total de 290 de candidați „reprezentând toate grupurile geografice”.
Numirea lui Călin Georgescu a fost menționată și de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, chiar în ziua numirii, pe 18 iunie 2010.
Potrivit prezentării pe care o are pe pagina CDO, Călin Georgescu a lucrat pentru această instituție între 2010 și 2012, nu între 2011 și 2013, cum susține el în CV-ul propriu.
Am solicitat Ministerului de Externe să ne lămurească cine l-a nominalizat sau cum a ajuns Călin Georgescu să fie propunerea României pentru postul de raportor special ONU. A fost desemnat candidat în urma unui concurs sau cum a fost făcută selecția?
Răspunsul MAE a fost că nu se știe. Mai precis, ministerul admite că a făcut propunerea, dar nu știe la inițiativa cui.
„În cursul anului 2010, Ministerul Afacerilor Externe a transmis OHCHR trei candidaturi din partea României pentru trei dintre cele șase posturi vacante.
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, după parcurgerea procedurilor specifice, l-a selectat pe domnul Călin Georgescu în calitate de Raportor special ONU pentru efectele adverse ale transportului de produse şi deşeuri toxice şi periculoase asupra realizării drepturilor omului.
În arhiva MAE nu au fost identificate documente care să ateste procedura de identificare a candidaturii domnului Călin Georgescu pentru această poziție”, se arată în răspunsul MAE la solicitarea Digi24.ro. Răspunsul integral al MAE îl vom reda la finalul acestui material.
Călin Georgescu, interviu pentru The Times. Cum a răspuns la întrebările despre NATO, UE, schimbările climatice şi Vladimir Putin.
Călin Georgescu, candidatul independent care a obţinut 22,94% din voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, clasându-se astfel pe primul loc, a vorbit pentru The Times despre viziunea sa asupra ţării. Interviul a abordat şi subiecte controversate, precum apartenenţa României la NATO sau Uniunea Europeană, dar şi înclinaţiile „pro-ruse” atribuite lui Călin Georgescu.
În contextul tulburător al ultimei săptămâni, când rezultatul-surpriză din primul tur al alegerilor prezidenţiale a adus pe buzele tuturor românilor numele lui Călin Georgescu, acesta a oferit un interviu publicaţiei britanice The Times.
Întâlnirea cu jurnalistul The Times a avut loc într-o casă de la marginea Bucureştiului unde candidatul ultra-naţionalist la preşedinţia României are sediul de campanie „improvizat”. Locuinţa îi aparţine unui prieten, susţine Călin Georgescu.
Descris deseori drept admirator al lui Vladimir Putin, Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a şocat nu doar o ţară, cât întregul continent european, după ce a preluat conducerea în clasamentul voturilor din primul tur. Dacă va câştiga alegerile din 8 decembrie, poziţia ţării în conflictul dintre Rusia şi Ucraina ar putea deveni brusc o mare necunoscută.
Întrebat cum ar pune capăt războiului, Călin Georgescu răspunde: „Nu e treaba noastră. Sunt interesat de români”. Se pune problema activităţii bazelor NATO de pe teritoriul României. Înclinaţia spre un candidat cu astfel de vederi politice sugerează că România e ultimul stat vecin cu Ucraina ce ar putea îmbrăţişa optica rusească, după Ungaria şi Slovacia.
Călin Georgescu a încercat să domolească valul de critici, declarând pentru The Times: „România este bine în NATO şi UE. Vom negocia şi vrem ca totul să fie în avantajul poporului”.
Ce spune Georgescu despre Vladimir Putin
Cât despre admiraţia faţă de preşedintele rus Vladimir Putin, candidatul Călin Georgescu admite că l-a descris drept fiind un „patriot”, menţionând că are aceeaşi părere şi despre preşedintele american ales Donald Trump.
Săptămâna aceasta, CSAT a decis că TikTok l-a sprijinit pe Călin Georgescu pentru a câştiga primul tur al prezidenţialelor, iar candidatul a „ocolit” legea. Acesta a folosit imagini asemănătoare cu cele filmate în trecut de Putin – pe cal, practicând sporturi de contact sau făcând baie în apă rece ca gheaţa.
Iar reprezentanţii TikTok vor fi audiaţi marţi în Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor din Parlamentul European, în contextul suspiciunilor privind o posibilă influenţare de către reţeaua de socializare a primului tur al alegerilor prezidenţiale din România. TikTok neagă că l-ar fi favorizat pe Călin Georgescu în timpul campaniei electorale.
Cu milioane de like-uri şi distribuiri pe reţelele de socializare, popularitatea lui Călin Georgescu a crescut exponenţial cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor.
Reacţie în scandalul boţilor de pe TikTok
Controversele s-au lăsat cu decizia CCR de renumărare a voturilor. Călin Georgescu respinge îngrijorarea Curţii Constituţionale, legată de o posibilă fraudă electorală: „Nu îmi pasă. Nu au fost troli sau boţi care au ieşit la vot, ci fiinţe umane. Toate partidele folosesc social media. Toată lumea a fost liberă să comunice cum a vrut”.
Discursul său a prins şi mai bine în afara graniţelor ţării, arată rezultatele votului din Diaspora. „După 35 de ani, românii ştiu ce vor. Vor bunăstare, au nevoie de sănătate, respect, suveranitate”, a declarat Călin Georgescu, precizând că se referă la independenţă economică şi agricolă. „Înseamnă hrană, apă, energie”, a adăugat el.
Mesajul său, combinat cu o perspectivă „mistică” asupra fenomenelor naturii, îl apropie de politicianul american Robert F Kennedy Jr, ales de Donald Trump ca ministru al Sănătăţii. „Avem o perspectivă similară”, a admis Georgescu, care a scris prefaţa cărţii lui RFK Jr., versiunea tradusă în limba română. Volumul atacă vaccinarea anti-COVID. Într-un filmuleţ în care înoată într-un lac îngheţat, Călin Georgescu spune: „Am încredere în sistemul meu imunitar pentru că am încredere în creatorul lui, Dumnezeu”.
Are idei controversate pe mai multe teme, inclusiv schimbările climatice sau formula chimică a apei, H₂O. Vederi neobişnuite pentru un pedolog şi un fost membru al Ministerului Mediului, înainte de a se alătura programului de mediu al ONU împotriva poluării apelor. „ONU a fost formată în 1945 pentru pace şi de atunci am avut peste 200 de conflicte. Înseamnă că nu a fost un succes”, a precizat Călin Georgescu.
De altfel, a lansat şi afirmaţii care conectează „oligarhii” de la conducerea ONU de cazuri de pedofilie. Întrebat la ce se referă, acesta a răspuns vag: „În România, dispar anual 500-600 de copii, fără nicio explicaţie. Asta se întâmplă peste tot. Se ştie la nivel înalt, trebuie doar să cauţi”.
Interviul a durat doar 25 de minute, până la întrebarea legată de faptul că nu crede că omul a ajuns vreodată pe lună. „Trebuie să plec, mulţumesc!”, a încheiat candidatul conversaţia.
Scenariu de coșmar pentru Călin Georgescu după renumărarea voturilor. Ce poate păți ”Președintele TikTokului”.
Scandalul de la alegeri îl vizează direct pe Călin Georgescu, mai ales că s-a dispus renumărarea voturilor și se poate chiar dispune anularea alegerilor și reluarea primului tur de scrutin.
Alegerile prezidențiale din România provoacă un adevărat haos, mai ales după câștigarea primului tur al alegerior prezidențiale de către Călin Georgescu. Decizia șocantă a Curții Constituționale, care a hotărât că toate voturile din turul întâi trebuie renumărate, a luat prin surprindere întreaga societate.
Decizia a provocat un adevărat cutremur, poate chiar mai puternic decât victoria în primul tur a candidatului de extremă dreaptă, iar oamenii se întreabă dacă este cu adevărat motivată decizia luată de CCR, mai ales că discuția de până acum a fost legată de algoritmul TikTok care l-a favorizat pe Călin Georgescu, precum și despre posibilitataea ca alegerile să fi fost influențate prin atacuri cibernetice, de tip război-hibrid.
Nu este evident cum renumărarea alegerilor ar putea să clarifice situația, însă Biroul Electoral Central a anunțat deja joi seara că a început renumărarea, care se va termina până duminică la ora 22:00, deoarece este prea scurt termenul avansat inițial de CCR, până vineri la ora 14:00, nefiind posibilă numărarea a nouă milioane de voturi în numai 24 de ore.
Călin Georgescu nu are deloc șanse să fie scos din joc de renumărare, deoarece există o diferență de aproape 350.000 de voturi între acesta și Elena Lasconi, candidata ce a obținut locul al doilea. Totuși, diferența dintre candidata USR și Marcel Ciolacu este una de numai 2.740 de voturi, lucru care poate fi foarte ușor modificat în urma renumărării.
Întrebarea pe care și-o pune toată lumea este dacă, în cazul în care va exista o schimbare în urma renumărării voturilor, a existat fraudă la vot, sau a fost pur și simplu o eroare materială de numărare inițială. În cazul unei erori, procesul electoral ar continua direct cu turul doi al alegerilor, iar în cazul în care a existat fraudă electorală, CCR va trebui să anuleze alegerile și să dispună reorganizarea unui nou tur unu, în a doua duminică de după decizia CCR de anulare a alegerilor.
Potrivit MAE, mandatul de raportor special pentru efectele adverse ale transportului de produse şi deşeuri toxice pe care l-a deținut Călin Georgescu a presupus:
a) examinarea efectelor transportului ilicit de deşeuri toxice şi periculoase asupra exercitării drepturilor omului, în special dreptul la viaţă şi dreptul la sănătate;
b) cercetarea, monitorizarea, examinarea şi primirea de comunicări şi informaţii cu privire la traficul ilegal de deşeuri toxice şi periculoase;
c) elaborarea de recomandări şi propuneri privind măsurile adecvate pentru a controla, reduce şi eradica traficul ilicit, transportul de produse şi deşeuri toxice şi periculoase;
d) întocmirea, anuală, a listei ţărilor şi corporaţiilor transnaţionale angajate în transportul ilicit de deşeuri toxice şi periculoase, precum şi ţinerea evidenţei persoanelor decedate sau afectate de deşeuri.
Înainte să fie raportor special ONU propus de Ministerul de Externe, Călin Georgescu a lucrat în Ministerul de Externe. În 2004 a fost încadrat consilier personal al ministrului de Externe Mircea Geoană, potrivit unei precizări MAE pentru EuropaFM.
În același an a fost angajat cu contract individual de muncă în același minister și a fost numit în funcția de director al Direcției Organizații Economice Internaționale, lucru pe care și l-a trecut și în CV. După doar câteva luni, în iunie 2005, Călin Georgescu și-a dat demisia din MAE, când la conducerea ministerului a venit Mihai Răzvan Ungureanu, potrivit sursei citate.
Și fostul președinte Traian Băsescu își amintește de Călin Georgescu, pe care l-a cunoscut în 2010 și pe care îl consideră un ”șarlatan”.
”După mine, Călin Georgescu este un șarlatan. A fost în birou la mine în 2010, m-au rugat doi domni să-l primesc. L-am primit în ideea că ar putea fi premier în locul lui Emil Boc. Am stat de vorbă cu el o jumătate de oră, m-am dumirit că n-are nici în clin, nici în mânecă, cu funcția de președinte. Și este cel mult un șarlatan. E adevărat, un șarlatan educat care te păcălește.
Nu m-a păcălit. Nu ne-am mai văzut de atunci, dar vreau să știți că este un om creat de sistem, Deci, omul ăsta a lucrat mult timp în Ministerul Mediului în anii ’90. A lucrat mult timp în Ministerul de Externe. A fost trimis de Ministerul de Externe într-o misiune externă, dacă nu mă înșel, la o comisie de mediu, undeva la ONU, pentru dezbaterea unor reglementări. Deci asta e ce știu, este un om produs de sistem, nu e unul venit din afara sistemului”, a declarat Traian Băsescu.
Mesajele de pe grupul de Telegram al adepților candidatului pro-rus la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, arată diferite strategii prin care aceștia au planificat o rostogolire concertată a mesajelor pe social media, încă din luna iunie, cu scopul clar de a acapara algoritmii tuturor rețelelor de socializare și de a ajunge la publicul țintă, considerat vulnerabil pentru candidatul independent cu discurs care îmbină retorica legionară cu propaganda ceaușistă.
Prima rețea acaparată a fost TikTok, iar ulterior, au urmat Facebook, YouTube și Instagram, conform unei analize făcută de reporterii ISE și G4Media, corelată cu mesajele documentate de un reporter ISE, infiltrat pe grupul de Telegram cu peste 4000 de membri ”Propagator – implică-te și tu, Renașterea Romaniei, Hrană Apă Energie, Călin Georgescu”, denumit ulterior ”Implică-te și tu, Renașterea României, Hrană Apă Energie, Călin Georgescu” și care astăzi se numește ”Implică-te și tu, Renașterea Romaniei”.
În total, din luna iunie, când a fost înființat grupul de Telegram, au fost livrate către membrii săi peste 1800 de poze și videoclipuri, pentru distribuirea simultană a lor pe toate rețelele de socializare. Una din instrucțiunile principale repetate de moderatorul grupului era ca acestea să fie editate/personalizate de fiecare utilizator în parte pentru a fenta algoritmii și pentru ca platformele de socializare să le identifice drept conținut propriu și nu unul copiat/repetabil.
Telegram
Un mesaj din 15 iunie, care este repostat în luna august le explică fanilor Georgescu de pe grup cum să personalizeze același mesaj, înainte de publicare, pentru a fi cât mai credibil și a se viraliza drept conținut original pe rețele:
– Toate clipurile din acest canal se pot edita si se pot reposta mai departe pe aplicatiile pe care aveti deja trafic organic. Este necesar sắ puneti elemente noi sau editari noi când postati pe platforme pentru ca si continutul sã fie preluat original de platforme”.
Într-o altă postare, din 4 august, moderatorul grupului le cere membrilor să editeze clipurile care le sunt livrate pe grup și să le personalizeze, ca să fenteze regulile rețelelor de socializare, iar conținutul referitor la Georgescu să nu fie penalizat. Mobilizarea se făcea pentru toate platformele de social media, iar utilizatorii erau încurajați cu faptul că nu durează mai mult de ”30 de minute pe zi”.
De subliniat că platformele de social media încurajează editarea conținutul în ”interiorul” rețelelor, iar drept ”răsplată” cresc șansele ca postările respective să apară în ”ForYouPage” (pagina principală a platformelor, adică în feedul personal, n.red.)
Într-o altă postare, din 8 august, este repetat mesajul de editare proprie a conținutul unic pe care fanii Georgescu îl primeau gata împachetat pe grupul de Telegram, pentru amplificarea viralizării. Mesajul este, de această dată, însoțit de un tutorial video prin care adepților lui Georgescu li se arată cum se editează clipurile primite pe grup.
Mai jos, un singur exemplu de calup de clipuri pe care membrii grupului de Telegram le primesc aproape săptămânal începând din iunie, pentru a fi rostogolite, dar nu înainte de a fi editate/personalizate de fiecare utilizator în parte. Calupul de mai jos a fost primul din serie, din luna iunie.
În 17 octombrie, un mesaj de mobilizare este publicat pe grupul de Telegram. În tot acest timp, din august până în octombrie, au fost date pe grup sute de fotografii și clipuri pe care utilizatorii trebuiau să le preia, editeze și urce pe toate rețelele de socializare.
În 28 octombrie și 13 noiembrie apar mesaje prin care fanilor Georgescu le este cerut să ”propage cu toată puterea”, respectiv ”pe Facebook”, căci TikTok-ul era deja invadat:
În 18 noiembrie, membrii grupului Telegram primeau indicații despre cum să inunde postări cu comentarii astfel încât să nu fie considerați spam adică, din nou, să fenteze algoritmul:
Într-o altă imagine, din 23 noiembrie, utilizatorii sunt îndemnați să nu-și mai fotografieze votul pentru că ”se anulează alegerile”, după ce ISE și G4Media au arătat cum românii din Diaspora încălcau legislația electorală (secretul votului și continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei oficiale).
După ce Georgescu a intra în turul doi al alegerilor prezidențiale, pe grupul de Telegram au curs mesaje despre mobilizarea masivă la alegerile care ar urma să aibă loc în 8 decembrie și continuă distribuirea de imagini și video care ar urma să fie editate conform instrucțiunilor, ca să fenteze algoritmii din social media.
Pagina principală a Instagram (grupul Meta) îți arată doar postările oamenilor pe care tu deja îi urmărești (le-ai dat ”follow”) și pentru a face acest lucru, trebuie să intri ”manual” pe paginile utilizatorilor pe care vrei să-i urmărești, pentru că rețeaua nu îți sugerează automat persoane, în funcție de ”profilul” tău și de căutările pe care le-ai făcut până în acel moment. Astfel, e mult mai greu să strângi urmăritori pe Instagram, comparativ cu alte rețele.
La polul opus este TikTok a cărui pagină principală te împinge să vezi postări ale utilizatorilor din toată lumea, după un algoritm, în funcție de ce videoclipuri ”simte” aplicația că urmărești, dar și în funcție de preferințele și interesele pe care le-ai bifat în momentul în care ți-ai creat profilul de utilizator.
Spre exemplu, Elena Lasconi, fostă jurnalistă cunoscută a PRO TV și ulterior primar, care are cont de Instagram din 2014 a strâns în aproape 11 ani (din anul 2014) 96.000 urmăritori, în timp ce Călin Georgescu, complet anonim pentru cel puțin jumătate din societatea românească înainte de 24 noiembrie, a strâns peste 66.000 de urmăritori în mai puțin de un an (din februarie 2024).
O altă rețea, tot din grupul Meta, rivală a TikTok, unde Georgescu a strâns sute de mii de reacții în ultima lună, este Facebook, acolo unde a adunat peste 260.000 de urmăritori în mai puțin de doi ani (28 februarie 2023), în timp ce Elena Lasconi a strâns doar 172.000 de urmăritori din ianuarie 2019.
În ultima lună, Georgescu a reușit să ajungă la un public țintă care lasă sute sau mii de distribuiri la fiecare postare, iar după ce a ajuns în al doilea tur al prezidențialelor impactul reacțiilor (share, like, comentarii) a explodat la zeci de mii/postare.
Un utilizator Facebook a identificat mai multe pagini fake de ”susținători” Călin Georgescu care au bifat că sunt persoane din localități din România, dar la poza de profil au imagini cu persoane din Asia. Paginile seamănă izbitor de mult:
YouTube, parte din Google, este un alt canal pe care Călin Georgescu și-a propagat intens mesajele în ultima lună. Candidatul pro-rus are aproape 100.000 de urmăritori pe canalul personal de YouTube, comparativ cu Elena Lasconi, care are 4400 de urmăritori.
TikTok
Însă prima rețea care a fost invadată de Călin Georgescu și adepții săi a fost platforma chinezească TikTok, care are cele mai controversate reglementări și cel mai ridicat nivel de obscuritate în raport cu informațiile despre utilizatori.
