Înalta Curte respinge contestația depusă de George Simion, candidatul AUR la prezidențiale, cu privire la anularea alegerilor de către CCR
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, miercuri contestația depusă de George Simion și AUR împotriva anularii alegerilor prezidențiale. Instanța a respins demersul pentru că nicio altă instanță nu se poate pronunța pe o decizie a Curții Constituționale.
„Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată din oficiu. Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul Simion George Nicolae împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 06 decembrie 2024 pronunţate de Curtea Constituţională, privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024, ca inadmisibilă. Definitivă.
Pronunţată astăzi, 11 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se arată in decizia ICCJ.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins miercuri, 11 decembrie, cererea de anulare a hotărârii Curții Constituționale privind anularea alegerilor preziențiale. Partidul care a depus cererea, AUR, deplânge decizia CCR și anunță că va continua demersurile pentru ”alegeri libere”.
Înalta Curte a menționat, în prima parte a deciziei, că a admis „excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești”, pe care a invocat-o din oficiu. Mai exact, ÎCCJ a subliniat că nu are competență cu privire la o decizie luată de Curtea Constituțională a României (CCR), care este definitivă și general obligatorie.
Referitor la conținutul efectiv al contestației în anulare depusă de liderul partidului AUR, George Simion, instanța a decis următoarele:
”Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul Simion George Nicolae împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 06 decembrie 2024 pronunţate de Curtea Constituţională, privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024, ca inadmisibilă.”
Hotărârea este una definitivă și a fost pronunțată în ședința ÎCCJ de miercuri, 11 decembrie.
La scurt timp, reprezentanții AUR au transmis, într-un comunicat, că decizia de miercuri a Înaltei Curți „este o nouă pată adusă democrației, menită să reducă și mai mult încrederea românilor în independența justiției”.
Reprezentanții partidului spun că, prin decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor, votul celor peste 9 milioane de români care s-au prezentat la urne a fost desconsiderat, cu atât mai mult cu cât turul I a fost câștigat de un candidat independent.
Pornind de la faptul că ÎCCJ și-a declinat competența cu privire la decizia CCR, formațiunea acuză faptul că statul ar fi ”torpilat” de unele din instituțiile sale, în special serviciile de informații. Asta în contextul în care decizia CCR de anulare a alegerilor a venit după declasificarea documentelor din Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), emise de SRI, STS, SIE și MAI.
AUR mai menționează că va continua demersurile pentru alegeri libere și că precedentul creat în România este unul grav pentru orice țară din UE, întrucât ”poporul nu va mai avea convingerea că votul este important și nici că sistemul judiciar este de încredere”.
Europarlamentarii partidului ar urma să inițieze în Parlamentul European o rezoluție privind ”condamnarea implicării CCR și a serviciilor secrete în procesul electoral”.
George Simion a formulat pe 7 decembrie o contestație la ÎCCJ, cu privire la decizia Curții Constituționale, care hotărâse cu o zi mai devreme anularea întregului proces electoral aferent alegerilor prezidențiale.
Este vorba atât de turul I al alegerilor, în care primele două poziții au fost ocupate de candidatul independent Călin Georgescu și de Elena Lasconi, din partea USR, precum și de organizare a turului al II-lea, care începuse deja în diaspora.
AUR și-a manifestat susținerea pentru Călin Georgescu în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, care ar fi urmat să aibă loc pe 8 decembrie, dar a fost anulat, ca urmare a deciziei CCR.
Cerere de suspendare a documentelor declasificate
Tot miercuri, 11 decembrie, este așteptată și o decizie a Curții de Apel București, cu privire la o cerere de suspendare a excutării administrative a documentelor declasificate din Consiliul Suprem de Apărare a Țării, emise de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Afacerilor Interne.
Cererea a fost depusă de Asociația pentru apărarea drepturilor publice, iar în dosar inclusiv Administrația Prezidențială are calitatea de pârât.
