Ilie Bolojan anunță reforme dure pe toate palierele: ”Vom publica toate detaliile ce țin de conducerea și indicatorii companiilor de stat. Profiturile suplimentare trebuie să revină statului”.
Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe primul pachet de măsuri de austeriate, că Ilie Bolojan vine în faţa Parlamentului cu al doilea pachet, care va fi trecut tot prin asumarea răspunderii.
Al doilea pachet de reformă al guvernului Bolojan este mult mai amplu decât primul și include măsuri ce presupun, printre altele, restructurări la instituții bugetare, limitarea lefurilor, scheme de personal maximale și eliminarea cumulului de pensie și salariu la stat. Iată, mai jos, totul despre al doilea ”val” cu care va ”lovi” Executivul.
Un prim al draft al măsurilor a fost deja realizat și conține nu mai puțin de șapte direcții de acțiune, denumite ”piloni”.
Iată ce conține pachetul de măsuri la care lucrează acum cabinetul condus de Ilie Bolojan:
Revizuire indemnizații CA – uri autorități: ANCOM, ASF, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței
Eliminarea cumulului pensiilor cu salariul în cadrul instituțiilor și autorităților publice
Restructurarea Administrația Națională Apele Române
Pilonul 2 – Simplificare/Debirocratizare
Simplificare proceduri inregistrare SRL – firma într-o zi (intersectare cu digitalizare)
Pilonul 3 – Digitalizare
Departament digitalizare în subordinea Prim-Ministrului pentru corelarea tuturor măsurilor de digitalizare.
Din septembrie, catalogul digital electronic la nivel național
Pilonul 4 – Eficientizare autorități publice/companii de stat
Limitarea salarizării – intersectare cu resursa umană
Restrângere CA-uri/Comisii de supraveghere/Consilii consultative
Reorganizarea structurilor funcționale din componența DSU, IGSU și IGAv, în vederea reducerii funcțiilor de conducere, optimizarea proceselor de comandă și suport în vederea asigurării unui lanț decizional suplu
Analiză companii de stat cu potențial de restructurare – Energie, Transporturi, industria de apărare
Bolojan vrea și depolitizarea funcțiilor de conducere!
Pilonul 5 – Imaginea României (nu a menționată, deocamdată, nicio măsură)
Pilonul 6 – Reforma administrativ-teritorială
Desființarea funcției de viceprimar la autoritățile administrației publice locale cu o populație mai mică de 1.500 de locuitori – adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați;
Stabilire scheme de personal maximale
Revizuirea funcționării Poliției Locale (inclusiv prin plafonare dispozitive), în colaborare cu M.A.I.
Creșterea/stimularea capacității de încasare a impozitelor (inclusiv prin creșterea alocărilor bugetare drept consecință)
Comasare direcții/servicii furnizate de localități mici
Comasare structuri subordonate IGSU, DSU, IGAv în structuri teritoriale.
Pilon 7 – Eficientizare fiscală
ANAF, Antifraudă, VAMA – decizie pentru plasare în afara algoritmului politic și demarat procesul de reorganizare și crearea indicatorilor de performanță; decizie de depolitizare funcții de conducere si examen național
Înăsprirea regimului insolvenței, evitarea insolvențelor în cascadă, înăsprirea legislației privind executarea silită, criminalizarea evaziunii fiscale și a evaziunii organizate.
Demarat analiza pentru reorganizarea ANAF, în vederea comasării direcțiilor redundante
Implementarea unui sistem de scoring fiscal pozitiv, care să permită tratament diferențiat pentru contribuabili în funcție de istoricul lor de conformare și contribuție.
Pachetul al doilea de măsuri ar urma să fie publicat oficial luna aceasta.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că acesta va fi pus în transparență publică și dezbătut până la finalul lui iulie.
“Acest pachet va conține măsuri care să întărească capacitatea ANAF de a colecta taxele și impozitele. Noi am fost puși să facem un lucru nelalocul lui. Am fost puși în situația să creștem taxe. Ar fi fost bine să avem șase luni la dispoziție să ne luptăm să le încasăm la un nivel mult mai bun pe cele stabilite deja și pe care nu le încasăm. Avem componente importante din taxe pe care le încasăm în pondere mai mică decât ar fi normal, cum ar fi TVA. Avem companii care intră programat în insolvență și rămân cu niște sume foarte importante neplătite la buget și apoi ANAF merge după vorba populară ”prinde orbul scoate-o ochii”, pentru că nu îi mai prinde pe acești oameni. Avem situații în care nu ne putem valorifica bunurile confiscate, nu se pun sechestre.
Al doilea pachet va conține propunerile ANAF și ale Ministerului de Finanțe pentru a întări capacitatea ANAF de a-și încasa impozitele și taxele, inclusiv de a ne crește încasările pe prețurile de transfer. Trebuie să discutăm foarte deschis, există o formă de optimizare fiscală împotriva căreia trebuie să luptăm, fie prin măsuri legislative mai clare care să nu permită asta, sau prin controale care să stabilească că atunci când câștigi bine în România trebuie să plătești taxe decente în România.
Reforma este îmbunătățirea cadrului legislativ, aceasta este prima direcție.
A doua direcție importantă este reforma ANAF. La ANAF indicatorul de performanță nu era legat de sumele încasate efectiv, ci pe sumele pe care le stabileai. Dar am descoperit că mai puțin de jumătate din sumele stabilite erau încasate. Ca să reformezi ANAF trebuie să stabilești criterii de performanță clare pentru toți cei care au poziții de conducere în ANAF, de la județe până la regiuni și apoi în central, și criterii în care dacă nu îți faci treaba pleci de pe post, nu îmbătrânești acolo în post pe niște pseudocriterii în care acumulezi lună de lună arierate.
A treia măsură este colaborarea cu celelalte instituții, controale integrate. Dacă nu se fac controale bazate pe analize de risc… Avem situații în care la adrese la care avem zeci și sute de companii care acumulează datorii în cascadă pe care nimeni nu le vede și nimeni nu a fost acolo”, a explicat premierul.
Ilie Bolojan anunţă ”carnagiu” în companiile de stat: Se plafonează indemnizaţiile, se închid societăţile neprofitabile, se modifică indicatorii de performanţă
Premierul Ilie Bolojan a precizat, vineri, într-o conferinţă de presă, că al doilea pachet de măsuri urmăreşte reforma societăţilor la care acţionar este statul. Acestea trebuie să-şi reducă pierderile, să-şi modifice indicatorii de performanţă şi chiar să obţină profituri. Se va modifica legislaţia, astfel încît consiliile de conducere să aibă mai puţini membri, iar indemnizaţiile acestora vor fi plafonate.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit vineri despre al doilea pachet de austeritate. ”Activele statului să fie astfel bine administrate”, a precizat premierul, exolicând că există un grup de lucru pentru acest pachet de măsuri condus de vicepremierul Dragos Anastasiu din care fac parte reprezentanţii mai multor ministere.
Potrivit premierului, urmează noi măsuri pentru reducerea deficitului. ”Un pachet ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul. De la creşterea indemnizaţiilor conducerilor, de la radamentele lor, de la pierderile lor rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, aceste active sunt mult sub potenţialul pieţelor”, a declarat premierul.
Acesta a precizat că se referă la ”pierderi mai mici, la o mai bună calitate, chiar la profituri mai mari să le investim în sănătate şi educaţie”. ”Vom asigura transparenţa gestionării tuturor companiilor de stat, publicând datele care ţin de conducere”, a mai declarat Bolojan.
Potrivit acestuia, de asemenea, se vor modifica indicatorii de performanţă. ”Vom modifica indicatorii de performanţă. Toate conducerile funcţionează pe contracte de management, pe baza unor indicatori de performanţă care sunt formali, care nu înseamnă indicatori specifici şi dacă ţi-ai făcut şedinţele lunare şi mai faci ceva, ţi-ai atins indicatorii”, a declarat premierul.
Acesta a precizat că se va modifica legislaţia, propunând reducerea membrilor de conducere şi plafonarea indemnizaţiilor. Premierul a mai afirmat că sunt companii unde profiturile sunt foarte mari, în poziţii de tip monopolist şi ”doar dacă te duci la serviciu faci profit”.
”E nevoie de reducerea piederilor şi închiderea societăţilor care au pierderi mai mulţi ani consecutivi. Propunem modificarea legislaţiei ca societăţile adminsitrate de AMEPIP să nu mai gestioneze 1.400 de societăţi, că nu le poate gestiona, iar numărul să se reducă la cele relevante, care nu pot depăşi 200”, a afirmat Bolojan.
Acesta precizează că, ”stabilind nişte praguri rezonabile, ne putem concentra unde impactul e mare şi indicatorii de performanţă trebuie să facă ca cei din conducere să se zbată din greu să le îndeplinească”.
Bolojan anunţă schimbări la pensiile magistraţilor: „Mai există undeva pensie egală cu ultimul salariu?”
Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, într-o conferință de presă, un nou pachet de măsuri care vizează reforma companiilor de stat. Acestea vor fi obligate să reducă pierderile, să-și revizuiască indicatorii de performanță și să devină profitabile. Printre schimbări se numără și modificarea legislației, astfel încât consiliile de conducere să aibă mai puțini membri, iar indemnizațiile acestora să fie plafonate.
Declarațiile premierului Bolojan:
„Suntem la finalul unei săptămâni şi vă prezint pe scurt proiectele la care am lucrat şi care vor fi priorităţile pentru luna iulie. Am prezentat în Parlament pachetul fiscal-bugetar, primul pachet care are două direcţii importante ăn vederea reducerii deficitului – a creştre veniturile şi a plafona şi scădea cheltuielie”, a afirmat premierul.
„Am constatat că am avut o reacţie pozitivă. Am văzut o perspectivă îmbunătăţită faţă de România pe care au avut-o pieţele”, afirmă Bolojan.
„România a reuşit să se împrumute în această săptămână, toate titlurile emise au fost subscrise. Am reuşit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici pentru că marja de risc pentru România este mai scăzută”, a afirmat Bolojan.
Săptămâna aceasta am prezentat în Parlament pachetul fiscal bugetar, este primul pachet, care are două direcții importante, în vederea reducerii deficitului bugetar, cea de a crește veniturile și să plafonăm cheltuielile și să le scădem.
Aceste măsuri s-au referit exclusiv la componente structurale, în așa fel încât să putem testa atât reacțiile Ecofin dar și ale piețelor. Am constatat că avem o reacție pozitivă, și ați văzut marți poziția comisarului pe probleme economice. A doua zi am lansat o emisiune de bonduri, practic pentru a ne împrumuta, și am văzut o perspectivă îmbunătățită vis-a-vis de România pe care au avut-o piețele. Toate titlurile care au fost puse la cumpărare au fost subscrise.
Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici, pentru că marja de risc pentru România este mai scăzută, ceea ce înseamnă economii importante, de peste 200 de milioane de euro în dobânzi în următorii 14 ani cumulat pe care România le va economisi doar la contractarea acestui pachet.
Agențiile de rating au apreciat acest prim pachet ca un pas important, dar îmbunătățirea situației bugetare a României va depinde de măsurile care vor fi adoptate și de cum vor fi puse în practică, de disciplina financiară pe care o vom pune în acțiune și de evitarea revenirii la măsuri populiste, pentru că dacă nu vom limita cheltuielile, dacă vom continua cu risipa, probabilitatea să revenim într-o situație complicată este destul de mare.
Punem în aplicare două pachete de măsuri, așa încât la finalul lunii iulie să le putem prezenta și să trecem la adoptarea lor.
Un pachet important ține de reforma societăților comerciale în care acționar este statul român. De la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, prezintă un tablou foarte prost pentru statul român.
Mă refer la o mai bune calitate la a serviciilor oferite, la profituri mai mari pe care statul român să le poată investi în educație sau sănătate și o mai bună administrare a acestor active.
Vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat, publicând, de săptămâna viitoare, toate detaliile ce țin de conducere și indicatori. Vom publica indicatorii de performanță. Unii s-au instalat pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali, care nu înseamnă indicatori specifici, care țin de industria respectivă, de sectorul respectiv. Practic, dacă bifezi câte ceva, ai rezolvat o bună parte din indicatori. Indicatorii sunt reduși la un nivel minim posibil.
S-au instalat pe poziții pentru salariile la care au acceptat să concureze, iar pe fondul unei legislații pe care am interpretat-o cum ne convine nouă, am constatat că putem avea până la trei salarii medii pe ramură, trei salarii variabile pe ramură și ne-am dus la șase salarii, fără să se schimbe nimic, doar abuzând de acest tip de prevederi. E un aspect vechi, al formelor fără fond.
Indicatorii trebuie să fie cerți, să fie reduse subvențiile acordate de stat. Profiturile suplimentare să revină statului, pentru că există companii monopoliste și doar dacă te duci la serviciu compania face profit.
Este nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani de zile. Vom propune modificarea de legislație în așa fel încât AMEPIP, care ar fi trebuit să vină cu indicatori foarte buni, să fie o provocare să fii director, nu o recompensă, să nu mai gestioneze 1.400 de societăți, cam cât spune că gestionează, că nu le poate gestiona, iar numărul acestora să se reducă la cele relevante pentru economie, care nu pot depăși 200.
Este un grup de lucru pentru acest pachet de măsuri, condus de domnul Anastasiu și din care fac parte ministerele responsabile.
Aș vrea să vă dau două exemple.
Unul din indicatorii bancari după care poți să judeci o bancă este randamentul capitalului. Băncile noastre, de stat, cu management performant, cu salarii de peste 20.000 de euro net, cu comitete, cu consilii de administrație la indemnizația maximă, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Asta înseamnă că trebuie să vadă dacă nu pot să facă mai mult, și e mult loc de mai bine, pentru că de acolo statul român poate să facă politici financiare, poate să încaseze mai multe profituri, poate să fie lucruri mai bune în economia românească.
Mă gândesc la CFR și Metrorex, care beneficiază de subvenții. În fiecare an, statul român oferă miliarde de lei acestor companii. CFR Călători, din total cifra de afaceri, are 80% asigurată din subvenții și 20% din veniturile proprii. În Europa, pragul de subvenționare este, în medie, între 30 și 60%. În Marea Britanie, toate trenurile funcționează fără subvenții, iar în România companiile private, subvenționate după niște criterii asemănătoare cu cele ale CFR, realizează profit, iar noi suntem în situația în care cu 80% subvenție de abia suntem pe 0. E simplu să stai cu salarii mari și să aștepți ca Guvernul să-ți mai dea un miliard subvenție suplimentară pentru că ai rămas fără buget, așa poți să fii performant.
Astfel de lucruri, dacă le vom mai tolera, risipa bugetară va continua. E doar o problemă de timp până când, dacă nu oprim aceste spargeri, vom reveni de unde am plecat.
O altă componentă importantă este modificarea legislației fiscale și măsuri de a ne încasa veniturile. Înainte de a majora taxe trebuie să încasăm pe cele care le-am stabilit deja, așa este. O direcție importantă este să ne creștem gradul de încasare, dar nu putem face acest lucru de pe o zi pe alta.
Gândiți-vă că pentru a combate munca la negru trebuie să faci controale serioase și se știu zone în care munca la negru este o constantă, dar pentru asta trebuie să fie niște indicatori de performanță la cei care fac controale. Este nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF, e o poveste fără sfârșit. N-a fost niciun entuziasm la ANAF să se facă digitalizarea, pentru că atunci se vede unde sunt problemele. Dacă este un deșert de informații, eficiența unor controale este foarte redusă.
Este un grup de lucru care sub coordonarea domnului vicepremier Tanczos Barna lucrează pe acest lucru. În România, poți să cesionezi creanțele unui paravan și să nu mai poți încasa acele datorii. Trebuie să ne întărim capacitatea de a confisca, de a executa silit, avem arierate enorme de zeci de miliarde. Sigur, se pune întrebarea cum nu le-au văzut.
Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile, pentru că avem practici neunitare. Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani, de o parte din cei care trebuie să facă ordine. Societăți avertizate că vor fi controlate, procese verbale care precizează sume mult mai mici, controale formale. E nevoie de oameni specializați și bine pregătiți pe controlul piețelor de transfer, iar fără oameni specializați nu poți să stabilești cu exactitate această componentă care să îi facă pe cei care lucrează să plătească sume corecte statului român.
Reducerea risipei din sistemul de sănătate. În urmă cu 10 ani, 2014-2015, ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului român reprezentau 11%, acum au crescut la 14-16%. Imaginați-vă că asta înseamnă niște sume foarte mari. În 2021, 49 de miliarde, 2022, 54 de miliarde, 2023, 59 de miliarde, 2024, 73 de miliarde, 2025, în această vară, estimat, 77 de miliarde, și la întâlnirea cu președintele CAS am fost informat că avem nevoie de încă 14 miliarde să putem încheia acest an, pentru că din martie se achită numai partea de salarii.
Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la finalul anului s-ar ajunge la 16%. Dacă vom continua tot așa, ce vom încasa suplimentar din creșterea de TVA sau din acciza de la benzină sau motorină se va duce pe aceste suplimentări. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020, doar atunci am mai crescut de la 14% la 16%.
Am comparat creșterea acestor cheltuieli raportat la creșterea veniturilor. Aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cel puțin cu 10 procente față de creșterea veniturilor, deci direcția nu este bună.
Gândiți-vă că șefii de secții din spitale nu sunt numiți de director, așa încât să aibă autoritate, ci sunt numiți de universitate sau facultate. Credeți că vor asculta de manager?
Nu mai există un corn al abundenței. Este nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale, costurile de personal depășesc peste 90%. Cu ce mai rămân pentru medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienți? Sau pacienții sunt doar o formă pentru ca acel spital să meargă în felul acesta?
Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Aproape toate spitalele din România au consultanți și există indicatori de complexitate. Se trec boli suplimentare, analize suplimentare, iar subvențiile pe care le primești sunt, astfel, mai mari, pentru că scrii și optimizezi mai bine. Casele trebuie să își facă datoria și să verifice acest lucru, pentru că altfel părem că avem niște spitale ultra-performante, fără ca acest lucru să îl vadă și românii.
Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. Nu controlăm aproape nimic, numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamentele scumpe, cred că suntem una din puținele țări în care ponderea medicamentelor inovative este mai mare decât cele generice. Dacă prescrii un medicament generic s-ar putea ca un congres să se organizeze la București sau la Sofia, și nu la o distanță mult mai mare.
Avem concedii medicale extinse. Avem niște punți în perioadele critice, între sărbători, și se vede un vârf de concedii programate exact patru zile și este evident că aceste lucruri invalidează statistica, nu te poți îmbolnăvi programat într-un număr atât de mare. Avem un număr de analize paraclinice extinse, RMN-uri, CT-uri, dar în mod cert melanjul între sectorul public și cel privat a făcut ca, în ultimii ani, să socializăm cheltuielile și să privatizăm câștigurile.
Administrația publică
Un alt pachet este reforma administrației publice. Vom avea a doua întâlnire cu reprezentanții autorităților locale, pentru că ne propunem ca tot pachetul să fie pus în practică. Impozitarea proprietății, care este un jalon pe care trebuie să îl îndeplinim, dar și celelalte măsuri pentru administrația publică locală.
Vorbim de descentralizare. S-a vorbit mult de jocurile de noroc, vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc. Nu e suficient să te autorizezi la nivel de țară, e nevoie ca primăria să stabilească zona, unde pe baza unei taxe speciale, primăria poate să stabilească intensitatea. Se va stabili dacă au nevoie să fie o casă de pariuri sau 100, dacă în centru sau la margine. Sunt invadate orașele noastre de aceste puncte de lucru.
Trebuie să transferăm activele aflate în paragină, dar anumite structuri guvernamentale, de frică să nu-și piardă posturile, nu au susținut această descentralizare. Avem amenajări pe care primăriile vor să le facă dar nu pot de ei. Trebuie să încheiem acest proces.
Avem municipii cu 11-15.000 de locuitori, ar trebui să fie peste 50.000. Normările trebuie făcute pe baze reale și avem autorități publice locale care au dovedit că pot funcționa cu mulți angajați, sunt ca niște oi negre. Ei trebuie să fie reperele și trebuie să redimensionăm acest aparat pentru servicii mult mai bune fără la fel de multe cheltuieli.
În cele 2.500 de localități din cele aproximativ 3.300, dacă nu se acordă finanțări, ei nu pot să își plătească salariile. În aceste cazuri este nevoie să venim cu reglementări, cu grile de salarizare maximale, cu evaluarea funcționarilor, există un proiect de lege în parlament, în așa fel încât să existe o evaluare periodică.
Pe componenta de eficiență, este nevoie ca banii care pleacă să fie direct proporțional cu gradul de încasare a impozitelor. Nu se poate ca Guvernul să îți aloce toți banii și să îți compenseze lipsa de performanță.
Pensionarea magistraților
Extindeți ceea ce vă spun la componenta de pensii speciale. Avem o pensionare prea rapidă a magistraților, se pensionează, în general, la 48 de ani. Din pensionările care le-am semnat ca președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani, o să o caut să îi duc un buchet de flori, tot respectul pentru dânsa. Este un lucru care nu se mai poate întâmpla.
Magistrații se pot pensiona după 25 de ani, astfel că dacă încep imediat după facultate, pot ieși la 48 de ani. Trebuie să creștem vârsta la 30-35 de ani, ca pensionarea să nu se poată face decât aproape de vârsta de 65 de ani. Pentru toate celelalte profesii voi susține ca vârsta de pensionare să fie cea standard, pentru că nu va mai fie cine să ne plătească pensiile.
Ne trebuie o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, dar care să nu mai permită să avem zeci de mii de procese, pe drepturi de salarizare, pe interpretări, care să genereze alocări suplimentare. Pentru a nu se dezechilibra sistemul, cred că cei care și-au câștigat acest drept, să existe o aplicare derogatorie, ca să nu fim în situația în care să avem o plecare masivă din sistem.
Sper să venim cu o propunere bună, care să rezolve acest jalon, de care depind sute de milioane de euro, să parcurgem celelalte jaloane, pentru că fără îndeplinirea lor, accesarea fondurilor europene nu va putea fi făcută. Este o prioritate să asigurăm finanțarea fondurilor europene, să îndeplinim jaloanele, să deblocăm toate lucrurile care întârzie alocarea de fonduri.
Î: În aceste pachete fiscale aveți o măsură care să propună reducerea parlamentarilor la 300?
R: Personal, cred că Parlamentul poate funcționa cu 300 de parlamentari, dar suntem o Coaliție, iar pentru a promova proiecte care au finalitate, trebuie să existe un suport pentru ele. Când va fi acest suport, vă promit că veți vedea susținere, din partea mea, fără niciun fel de echivoc, dar nu-mi place să spun că unii vor și alții nu vor.
Î: Vom vedea, pe viitor, reducerea numărului de primării, poate pentru următorul ciclu electoral, dar să înceapă de acum reglementarea?
R: Se vor stabili noi norme pentru personalul din primării, care să țină cont de populația reală și actualele realități. Probabil vor fi primării la care să se reducă personalul, fiind umflat, poate altele care vor avea spații să își angajeze personal. Asta se va vedea printr-o analiză obiectivă. Reducerea numărului de primării ar putea fi discutată, iar după practica pe care am văzut-o în toate țările, fuziunile s-au făcut la final de mandat pentru mandatul următor. Aplicarea s-ar putea face doar în 2028. Este bine să ne concentrăm pe ceea ce este necesar și generează efecte imediate, avem și o presiune de timp, iar după ce evaluăm cum funcționează administrația, se poate discuta, în 2026-2027, nu văd o problemă. Legat de reducerea numărului de UAT, în ce fel se va face, aici sunt abordări diferite. La final trebuie să avem o administrație mai eficientă, mai performantă și un factor de dezvoltare, nu doar o clientelă. Pentru aspectele de reformă există un acord de principiu, iar grupul de lucru care va funcționa de săptămâna viitoare va lucra, în așa fel încât la a doua jumătate a lunii iulie să fie un pachet care să vină cu detalii.
Î: Pe 15 octombrie, reprezentanții Comisiei Europene masoară aceste măsuri. Dacă în octombrie guvernul nu strânge destui bani la buget sau dacă Comisia nu este mulțumită de măsuri, este posibil să vedem noi taxe sau majorarea TVA?
R: Până atunci, ne-am asumat să punem în practică încă câteva măsuri, care țin de jaloane, de eșalonarea investițiilor, de prioritizarea acestora, de componenta de impozitare a proprietății, avem câteva lucruri care trebuie făcute în vară, spre toamnă. Sper să fim în situația în care estimările pe care le-am făcut și efectele pe care le așteptăm să fie de natură a recâștiga încrederea piețelor și a Comisiei Europene, pentru o stabilizare, în așa fel încât din octombrie să lucrăm la probleme mai mici, de aspecte care nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta, și să nu fim în situația de a se ajunge la o nouă creștere de taxe și impozite. Niciun Guvern nu vrea să impună taxe și impozite, dar este o perioadă dificilă prin care trebuie să trecem. Perioada va fi scurtă dacă menținem o disciplină fiscală.
Î: Când credeți că vor fi funcționale măsurile privind companiile de stat, cu ce economii la bugetul României, și vă întreb dacă ați agreat aceste chestiuni cu Sorin Grindeanu?
R: Trebuie să ne asigurăm că există susținere pentru acest pachet, m-am uitat peste observațiile făcute de colegii noștri, mi se par pertinente și vom ține cont de ele. Orice fel de propuneri nu pot decât să facă să avem măsuri mai bune și eficiente. Timpul în care veți vedea aceste măsuri, partea de legislație ar trebui aprobată cel mai devreme în august, partea de efecte, din perioada următoare până spre finalul anului.
Î: Veți achiesa la propunerea vicepremierului Anastasiu în ceea ce privește reducerea veniturilor benevol cu câte 20%?
R: Fiecare om are posibilitatea să facă gesturi așa cum consideră de cuviință. Cei care mă știu, știu că nu fac gesturi populiste, dar fiecare face așa cum consideră de cuviință. Vă voi anunța în perioada următoare.
Î: Cum vedeți atitudinea PSD față de Guvern, în condițiile în care seamănă din ce în ce mai mult cu criticile fostului guvern față de guvernarea la care fac parte?
R: Mulțumesc tuturor partidelor din Coaliție pentru susținerea pe care o acordă programului de guvernare. Măsurile nu sunt niște măsuri pe care și le-a dorit nici premierul, nici partidele politice, ci sunt impuse de o realitate și de această situație dificilă în care am ajuns, înțelegând dificultățile pe care și cetățenii noștri le trec. Nu ne așteptăm la aplauze, dar e o perioadă tranzitorie, iar cu cât suntem mai consecvenți, cu cât le explicăm românilor că nu există nimic gratuit și că trebuie să ne gospodărim mai bine banii, cu atât vom fi într-o situație mai bună într-o perioadă mai scurtă.
Î: Ați spus că ar fi nevoie de o închidere a societăților care merg pe pierdere mai mulți ani la rând. Ce soluție aveți cu privire la TAROM, spre exemplu?
R: Nu am o soluție, că altfel aș fi manager la TAROM, dar cred că este loc de mai bine. Cei care sunt în conducere ar trebui să se gândească unde suntem noi, dar eu cred că spațiul aerian românesc și conectarea României cu lumea poate fi făcută și de o companie românească, administrată profesionist, cu flote cumpărate cu cap, și nu cred că nu putem face lucrurile mult mai bine. E nevoie de un management mai bun, stabilitate și de un plan și o strategie. Acum câțiva ani, într-un an s-au schimbat trei sau patru manageri la TAROM. Credeți că cu un manager pe câteva luni poți administra astfel de societăți performant? Nici la o afacere mică nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie.
Î: În pachetul doi sau trei vom regăsi impozitarea multinaționalelor?
R: O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer. Toate companiile care lucrează în România trebuie să îi achite taxe statului român. Trebuie să ne asigurăm de asta, toate companiile, indiferent că sunt românești sau străine.
Î: În 2023, PNL depunea un proiect în Parlament prin care cereau ca multinaționalele să nu poată deduce serviciile realizate de companii din străinătate și penalizări.
R: Cu cât avem reguli mai clare în legislație, cu atât este mai bine. În măsura în care se vor face propuneri documentate, nu văd de ce nu le-am susține.
Î: Ați spus că există societăți comerciale care sunt avertizate când sunt controlate. Ce măsuri intenționați să luați pentru creșterea capacității ANAF de combatere a evaziunii și ce rol vor juca serviciile de informații în acest proces, dacă vor juca.
R: Conducerea ANAF cred că știe aceste cazuri, nu poți să acumulezi datorii imense și să nu te întrebe nimeni ce faci fără să te ajute cineva din sistem. Trebuie luate măsuri pentru ca aceste situații să fie reduse și sunt convins că noul președinte al ANAF vă va prezenta toate măsurile pe care le va lua pentru a combate această situație, a face instituția mai eficientă. Aceste cazuri marginale, dar pe care le gestionează oameni de decizie, să fie reduse la maxim, încât instituția să fie una cât mai eficientă posibil.
Ilie Bolojan urmează să anunțe noile pachete de măsuri fiscale
Guvernul Ilie Bolojan mai pregătește două noi pachete de reforme și măsuri fiscale, după cel care a inclus în principal măriri de taxe. Cele două pachete pregătite la Palatul Victoria vizează șapte piloni: resursa umană, debirocratizare, digitalizare, eficientizare, imaginea României, reforma administrativ-teritorială și eficientizarea fiscală.
Premierul Ilie Bolojan susţine vineri o conferinţă de presă pe tema proiectelor de reformă ale Guvernului în perioada următoare, în contextul în care, la angajarea răspunderii în Parlament pentru pachetul de măsuri economice destinate reducerii deficitului bugetar, a anunţat că până la sfârşitul lunii iulie va veni în faţa forului legislativ cu un alt doilea pachet de măsuri de reformă.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat, luni, în Parlament, la asumarea răspunderii pe primul pachet de măsuri fiscale, că până la sfârşitul lunii iulie, vor reveni în faţa Parlamentului cu al doilea pachet de măsuri care cuprinde reforma pensiilor speciale, a companiilor de stat, reducerea indemnizaţiilr din CA-uri şi redimensionarea aparatului bugetar din primării, restructurarea ASF, ANCOM şi ANRE, digitalizare şi combaterea evaziunii fiscale şi a fraudării banului public, dar şi urgentarea accesării fondurilor europene.
Depolitizarea și reorganizarea ANAF, înăsprirea regimului insolvenței, criminalizarea evaziunii fiscale sau implementarea unui sistem prin care contribuabilii care își plătesc taxele la zi să fie recompensați sunt doar câteva dintre măsurile pe care Guvernul Bolojan le pregătește în cadrul reformei fiscale, potrivit unui draft.
După ce a adoptat primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, care conține creșteri de taxe, Guvernul discută în aceste zile următoarele două pachete care se vor axa pe echilibrarea bugetului statului.
Astfel, pentru al doilea pachet fiscal, care ar urma să apară la finalul lunii iulie, se pregătesc următoarele măsuri pentru reforma economică:
- Depolitizarea și reorganizarea ANAF, Antifraudă și Vamă; crearea unor indicatori de performanță; examene naționale pentru intrarea în cadrul acestor structuri;
- Înăsprirea regimului insolvenței, evitarea insolvențelor în cascadă, înăsprirea legislației privind executarea silită, criminalizarea evaziunii fiscale și a evaziunii organizate;
- Implementarea unui sistem care să permită tratament diferențiat pentru contribuabili în funcție de conformare și contribuție;
Cel de-al doilea pachet de măsuri ar urma să fie adoptat până la finalul lunii iulie.
Ulterior, Guvernul pregătește al treilea pachet, care va conține măsuri precum:
- Crearea unui registru public al programelor de finanțare;
- Crearea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate, pentru a asigura un tratament unitar la diverse solicitări;
- Creșterea capacității de încasare a impozitelor locale;
- Crearea unor pârghii prin care persoanele care nu-și plătesc impozitele nu vor mai beneficia de 50% din beneficiile sociale;
- Digitalizarea ANAF – pentru eficientizarea colectării, pentru a facilita relația stat-cetățean;
- Măsuri de combatere a evaziunii fiscale în domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importurile din Asia și industria de servicii;
- Măsuri pentru platforme online de curierat și publicarea identității comercianților online;
Ilie Bolojan, întrebat dacă renunță și el la o parte din salariu: „Nu fac gesturi populiste”
Premierul Ilie Bolojan a afirmat vineri că, deși nu este adeptul gesturilor populiste, va decide în curând dacă va renunța voluntar la o parte din salariul său.
Ilie Bolojan a fost întrbeat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă va renunţa voluntar la o parte din salariul său, aşa cum au anunţat mai mulţi directori ai companiilor de stat şi chiar ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
„Nu fac gesturi populiste”
„Cei care mă ştiu, ştiu că nu fac gesturi populiste”, a afirmat premierul.
El a explicat că fiecare este liber să ia ce decizie doreşte, dar el nu a luat o astfel de hotărâre deocamdată.
„Vă anunţ în perioada următoare dacă va fi cazul”, a adăugat premierul.
