Premierul Bolojan, aspru dar sever, anunță lista măsurilor de austeritate: ”Tăieri de sporuri și burse, creșteri de TVA, impozite și accize, creșteri de prețuri”

Premierul Bolojan, aspru dar sever, anunță lista măsurilor de austeritate: ”Tăieri de sporuri și burse, creșteri de TVA, impozite și accize, creșteri de prețuri”.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute după ședința de Guvern, că Executivul lucrează în continuare la pachetul de măsuri fiscale, care va fi prezentat săptămâna viitoare. Potrivit acestuia, măsurile vor include eliminarea unuia dintre cele trei praguri reduse de TVA, majorarea accizelor și reducerea sporurilor acordate angajaților din sectorul public.

„Acest pachet va fi anunțat săptămâna viitoare, va fi dezbătut cu cei implicați și înseamnă câteva direcții pe care vi le precizez. Foarte probabil, taxa pe valoarea adăugată va fi reașezată la două praguri, azi avem trei praguri, săptămâna viitoare vă vom anunța aceste praguri și vom explica care sunt argumentele. Avem posibilitatea să încasăm repede sume și e foarte posibil să propunem o creștere a accizelor care țin de alcool, de exemplu, sau de combustibili,” a declarat Ilie Bolojan.

Bolojan a adăugat că Guvernul are în vedere și impozitarea suplimentară a capitalului.

„Mă refer, de exemplu, la bănci, la câștigurile de la jocuri de noroc. Acestea sunt câteva elemente la care lucrăm în această perioadă. Facem analize, discutăm cu partenerii noștri. Sunt foarte importante aspectele care țin de relația cu Comisia Europeană și, de asemenea, sunt foarte importante relațiile cu piețele, cu agențiile de rating, în așa fel încât România să rămână o țară stabilă din punct de vedere economic, cu toate costurile care vor veni din aceste măsuri, să rămână o țară care e pe o traiectorie de reducere a deficitului, ca o combinație de măsuri de scăderi de cheltuieli, creșteri de venituri și prioritizări de investiții”.

„Unele sporuri au fost abuzate în acești ani”

„În ceea ce privește scăderea de cheltuieli, lucrăm pe mai multe componente, inventariem tot ceea ce înseamnă comitete, comisii – le-aș numi sinecuri – și în fiecare ședință de guvern și în fiecare săptămână de acum înainte, pentru că nu pot fi făcute de pe o zi pe alta, întrucât fiecare este pe o hotărâre de guvern, pe o lege, uneori legi organice, vom ataca această zonă.

Și astăzi am început, practic, cu o astfel de structură, care ține de Guvernul României în mod direct, un comitet care era format din 17 persoane, care aveau un venit pentru una, două, trei ședințe lunare, de 4.000 de euro net pe lună, l-am transformat într-un comitet de 5 persoane, a căror venit va fi de aproximativ 1.000 de euro pe lună, pentru că, într-adevăr, au o răspundere, pentru că aprobă anumite credite. Și vă rog să faceți un calcul, ceea ce înseamnă o mică economie la bugetul național”, a explicat premierul.

Bolojan a adăugat că există un număr mare de sporuri care sunt permise de lege, și că unele dintre ele au fost abuzate în acești ani.

„Aici avem câteva acumulări pe care nu le putem nega, avem un număr mare de sporuri care sunt permise de lege, unele dintre ele au fost abuzate în acești ani, și avem sporuri unele peste altele, cele populare pe care le știți, sporul de antenă, asta înseamnă că un om care este în sectorul public, dacă este în fața unui calculator, conform definițiilor actuale, beneficiază de acest spor.

Mă gândesc la cei din sectorul privat, la cei care, cum sunteți dumneavoastră, de exemplu, nu beneficiază de acest spor. Și deci, am dat un exemplu, dar toate aceste sporuri vor fi evaluate în perioada următoare, și cred că trebuie legate de performanță și de realitate”, a adăugat premierul.

Bolojan s-a mai referit și la sporul de fonduri europene, unul important, „care poate crește valoarea unui salariu cu peste 50%”.

„…este legat de numărul de ore lucrate, dar avem situații în care pierdem fonduri europene, în care proiectele nu se termină la timp, sigur, orele lucrate, real sau fictiv, sunt bifate, dar proiectul nu se termină. Și introducerea unor criterii clare de performanță, în sensul în care se vede progresul la proiecte, în care se vede fără echivoc absorbția de fonduri europene, înseamnă un aspect corect, atât pentru cei care lucrează în sectorul public, dar și pentru cei din sectorul privat, în așa fel încât o componentă a salariului să fie legată și de performanță.”

Guvernul vrea ca mai multă lume să plătească contribuția la sănătate

Premierul a adăugat că Guvernul este atent și la problema subfinanțării Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și că analizează extinderea bazei de contribuabili la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate.

„O problemă importantă pe care o avem este subfinanțarea Casei de Sănătate, cu afectarea calității serviciilor din acest sistem. Vă rog să vă gândiți că avem foarte puțini contributori la Casa de Sănătate, puțin peste 6 milioane, dar avem peste 16 milioane de beneficiari. Asta înseamnă că avem foarte multe excepții și în același timp, avem categorii care sunt scutite. Și analizăm extinderea bazei de contribuabili, deci să avem mai mulți contribuabili – pe de o parte, prin reducerea unor excepții, pe de altă parte, prin aplicarea acestei contribuții la pensiile mai mari”.

Potrivit premierului, România este într-o situtație dificilă ca urmare a deficitelor bugetare cronice din ultimii ani.

„Din cauza acestor acumulări, avem cele mai mici venituri din Europa ca pondere din PIB, avem cheltuieli mai mari decât ne putem permite, nu neapărat cheltuieli publice mai mari care țin de numărul de locuitori, ci cheltuieli publice mul prea mari față de numărul de contribuabili. Creditele pe care le luăm sunt la dobânzi destul de ridicate, și pentru că nu putem recupera într-un timp scurt acest deficit de 30 de miliarde de dintre cheltuielile statului și venituri, va trebui să luăm și în perioada următoare credite”, a adăugat Bolojan.

Drept urmare, pentru România este foarte important și urgent să atace două probleme – a deficitului, pentru echilibrarea lui și accesarea fondurilor europene, a mai spus acesta.

În timpul aceleiași conferințe de presă, Bolojan a anunțat că Executivul lucrează în continuare la pachetul de măsuri fiscale, care va fi prezentat săptămâna viitoare. Potrivit acestuia, măsurile vor include eliminarea unuia dintre cele trei praguri reduse de TVA, majorarea accizelor și reducerea sporurilor acordate angajaților din sectorul public.

În zona educației, acesta a spus că trebuie analizate anumite aspecte și susține că ”bursele sunt bune de orice fel, dar nu le mai putem susține la aceste venituri”.

Premierul a mai declarat și că trebuie intervenit în ceea ce privește acordarea pensiilor speciale pentru a se asigura o ”justiție socială minimală”.

Proteste împotriva măsurilor de austeritate

Guvernul s-a reunit în ședință vineri, ca să adopte primele măsuri de austeritate pentru a face economii la buget. Ordonanța de Urgență pregătită de Executiv prevede plafonări ale sporurilor acordate bugetarilor.

Ilie Bolojan a făcut declarații și înainte de ședința de Guvern.

„O direcție importantă, în următoarele două săptămâni va fi restructurarea companiilor de stat. Într-o ședință viitoare vom aproba bugetele de cheltuieli ale companiilor din subordinea Ministerelor, ca să includă indicatori de performanță și criterii de eficiență clare ca și în această zonă să avem rezultate”, a spus premierul.

Vineri, Consiliul Economic și Social (CES) a scos de pe ordinea de zi proiectul de ordonanță de urgență (OUG) cu măsurile de austeritate care urmează să fie adoptat vineri de Guvern. Avizul CES este consultativ, dar e obligatoriu pentru adoptarea unui act normativ.

Planul CES a decis vineri să scoată de pe ordinea de zi proiectul de OUG pentru că timpul de analiză a fost scurt și, procedural, nu a avut avizul a minim 3 comisii de specialitate (care au cerut amânare).

Mai multe proteste spontane au început vineri în țară, la numeroase instituții bugetare din țară, unde angajații sunt nemulțumiți de proiectul de reducere a drepturilor salariale.

Totdată, reprezentanții tuturor confederațiilor sindicale se vor întâlni luni dimineață ca să decidă planul de răspuns la măsurile de austeritate pe care le vizează Guvernul. De altfel, vineri, BNS a înștiințat deja Comisia Europeană cu privire la proiectul de OUG cu tăierile de sporuri. Întâlnirea sindicaliștilor va avea loc luni la ora 8.30.

Bolojan: ”impozitele pe case, terenuri și mașini vor crește „foarte probabil” din 2026”.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri un nou pachet de măsuri fiscale, care ar urma să intre în vigoare anul viitor. Potrivit acestuia, măsurile sunt necesare pentru a transmite piețelor că România ia decizii concrete pentru stabilizarea economiei și evitarea unei crize. Printre acestea se numără și reașezarea impozitelor pe proprietate, respectiv pe case, mașini sau terenuri, care vor fi, cel mai probabil, majorate și calculate în funcție de valoarea de piață.

„Un alt pachet de măsuri se referă la cele care vor intra în vigoare de anul viitor, dar pe care, foarte probabil, chiar dacă intră în vigoare de anul viitor, le vom anunța tot în această perioadă, în așa fel încât să dăm o perspectivă piețelor că România știe care îi sunt problemele și că luăm măsurile necesare pentru a putea să stabilizăm macroeconomic lucrurile și să nu degenerăm din punct de vedere al unei crize economice,” a declarat Ilie Bolojan în conferința de presă ținută la Palatul Victoria.

„Asta înseamnă că mai avem jaloane de îndeplinit care intră în vigoare de la începutul anului viitor. V-aș da de exemplu un caz: impozitele persoanelor fizice pe proprietate – case, terenuri – vor fi reașezate, foarte probabil mărite, în așa fel încât calculul acestora să se facă după valoarea proprietății de piață. Aceste venituri suplimentare vor reveni autorităților locale, în așa fel încât să-și poată gestiona mai bine activitatea și sume de echilibrare, care astăzi pleacă de la bugetul de stat către autoritățile locale să fie economisite. Această măsură va fi dublată de pachetul de reformă pentru administrația publică locală, pe care îl vom negocia cu autoritățile locale în perioada următoare,” a explicat premierul.

Acesta a adăugat că tot de anul viitor urmează să fie, ”foarte probabil” majorat impozitul pe capital, dând ca exemplu taxele pe dividende.

„Dar toate aceste măsuri vom încerca să le anunțăm din timp și să evităm, pe cât posibil, cu excepția acestei perioade, din păcate, adoptarea unor măsuri fiscale într-o perioadă foarte scurtă, pentru că nu este bine nici pentru economie, oamenii trebuie să știe la ce să se aștepte, nu este nici predictibil și nici aplicarea lor nu este foarte ușoară,” a adăugat premierul.

În timpul aceleiași conferințe de presă, Bolojan a anunțat că Executivul lucrează în continuare la pachetul de măsuri fiscale, care va fi prezentat săptămâna viitoare. Potrivit acestuia, măsurile vor include eliminarea unuia dintre cele trei praguri reduse de TVA, majorarea accizelor și reducerea sporurilor acordate angajaților din sectorul public.

În zona educației, acesta a spus că trebuie analizate anumite aspecte și susține că ”bursele sunt bune de orice fel, dar nu le mai putem susține la aceste venituri”.

Premierul a mai declarat și că trebuie intervenit în ceea ce privește acordarea pensiilor speciale pentru a se asigura o ”justiție socială minimală”.

Ilie Bolojan anunță reforma burselor școlare. ”Plătim 1 miliard de euro doar pe bursele elevilor. Trebuie reconfigurat”

Premierul a adăugat că Executivul a dezvoltat un pachet de burse pentru elevi care a plecat acum trei ani de la 188 de milioane de lei pe toată țara și care a ajuns la 4,7 miliarde de lei, în trei ani.

”Nu mă ascund. Trebuie să analizăm aspecte care țin de zona de educație.

Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi care a plecat acum trei ani de la 188 de milioane de lei pe toată țara și am ajuns la 4,7 miliarde de lei, în trei ani. Este o creștere imensă. Sunt bune orice fel de burse, dar gândiți-vă că plătim 1 miliard de euro aproape doar pe bursele elevilor și cei care fac o analiză a notelor vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit imediat după ce au apărut bursele.

Sigur, nu datorită efortului elevului combinat cu cel didactic, ci combinat cu reperul de bursă și acest lucru trebuie reconfigurat. Am dat câteva exemple la care suntem obligați să lucrăm încercând, în felul acesta, ca să controlăm creșterea cheltuielilor statului, în general, pentru că nu le mai putem susține”, a declarat premierul Ilie Bolojan, vineri, după ședința de Guvern.

Studenții au protestat în fața Guvernului, dar și în mai multe centre universitare din țară, față de intenția Executivului de a reduce fondurile alocate pentru burse și numărul beneficiarilor.

În replică, ministrul Educației a spus că îi înțelege și dacă ar fi fost și el student acum ar fi protestat și el alături de ei. Totuși, Daniel David a adăugat că este convins că orice ”student raţional şi decent” s-ar afla în locul său, în scaunul de ministru, ar proceda la fel.

În cursul zilei de vineri, Guvernul s-a reunit în ședință ca să adopte primele măsuri de austeritate pentru a face economii la buget. La începutul ședinței, Ilie Bolojan a anunțat că vor începe restructurări în companiile din subordinea ministerelor, pe criterii de performanță și eficiență.

Ilie Bolojan anunță că ”se va interveni și la pensiile speciale”. ”Pensionarea trebuie să aibă loc la o vârstă normală”

Prim-ministrul a atras atenția că România încă are restanțe în ceea ce privește țintele cerute de Comisia Europeană pentru a primi banii din PNRR. Una dintre aceste restanțe se referă la pensiile speciale.

”În prima jumătate a lunii să putem depune la Comisia Europeană programul nostru revizuit de proiecte care să prevadă lista lor și graficul de respectare a condițiilor de reforme, așa numitele jaloane, care e a doua prioritate.

Am avut o ședință cu toți miniștrii care au restanțe pe această componentă. Am stabilit un pachet de măsuri care trebuie puse în practică, proiecte de legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru, avize, documentație și așa mai departe în așa fel încât până în toamnă să putem îndeplini un pachet important de proiecte și jaloane pentru a putea accesa o sumă de 5 miliarde de euro, cel puțin, care să ne permită să continuăm investițiile”, a spus Ilie Bolojan.

Premierul a atras atenția că în ceea ce privește pensiile speciale, acestea trebuie modificate pentru a asigura o ”justiție socială minimală” și a atras atenția că pensionarea ar trebui să aibă loc la o vârstă ”corectă, normală”.

”Aici sunt reforme importante care trebuie parcurse. Unele țin de Ministerul Sănătății, altele de Ministerul Tranporturilor, al Energiei, avem problemele legate de pensiile speciale unde va trebui să intervenim astfel încât să se asigure o justiție socială minimală, iar pensionarea să se facă la o vârstă corectă, care e cea normală de pensionare. Un efort important în perioada următoare va fi pe aceste componente”, a declarat premierul.

În luna mai, Comisia Europeană a suspendat plata a 869 de milioane de euro din PNRR către România, pentru neîndeplinirea a trei jaloane. Unul dintre acestea este jalonul 215 privind pensiile speciale. Această restanță a costat România 231 de milioane de euro. Ministrul Fondurilor Europene de la acea vreme, Marcel Boloș, a explicat că țara noastră are la dispoziție până la data de 28 noiembrie să îndeplinească aceste jaloane, altfel pierde banii definitiv.

”În prezent, proiectul de act normativ care priveşte componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistraţi este trecut de dezbaterile în comisii în Senatul României şi are două prevederi importante, respectiv creşterea vârstei de pensionare progresiv, până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045.

De asemenea, baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puţin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senatul României, la 85% din veniturile nete. Aceasta este decizia pe care am primit-o şi ni s-a comunicat oficial”, a spus atunci fostul ministru.

Premierul României, Ilie Bolojan, a anunţat în timpul conferinţei de presă, susţinută vineri după-amiaza la Palatul Victoria, un moratoriu de şase luni de zile în care va fi suspendată declanşarea unor noi proceduri de licitaţii sau întreruperea celor care sunt pornite. Potrivit declaraţiilor sale, această suspendare se face doar pentru proiectele care sunt finanţate de Guvern şi nu sunt legate de fondurile europene.

Ilie Bolojan a susţinut conferinţa de presă la finalul sedinţei de Guvern, care a avut loc în cursul zilei de vineri. În vârstă de 56 de ani, şeful Executivului a făcut publică lista măsurilor de austeritate, care presupune tăieri de sporuri și sinecuri, creșteri de TVA, impozite și accize.

„De asemenea, un aspect important legat de prioritizarea investiţiilor, în general, nu doar pe fonduri europene, ci pe toate proiectele, inclusiv pe cele din bugetul naţional este este legat de evaluarea şi prioritizarea investiţiilor. Acest lucru se va face în următoarele luni şi pentru a putea să asigurăm finanţarea investiţiilor, am convenit azi un moratoriu de şase luni de zile, până la sfârşitul anului, în care vom suspenda declanşarea unor noi proceduri de licitaţii sau întreruperea celor care sunt pornite, dar nu s-au depus oferte şi nu s-au adjudecat deja din punct de vedere al câştigătorilor, în aşa fel încât, să ne putem prioritiza proiectele în această perioadă pentru a asigura finanţarea acelora pe care ni le putem permite, pe care le putem termina într-un timp rezonabil şi care au un impact în comunităţile lor”, a spus Ilie Bolojan în această după-amiază.

Ulterior, prim-ministrul României a mai făcut următoarele precizări: „Această suspendare se face doar pentru proiectele care sunt finanţate de Guvern şi nu sunt legate de fondurile europene. Pentru toate proiectele care au proiecte câştigate din Fonduri Europene măsura este inverst, adică trebuie urgentate. Trebuie finalizate toate apelurile care nu sunt finalizete, trebuie accelerate lucrările, procedurile, în aşa fel încât, să urgentăm aceste investiţii pentru a putea face, aşa cum am spus, absorbţia”, a mai precizat Ilie Bolojan.

În timpul conferinţei de presă, prim-ministrul a anunţat o reforma burselor şcolare şi un alt pachet de măsuri care va intra în vigoare din 2026.

„Un alt pachet de măsuri se referă la cele care vor intra în vigoare de anul viitor, dar pe care, foarte probabil, chiar dacă intră în vigoare de anul viitor le vom anunţa tot în această perioadă, în aşa fel încât, să dăm o perspectivă pieţelor că România ştie care îi sunt problemele şi că luăm măsurile necesare pentru a putea să stabilizăm macroeconomic lucrurile şi să nu degenerăm din punct de vedere al unei crize economice”, a mai declarat Ilie Bolojan.

„Nesimţirea e mare”. Bolojan dezvăluie cum RA-APPS a închiriat o clădire unui privat, care a reînchiriat-o unei bănci de stat.

Premierul României, Ilie Bolojan, a vorbit, în cadrul conferinţei de presă de vineri, despre o situaţie de pe Şoseaua Kiseleff. Acolo, RA-APPS a închiriat o clădire „unui privat”, iar „privatul, cu câteva zeci de mii de euro lunar, de foarte mulți ani, a închiriat-o unei bănci de stat”. Bolojan a continuat, spunând că „nesimțirea e mare în multe locuri”.

Pe Șoseaua Kiseleff există o clădire frumoasă a RA-APPS, unde funcționează o bancă de stat. Credeți că banca de stat a închiriat sediul de la RA-APPS? Nu. RA-APPS a încheiat unui privat, iar privatul, cu câteva zeci de mii de euro lunar, de foarte mulți ani, a închiriat-o unei bănci de stat. Încă nu m-am întâlnit cu directorul de la RA-APPS, dar pe cel de la bancă l-am întrebat. Totuși, la un salariu de 20.000 de euro net, nu v-ați interesat de ce plătiți unui intermediar sume exorbitante lună de lună?

Ați făcut vreo adresă la RA-APPS, să-i spui: dragă, regie a statului, o bancă a statului vrea să-ți plătească o chirie mai mare. Nu vrei să mă anunți când se încheie contractul privatului? Deci, cum să vă spun, cred că e loc de bine de peste tot. Vă rog să înmulțiți, nu știu, 60-70 de mii de euro, ori 12 luni, ori X ani”, a spus Bolojan.

El a continuat, spunând că „nesimţirea e mare în multe locuri”, subliniind că „administrarea unor active de stat, din păcate, s-a dovedit că se face destul de prost”.

„Nesimțirea e mare în multe locuri, să știți. Și cred că în foarte multe companii de stat este mult loc de bine. Și întotdeauna administrarea unor active de stat, din păcate, s-a dovedit că se face destul de prost, când acolo nu sunt puse niște criterii corecte și cinstite, și tendința de a le da la prieteni, sau la un nivel de chirie sub cel de piață, este destul de mare. Nu pot să fac comentarii legate de o persoană sau alta, nu am apucat să mă interesez, nu asta era problema”, a subliniat el.

Premierul a spus că, decât „să ții un patrimoniu care este subevaluat, subvalorificat”, e mai bine „să îl vinzi, prin licitaţii publice”.

„E reparat, văd că am trecut odată pe acolo prin față, arată bine de afară, dar nu știu, vă rog să mă credeți, care e situația. Cred că trebuie să i se dea unei destinații care să aducă niște venituri regiei, la modul cinstit. Altfel, să ții un patrimoniu care este subevaluat, subvalorificat, mai bine îl vinzi, vă rog să mă credeți, prin licitații publice.

Efectiv de patru zile, este a patra zi, gândiți-vă că avem alte probleme decât o casă de la RA-APPS, dar asta mi-a sărit în ochi și am zis că, totuși, dacă nu vede nimeni asta de avion, măcar să-l întreb pe acel director de bancă”, a continuat Premierul.