CES dă aviz negativ primului pachet fiscal al guvernului Bolojan: ”O scădere drastică a nivelului de trai într-un timp foarte scurt”.
Consiliul Economic și Social (CES) a detaliat vineri, într-un document de 18 pagini, motivele pentru care a emis aviz negativ asupra pachetului de măsuri fiscale pe care Guvernul se pregătește să îl adopte. Membrii CES au explicat că măsurile de austeritate din actul normativ vor avea ”un impact social și economic negativ asupra întregii societăți, care va resimți efecte similare celor din perioada anilor 2010”. Mai mult, cei deja vulnerabili vor avea cel mai mult de suferit, deoarece majorările de taxe și impozite ”transferă presiunea fiscală către populația cu venituri mici și medii”. CES critică dur actul normativ, pe care îl consideră ”dezechilibrat din punct de vedere social” și ”construit pe o logică fiscală regresivă”.
Avizul CES este unul obligatoriu, dar consultativ, iar avizul nefavorabil nu a schimbat planurile Guvernului. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Executivul își va asuma răspunderea pe măsurile de austeritate săptămâna viitoare în Parlament.
Astfel, membrii CES au explicat într-un document de 18 pagini de ce măsurile gândite de Guvern vor avea un impact social negativ. Consiliul Economic și Social (CES) a subliniat, de asemenea, că aceste măsuri de austeritate ar fi trebuit luate etapizat, pe o perioadă mai lungă de timp, și dublate de un mecanism prin care categoriile cele mai vulnerabile ale societății să fie protejate.
Astfel, CES a transmis că, printre altele, măsurile propuse:
- reduc puterea de cumpărare
- afectează stabilitatea sau predictibilitate în societate
- conduc la o scădere drastică a nivelului de trai într-un timp foarte scurt, fără o pregătire prealabilă a populației, mai ales a persoanelor și familiilor vulnerabile
- sunt susceptibile să adâncească inegalitățile sociale, să afecteze accesul la bunuri esențiale și să reducă capacitatea de subzistență a gospodăriilor vulnerabile
- pot avea un efect de destabilizare socială și de alimentare a tensiunilor sociale și politice într-un context marcat deja de polarizare și neîncredere instituțională
- creșterea TVA de la 9% la 11% pentru mai multe categorii esențiale de produse și servicii va avea un impact inflaționist
- reducerea indemnizațiilor pentru concediile medicale și restrângerea categoriilor coasigurate va avea impact direct asupra salariaților și a persoanelor vulnerabile
CES avertizează că efectele resimțite la nivelul societății vor fi similare cu cele ale crizei din 2010. Nivelul de trai va scădea drastic ”într-un timp foarte scurt”, fără ”o pregătire prealabilă a populației, mai ales a persoanelor și familiilor vulnerabile”, mai spune CES.
18 pagini de critici pentru măsurile de austeritate
De pildă, scrie CES în raportul către Guvern, pentru o familie care trăiește aproape de pragul de subzistență, o scumpire de câteva procente la alimente sau medicamente poate însemna reducerea consumului alimentar, renunțarea la tratamente esențiale sau acumularea de datorii.
”Eliminarea acestor facilități fiscale va conduce la creșteri de preț pentru produsele de strictă necesitate, hrană, apă, tratamente medicale, fără a exista vreo garanție că statul va compensa aceste scumpiri prin măsuri sociale. În plus, această măsură contravine recomandărilor europene privind protejarea categoriilor vulnerabile în perioade de ajustări fiscale”, a transmis CES.
Mai mult, impozitarea pensiilor mai mari de 3.000 de lei cu CASS de 10% va avea un impact semnificativ mai ales pentru pensionarii din orașele mari unde costul vieții e deja mai ridicat.
”În lipsa unor măsuri de compensare, această contribuție echivalează cu o reducere netă a pensiei”, se arată în documentul transmis de CES.
De asemenea, CES atrage atenția că eliminarea din rândul persoanelor asigurate la sănătate fără plata contribuției a celor incluși în programele naționale de HIV/SIDA și de tuberculoză ”aduce un risc epidemiologic mult prea ridicat raportat la economiile bugetare.”
CES a criticat și decizia Guvernului de reduce a indemnizațiilor pentru concediile medicale și restrângerea categoriilor coasigurate, care vor ”avea impact direct asupra salariaților și a persoanelor vulnerabile.”.
”Aceste măsuri riscă să penalizeze în mod direct salariații aflați în incapacitate temporară de muncă, în special în cazurile în care este necesară o recuperare medicală de durată. Reducerea semnificativă a indemnizațiilor pentru concedii medicale descurajează prezentarea la medic, crește riscul de agravare a stării de sănătate și afectează securitatea financiară a persoanelor care deja traversează o perioadă vulnerabilă”, scrie în raportul CES.
CES atrage atenția Executivului că aceste măsuri nu sunt însoțite de un mecanism de protecție sau de o perioadă de grație.
”De asemenea, nu este reglementat dacă pierderea calității de asigurat suspendă și accesul la tratamente deja începute (ex. boli cronice). Riscul social este ridicat, având în vedere că aceste persoane vor fi expuse brusc și direct riscului de excludere medicală, în absența unor venituri sau a unei persoane care o întreține avertizează CES.
A fost criticată dur și micșorarea plafonului pentru angajații care primesc tichete de hrană de la 8.000 de lei net la 6.000 de lei net.
”Reducerea pragului afectează personalul cu experiență, care depășesc pragul de 6.000 lei net fără a avea venituri considerate ”excesive”. Această măsură poate genera demotivare și un risc crescut de migrație către sectorul privat sau extern.
Economia bugetară generată de reducerea plafonului cu 2.000 lei net va fi modestă la nivel macro, pentru că nu sunt foarte mulți bugetari între 6.000-8.000 lei net, însă nivelul de frustrare va fi disproporționat față de suma economisită, putând crea un val de nemulțumiri și scădere a motivării personalului”, se arată în raportul citat.
În document membrii CES au scris că deși susțin ”pe deplin” consolidarea bugetară, aceasta ar fi trebuit să înceapă în primul rând prin reforma statului. Măsurile pe care le ia acum Guvernul Bolojan nu rezolvă dezechilibrele acumulate în timp ci doare le ”amână”.
”Modificările fiscale propuse vor pune o presiune suplimentară pe un mediu de afaceri deja strâmtorat, care funcționează într-un context economic instabil și imprevizibil. În loc să ofere predictibilitate și spațiu pentru investiții și dezvoltare, aceste măsuri riscă să descurajeze inițiativa antreprenorială și să accentueze blocajele cu care se confruntă companiile din toate sectoarele”, se arată în documentul citat.
CES atrage atenția că povara echilibrării bugetului trebuie să fie împărțită corect între stat și contribuabili.
”Considerăm că această abordare, care pune accentul aproape exclusiv pe creșterea poverii fiscale pentru sectorul privat, este profund dezechilibrată. Echilibrarea bugetului nu poate fi realizată doar prin noi taxe, ci trebuie însoțită de reducerea risipei, eficientizarea cheltuielilor publice și o împărțire corectă a efortului între stat și contribuabili. România are nevoie urgentă de o reformă reală a administrației fiscale, de măsuri ferme pentru reducerea evaziunii și de un cadru predictibil în care companiile să poată opera.
Orice măsură de creștere a taxelor, chiar a și a celor sectoriale trebuie să fie una pe termen scurt, clar delimitată in timp și însoțită de un pachet mai larg care să vizeze reducerea cheltuielilor statului, conform celor de mai sus; ”, au transmis membrii CES Guvernului.
Măsurile din primul pachet fiscal-bugetar al guvernului Bolojan duc la scăderea puterii de cumpărare a tuturor cetățenilor și afectează stabilitatea sau predictibilitatea în societate, generând un impact social și economic negativ asupra întregii societăți, care va resimți efecte similare perioadei anilor 2010, arată Consiliul Economic și Social, care a avizat nevaforabil, vineri, pachetul fiscal pregătit de Guvern.
O scădere drastică a nivelului de trai într-un timp foarte scurt
”Măsurile impuse, respectiv creșterea TVA la alimente, servicii și medicamente, creșterea accizelor la carburant și a taxei de rovignetă, vor duce la creșterea prețurilor la alimentele de bază și medicamente, iar împreună cu liberalizarea prețurilor la energia electrică și gaze, diminuarea veniturilor pentru o parte dintre salariați prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2025, toate acestea conduc la o scădere drastică a nivelului de trai într-un timp foarte scurt, fără o pregătire prealabilă a populației, mai ales a persoanelor și familiilor vulnerabile. Considerăm că măsurile de austeritate trebuiau abordate etapizat, pe o perioadă mai mare de timp”, precizează CES în avizul publicat vineri.
Consiliul Economic și Social menționează, de asemenea, că, având în vedere complexitatea proiectului de act normativ, este necesară o analiză detaliată și riguroasă, ceea ce este imposibil de realizat în termenul insuficient pus la dispoziție în vederea avizării acestuia.
Potrivit documentului citat, ansamblul măsurilor propuse este dezechilibrat din punct de vedere social, lipsit de un mecanism de compensare pentru categoriile vulnerabile și construit pe o logică fiscală regresivă.
”Proiectul nu respectă principiile echității și progresivității în materie de politici publice, transferând presiunea fiscală către populația cu venituri mici și medii.
Măsurile propuse sunt susceptibile să adâncească inegalitățile sociale, să afecteze accesul la bunuri esențiale și să reducă capacitatea de subzistență a gospodăriilor vulnerabile.
De asemenea, ele pot avea un efect de destabilizare socială și de alimentare a tensiunilor sociale și politice într-un context marcat deja de polarizare și neîncredere instituțională”, se mai arată în avizul CES.
Impact semnificativ în special pentru pensionarii din orașele mari
Măsura creșterii cotei de TVA de la 9% la 11% pentru mai multe categorii de produse esențiale va avea efect inflaționist asupra cheltuielilor gospodăriilor și va afecta accesul la bunuri esențiale mai ales în cazul categoriilor sociale vulnerabile, susține CES.
De asemenea, măsura contravine recomandărilor europene privind protejarea categoriilor vulnerabile în perioade de ajustări fiscale, arată sursa citată.
Referitor la introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru persoanele care realizează venituri din pensii peste 3.000 de lei, CES subliniază că, deși este introdus un plafon de protecție, măsura afectează pensionarii cu venituri medii, care nu beneficiază de alte forme de sprijin și au cheltuieli medicale recurente.
Impactul este semnificativ în special pentru pensionarii din orașele mari, unde costul vieții este mai ridicat, iar în lipsa unor măsuri de compensare, această contribuție echivalează cu o reducere netă a pensiei, arată Consiliul Economic și Social.
Risc epidemiologic
Pe de altă parte, documentul atrage atenția că eliminarea din rândul persoanelor asigurate la sănătate fără plata contribuției a celor incluși în programele naționale de HIV/SIDA și de tuberculoză aduce un risc epidemiologic mult prea ridicat raportat la economiile bugetare.
În ceea ce privește creșterea TVA pentru produse culturale, măsura afectează accesul la cultură, educație și informare, în special pentru tineri și pentru persoanele din comunități cu resurse limitate, într-un context în care nivelul de educație civică și alfabetizare funcțională este deja problematic.
Cu privire la prevederea conform căreia ordonatorii de credite acorda lunar, pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net, o indemnizație de hrană de 347 lei lunar, CES consideră că reducerea pragului afectează personalul cu experiență, care depășește pragul de 6.000 lei net fără a avea venituri considerate ”excesive”.
”Această măsură poate genera demotivare și un risc crescut de migrație către sectorul privat sau extern”, avertizează CES.
Concluzie
”Proiectul de lege, în forma actuală, nu este fundamentat pe o analiză solidă a impactului social agregat, nu conține măsuri de protecție compensatorie și nu respectă principiile constituționale privind echitatea fiscală și solidaritatea socială.
Se impune demararea unei reforme fiscale echilibrate, care să conțină măsuri de protecție reală a cetățenilor vulnerabili.
Fără astfel de corecturi, riscăm nu doar o degradare a condițiilor de trai, ci și o explozie de neîncredere instituțională și radicalizare socială, cu consecințe directe asupra democrației și stabilității în societate”, precizează Consiliul Economic și Social.
