Guvernul Bolojan a adoptat primele tăieri de la bugetari, OUG care reduce sporul de antenă, aprobată și lista primelor concedieri la stat, proteste

Guvernul Bolojan a adoptat primele tăieri de la bugetari, OUG care reduce sporul de antenă, aprobată și lista primelor concedieri la stat, urmează proteste.

Guvernul s-a reunit în şedinţă luni, la ora 16:00, la Palatul Victoria. Pe ordinea de zi s-a aflat ordonanţa privind sporurile. Potrivit OUG, sporul pentru condiții vătămătoare se plafonează la 300 de lei brut. Anterior adoptării ordonanței, sporul era de 15% din salariu, dar fără să depășească 1.500 de lei brut. Măsura ar urma să se aplice începând cu data de 1 iulie 2025 și se aplică până la data de 31 decembrie 2026.

O altă măsură prevăzută de acest proiect de OUG este reducerea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar între 3-5 zile lucrătoare, față de 3-10 zile lucrătoare în prezent.

”Executivul a decis, prin ordonanța de urgență aprobată în ședința de astăzi, limitarea sporului acordat în sectorul public pentru activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locul de muncă respectiv.

Aceste măsuri au fost luate din necesitatea urmăririi unei politici fiscal-bugetare prudente, care să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen mediu şi lung, precum pentru corectarea deficitului bugetar excesiv.

Măsurile intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 2025 și se aplică până la data de 31 decembrie 2026”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Guvern.

Patronatele au avizat favorabil luni proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind personalul plătit din fonduri publice, sindicatele au votat nefavorabil, iar reprezentanţii societăţii civile au votat favorabil cu observaţii.

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice a fost inclus, vinerea trecută, pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului în primă lectură.

În prezent, acest spor este de până la 15% din salariul de bază pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, dar nu mai mult de 1.500 de lei brut lunar.

Impactul bugetar al plafonării acestui spor este de aproape 1,35 miliarde de lei, bani în plus la buget în acest an.

Tăierea sporurilor bugetarilor, în special plafonarea celui pentru condiții periculoase a stârnit nemulțumiri puternice în rândul angajaților din sectorul public care ameninţă cu greva generală.

Sindicaliștii din toate confederațiile sindicale îi cer Președintelui Nicușor Dan să medieze conflictul social cu premierul Ilie Bolojan, din cauza pachetului fiscal. De asemenea, sindicaliștii cer prim-ministrului o întâlnire de urgență pe tema măsurilor din pachetul fiscal și amenință că, dacă nu vor fi băgați în seamă și nu li se va răspunde la revendicări, vor începe procedurile pentru declanșarea grevei generale.

Românii se pregătesc pentru un val de scumpiri și restricții bugetare. Premierul Ilie Bolojan va anunța în această săptămână un pachet dur de măsuri de austeritate. TVA-ul crește pentru mai multe categorii de produse și servicii, pensiile și salariile ar putea fi înghețate până în 2027, iar taxele locale și accizele la combustibil și alcool vor fi majorate.

De exemplu, dacă până acum pentru o noapte de cazare la hotel unde alegeam să și mâncăm cina plăteam un total de 500 de lei, de acum vom plăti 545 de lei pentru aceleași servcii. Unele dintre cele mai semnificative scumpiri se vor simți la apartamente. O locuință nouă, de 500.000 de lei (99.000 euro), se încadra până acum la TVA de 9%, iar prețul final era de 545.000 lei (108.000 euro). Cresterea TVA înseamnă o scumpire de aproape 10.000 de euro, prețul final ajungând la 595.000 lei (117.855 euro).

Nu sunt singurele taxe care ar putea fi majorate. Este posibil să fie majorate accize la combustibil și alcool. Vor urma noi măsuri fiscale și anul viitor, cum ar fi majorarea impozitelor persoanelor fizice pe proprietate – case, terenuri, iar calculul se va face după valoarea de piață a proprietății.

În ceea ce privește tăierile, va fi extinsă baza de contribuabili la Casa de Sănătate, prin reducerea unor excepții și prin aplicarea unei contribuții la pensiile mai mari. Este luată în calcul înghețarea pensiilor și salariilor până în 2027.

În plus, ajutoarele sociale ar putea fi acordate doar acolo unde nu există locuri de muncă, iar în cazul în care nu sunt plătite impozitele statul ar putea aplica o sancțiune de 50% din beneficiul social.

România intră de luni într-o săptămână decisivă pentru economia ţării. Între presiunea reducerii deficitului și revolta socială alimentată de măsurile anunțate, Guvernul condus de Ilie Bolojan va veni cu tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe pentru reducerea deficitului bugetar. Guvernul va relua discuțiile luni, când este programată o nouă ședință pentru analizarea tăierilor. În paralel, sindicaliștii anunță proteste și consultări pentru stabilirea unei strategii. Revolta este însă şi mai mare în rândul studenţilor şi elevilor care anunţă o manifestaţie comună duminică în faţa Guvernului, nemulţumiţi de intenţia Executivului de a diminua cuantumul burselor.

Românii vor scoate mai mulți bani din buzunare în următoarea perioadă, iar măsurile fiscale urmează să fie prezentate de premier la începutul săptămânii. Ordonanța pentru pentru tăierea sporurilor a fost amânată după ce Consiliul Economic a retras de pe ordinea de zi ordonanța de urgență privind sporurile la solicitarea sindicatelor. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, în următoarele două săptămâni, sunt două urgențe care trebuie rezolvate: deficitul bugetar și accesarea fondurilor europene.

Guvernul va face o nouă încercare luni să reducă sporul pentru condiții vătămătoare. Tăierea sporului de la 15%, maxim 1.500 lei, cât este în prezent, la 300 lei brut a scos în stradă angajații. 1,3 miliarde de lei urmează să economisească statul din reducerea sporului pentru condiții vătămătoare.

Sindicaliștii au anunțat că se vor reuni, luni dimineață, ca să stabilească strategia față de planul de tăieri pregătit de Guvernul Bolojan.

Bolojan a spus că România este într-o situaţie dificilă ca urmare a deficitelor bugetare cronice din ultimii ani, cel mai mare fiind înregistrat anul trecut. Premierul a anunţat că TVA va fi reaşezată pe două praguri. O altă măsură se referă la creşterea accizelor la alcool şi combustibil sau impozitarea suplimentară a capitalului, la bănci sau jocuri de noroc.

Românii se vor confrunta, în câteva zile, cu un nou val de scumpiri. De la 1 iulie 2025, în afară de alimente, expiră toate plafonările de prețuri. Asta înseamnă că vom plăti mai mult pentru facturi sau asigurări RCA.

Ce scumpiri urmează din 1 august 2025, dacă se majorează TVA

În luna iulie, cel mai probabil, Guvernul proaspăt instalat la Palatul Victoria îşi va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri economice în Parlament. Acest lucru înseamnă că, din august, vom plăti mai mult pentru cazarea la hotel sau masa în oraş, ori pentru locuinţe, după ce cota de 5% a TVA va fi eliminată.

Concret, de la 5 la 9% crește TVA pentru energie termică, lemne de foc şi manuale școlare ori cărți. Pentru HoReCa, majorările vor fi de 10%, după ce TVA va creşte de la 9 la 19%.

Cu 10% se vor scumpi şi produse tradiționale, mâncarea pentru animalele de companie, panourile fotovoltaice și pompele de căldură, dar și evenimentele sportive şi culturale.

Unele dintre cele mai semnificative scumpiri se vor resimți la apartamente. O locuință nouă, de 500 de mii de lei, adică 99 de mii de euro, se încadra până acum la TVA de 9%, iar prețul final era de 108 mii de euro.

Creșterea TVA înseamnă o scumpire de aproape 10.000 de euro, prețul final ajungând la 595.000 lei, adică aproape 118 mii de euro.

Pentru alimente și medicamente TVA rămâne 9%.

Toate aceste majorări, dacă vor fi adoptate în Parlament, vor intra în vigoare din luna august.

Lista primelor concedieri la stat. Bolojan: „Dacă funcționați cu 40 de oameni, puteți funcționa și cu 20”

Mai multe instituții bugetare nu se vor vedea doar cu bugetele ajustate, ci vor trebui să recurgă la disponibilizări de personal.

„În această după-amiază, aceste instituții au primit un mesaj foarte clar: ‘Reduceți numărul de angajați, reduceți numărul de posturi, faceți niște scheme de personal mai suple’. Li s-a cerut o schemă de personal cu un număr mai mic de angajați, pentru că mesajul prim-ministrului sună în felul următor: ‘Dacă funcționați cu 40 de oameni, puteți să funcționați și cu 20’.

Așadar, în aceste cazuri nu vor fi doar reduceri de venituri, ci vor fi și disponibilizări.

Iată ce dispoziții a dat primul ministru în această după-amiază și ce instituții sunt vizate.

1. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, structură fără personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
2. Agenția Națională pentru Romi. Organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanțată de la bugetul de stat.
3. Agenția Națională Anti-Doping, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, coordonată de prim-ministru, finanțată din venituri proprii și prin subvenții acordate de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
4. Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Off-shore la Marea Neagră. Este un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care se finanțează din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
5. Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, structură cu personalitate juridică, din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în coordonarea prim-ministrului, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
6. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România. Este o instituție publică, cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
7. Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
8. Oficiul pentru Licență Industrială, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, coordonat de prim-ministru, finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Informația apare în aceeași zi în care Guvernul a adoptat ordonanța de plafonare la suma de 300 de lei, brut, a sporurilor acordate bugetarilor pentru activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare.