După ce Dragnea i-a ținut ca în puf, sute de elevi și studenți au protestat din nou în București față de tăierea burselor: ”Bursele nu sunt un moft, sunt un drept”.
Sute de elevi şi studenţi au protestat duminică, în Piața Victoriei București, împotriva intenției Guvernului de a reduce numărul de burse. Tinerii s-au întâlnit în jurul orei 20:00 în Piața Universității și au plecat în marș pe Calea Victoriei până în fața sediului Executivului.
Protest al organizațiilor de studenți și elevi în București față de tăierile de burse anunțate de Guvern, prin programul de guvernare, premierul Ilie Bolojan și ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. Circa 400 de tineri au fost azi în stradă.
Cele câteva sute de tineri s-au strâns începând cu ora 20 la Piața Universității, apoi au pornit, la ora 21:00, în marș spre Piața Victoriei.
Ei au afișat pancarte cu mesaje precum: „Nu tăiați de la studenți’!”, „Zeci de mii de voci neauzite!”, „Bursele nu sunt un moft, sunt un drept!”, „Educația nu e doar pentru cei cu bani!” și „Nu ne vindeți viitorul’!”.
De asemenea, aceștia au desfășurat un banner pe care au scris mesajul: „Nu din burse faceți averi!”, după cum se poate vedea și în imaginile suprinse de Antena3 CNN la protest.
Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a declarat sâmbătă că trebuie redus bugetul pentru burse, din cauza crizei economice și a creșterii mari a sumelor alocate în ultimii ani, însă atrage atenția că nu ar fi corect să scadă bursele pentru elevi și studenți fără să se taie și din banii dați partidelor politice.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că pregătește un pachet de burse pentru elevi, menționând că în prezent pentru burse se plătește un miliard de euro și „acest lucru trebuie reconfigurat'”.
„Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi, care a plecat acum trei ani de zile de la 188 de milioane de lei pe toată țara și am ajuns la 4,7 miliarde de lei, în trei ani de zile, deci o creștere imensă. Sunt bune orice fel de burse, dar gândiți-vă că plătim un miliard euro aproape doar pe bursele elevilor și cei care fac o analiză a notelor vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit imediat după ce au apărut bursele, sigur nu datorită efortului elevului combinat cu cel didactic, ci datorită reperului de bursă și acest lucru trebuie reconfigurat”, a precizat Ilie Bolojan, într-o conferință de presă.
El a spus că se încearcă controlarea creșterii cheltuielilor statului, în general, pentru că nu mai pot fi susținute la acest nivel.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România a anunțat de vineri că organizează a doua manifestație împotriva scăderii fondului de burse pentru elevi și studenți. Participă și Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Consiliul Tineretului din România (CTR). ANOSR susține că tăierea burselor îngreunează accesul la educație al tinerilor din medii socio-economice vulnerabile.
Având în vedere rata foarte mare de abandon școlar, tăierea burselor este o măsură nedreaptă, care compromite șansele la un viitor echitabil, mai precizează alianța organizațiilor studențești.
”Pornim cu toții, studenți, elevi, tineri și alți susținători, în marș din Piața Universității până în fața Palatului Victoria, precum și în alte centre universitare din toată țara, ca să reamintim Guvernului faptul că limitarea mecanismelor de sprijin pentru elevi și studenți nu face decât să îngreuneze accesul la educație al tinerilor din medii socio-economice vulnerabile.
Într-un context marcat de o rată crescută a abandonului universitar și a părăsirii timpurii a școlii, tăierea fondului de burse este o măsură profund nedreaptă, care compromite șansele la un viitor echitabil.
Educația este o investiție, nu o cheltuială și ar trebui tratată ca atare de către decidenți, pentru a asigura șanse egale tuturor în societate. Liderii de mâine sunt printre generațiile de elevi și studenți al căror viitor este pus sub semnul întrebării de măsurile de austeritate nedrepte,” conform reprezentanților protestatarilor.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că pregăteşte un pachet de burse pentru elevi, menţionând că în prezent pentru burse se plăteşte un miliard de euro şi ”acest lucru trebuie reconfigurat”.
”Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi, care a plecat acum trei ani de zile de la 188 de milioane de lei pe toată ţara şi am ajuns la 4,7 miliarde de lei, în trei ani de zile, deci o creştere imensă. Sunt bune orice fel de burse, dar gândiţi-vă că plătim un miliard euro aproape doar pe bursele elevilor şi cei care fac o analiză a notelor vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit imediat după ce au apărut bursele, sigur nu datorită efortului elevului combinat cu cel didactic, ci datorită reperului de bursă şi acest lucru trebuie reconfigurat”, a precizat Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă.
El a spus că se încearcă controlarea creşterii cheltuielilor statului, în general, pentru că nu mai pot fi susţinute la acest nivel.
Ministrul Educației: ”Nu facem ce ne place, facem ce trebuie să facem”
Ministrul Educaţiei, Daniel David, a declarat joi, despre protestele studenţilor privind modificarea sistemului de burse, că le transmite faptul că, dacă ar fi în locul lor, şi el ar protesta, după cum este convins că un student raţional şi decent, dacă ar fi în locul lui, ar face ce face el.
”Şi studenţilor şi elevilor le transmit următorul mesaj: Dacă aş fi în locul lor, şi eu aş protesta. După cum sunt convins că un student raţional şi decent, dacă ar fi locul meu, ar face ce fac eu. Altfel spus, şi mie mi-ar plăcea să nu schimb nimic în sistemul de cursuri, numai că un ministru nu face ce îi place, face ce trebuie să facă. Iar colegilor profesori şi sindicatelor le transmit exact acelaşi lucru. Şi eu aş fi nemulţumit să trebuiască să mi se schimbe numărul de ore din normă. După ce m-am obişnuit cu o anumită practică, cu o anumită cutumă la şcoală, în viaţă, nu-i confortabil să vii şi să faci o schimbare de genul acesta. Dar sunt convins că orice lider de sindicat, dacă ar fi locul meu, şi responsabil pentru sistem, trebuie să facă la fel. Asta este situaţia. Nu facem ce ne place, facem ce trebuie să facem”, a completat el.
De asemenea, ministrul a afirmat că sistemul nostru de bursă nu trebuie să fie o finanţare paralelă a învăţământului gratuit, iar copiii trebuie să meargă la şcoală într-o logică a învăţământului obligatoriu şi gratuit. El a precizat că peste câteva săptămâni, dacă nu facem nimic şi nu înţelegem prin ce trecem, se teme că nu va mai putea fi dată nicio bursă.
Daniel David a precizat că bursele sunt situaţii de excepţie pentru a încuraja procesul educaţional.
”Ţin la cele sociale, fiindcă avem abandonul şcolar atât de mare, iar cele de merit, hai să le ducem la merit. Eu cred că 15% dintr-o clasă, cu nota nouă, nota cea mai mică, eu cred că pentru merit este un lucru decent”, a menţionat ministrul.
El a mai arătat că au început în 2023, 2024, 2025 să dea burse, de merit, rezilienţă.
”Spuneţi-mi, prezenţa la Bacalaureat, prin raportare la câţi au terminat liceul, vi se pare o modificare spectaculoasă, importantă? Rezultatul la bacalaureat? Procentul de succes vi se pare o modificare importantă? Deci, sigur că sunt criterii şi criterii. Ai prins doi ani cu bursă, în care, efectiv, repet, fondul de bursă a explodat. Doi ani în care ai fost bine susţinut şi ai avut vreme să te pregăteşti şi pentru bacalaureat”, a subliniat David.
El a menţionat că este vorba de o situaţie de criză.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că decizia de a tăia unele burse şi de a reduce nivelul altora aparţine ministerului de resort şi Guvernului. Şeful statului precizează că i s-a explicat că sistemul de burse existent în învăţământul preuniversitar românesc este unic în Europa. ”E anormal să numeşti ”de merit” ceea ce iau 30% dintre elevii din sistem”, adaugă el.
Ministrul Educaţiei, despre protestele studenţilor privind modificarea sistemului de burse: Le transmit că dacă aş fi în locul lor, şi eu aş protesta. După cum sunt convins că un student raţional şi decent, dacă ar fi locul meu, ar face ce fac eu.
Ministrul Educaţiei, Daniel David, a declarat joi, despre protestele studenţilor privind modificarea sistemului de burse, că le transmite faptul că, dacă ar fi în locul lor, şi el ar protesta, după cum este convins că un student raţional şi decent, dacă ar fi locul lui, ar face ce face el.
Ministrul Educaţiei a declarat despre burse că între 2022, în care nivelurile burselor sau fondului de burse în învăţământul superior erau foarte scăzute, în 2023, deja în ultimele luni, au început să beneficieze de reglementări ale legii a educaţiei sau legii învăţământului superior şi a legii învăţământului preuniversitar.
”În 2024, deja efectele legii sunt vizibile pe tot parcursul anului. Şi în 2025. Ce observăm? Creşteri foarte mari între 2022 şi 2023 şi creşteri spectaculoase între 2023 şi 2024. România a devenit una dintre ţările care oferă cel mai puternic sistem de burse în sistemul public. Atât în zona preuniversitară, cât şi în zona universitară. (..) Întotdeauna când se întâmplă astfel de creşteri spectaculoase, eşti foarte atent la sustenabilitate. Şi în condiţii normale, nu în criză economico-financiară, este greu pentru ţară să acopere un buget atât de mare de burse. Eu mă bucur că încercăm să-l acoperim, dar trebuie să recunoaştem, în acelaşi timp, că este o presiune pe buget”, a spus ministrul Educaţiei.
Daniel David a precizat că în situaţii de criză, lucrurile sunt foarte complicate pentru că şi dacă vrei să dai , nu ai de unde. ”Ceea ce vom propune, ce am în minte, ca să redimensionăm sistemul de burse într-o manieră acceptabilă, fiindcă, vă daţi seama, nici unui ministru nu-i place să vină, să reducă, mai ales burse pentru copii şi pentru studenţi, burse pe care alţi miniştri le-au dat. Nu eşti într-o situaţie foarte plăcută. În zona studenţilor, dacă noi ne raportăm nu la salariul minim brut, ci la salariul minim net, vom avea o scădere a fondului de burse, aşa cum au spus şi studenţii. Şi vedeţi că protestează cu toate acestea în propunerea pe care am făcut-o, reducerea fondului de burse. Sigur că nu este sub anul 2024. N-ai cum să intri în competiţie cu anul 2024. Dar este cu 10% mai mare decât ce-am avut în anul 2023. Adică anul în care apare legea educaţiei şi prindem anumite norme. Deci s-a redus faţă de 2024, dar este cu 10% mai mare decât 2023”, a precizat ministrul.
David a menţionat că în zona învăţământului pre-universitar, a încercat să meargă în aceeaşi logică iar măsurile pe care le discută s-ar putea să ne ducă, inevitabil, la o reducere a fondului de burse faţă de 2024.
”Totuşi, menţinem o creştere de aproape 3 ori faţă de 2023. De 3 ori”, a spus ministrul, el arătând că bursele sociale au un rol foarte important, în contextul abandonului şcolar. ”Dacă vreau să apăr ceva, sunt bursele sociale. (..) Probabil că în zona meritului vom defini meritul astfel. Era definit până la 30%, dar de multe ori depăşeai 30% dintr-o clasă, că dacă erau mai mulţi cu 9-10, ajungeai şi la un procent mult mai mare din clasă care reuşea să obţină bursă de merit. Propunerea pe care lucrăm acum este 15% dintr-o clasă, nota minimă şi 15% înseamnă 15%. Adică dacă sunt mai mulţi cu nota nouă, vom avea criterii secundare de diferenţie”, a arătat Daniel David.
Ministrul a mai afirmat că anticipează şi o întrebare, ce mesaj le transmite studenţilor care protestează faţă de intenţia de a modifica criteriile de acordare a burselor.
”Şi studenţilor şi elevilor le transmit următorul mesaj: Dacă aş fi în locul lor, şi eu aş protesta. După cum sunt convins că un student raţional şi decent, dacă ar fi locul meu, ar face ce fac eu. Altfel spus, şi mie mi-ar plăcea să nu schimb nimic în sistemul de cursuri, numai că un ministru nu face ce îi place, face ce trebuie să facă. Iar colegilor profesori şi sindicatelor le transmit exact acelaşi lucru. Şi eu aş fi nemulţumit să trebuiască să mi se schimbe numărul de ore din normă. După ce m-am obişnuit cu o anumită practică, cu o anumită cutumă la şcoală, în viaţă, nu-i confortabil să vii şi să faci o schimbare de genul acesta. Dar sunt convins că orice lider de sindicat, dacă ar fi locul meu, şi responsabil pentru sistem, trebuie să facă la fel. Asta este situaţia. Nu facem ce ne place, facem ce trebuie să facem”, a completat el.
