Coincidență? Înaintea alegerilor de joi, Ursula von der Leyen a pierdut procesul legat de ”transparența contractelor de vaccinuri Covid”, Iohannis, în ”cărți”.
Candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat de şefă a Comisiei Europene a primit o lovitură majoră după ce o instanţă a UE a decis că aceasta nu a fost suficient de transparentă cu publicul în privinţa contractelor din pandemie pentru vaccinurile anti-Covid-19.
Tribunalul General al UE, din cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a apreciat miercuri că Comisia Europeană a procedat greşit când a restrâns accesul public la unele detalii şi clauze ale contractelor de achiziţie pentru vaccinurile anti-COVID.
Tribunalul General al Uniunii Europene, a doua cea mai înaltă instanţă din Europa, s-a pronunţat împotriva deciziei Comisiei Europene de a păstra secrete părţi importante din contracte înainte de a le face publice. Hotărârea instanţei vine cu puţin peste 24 de ore înainte ca viitorul politic al Ursulei von der Leyen să fie decis de deputaţii europeni. Ea are nevoie ca 361 din cei 720 de deputaţi europeni să o susţină într-un vot secret care are loc joi şi care se preconizează a fi extrem de strâns.
Unul dintre grupurile de la care Ursula von der Leyen a căutat sprijin este Grupul Verzilor, ai cărui membri au iniţiat acest proces în legătură cu contractele pentru vaccinuri. Ei au depus cereri de acces la contractele pentru achiziţionarea de vaccinuri şi la anumite documente conexe pentru a înţelege cum a fost încheiat acordul dintre Comisie şi producătorii de vaccinuri anti-Covid-19 în 2021.
Comisia a fost de acord doar să ofere acces parţial la anumite contracte, argumentând că unele secţiuni au fost redactate pentru a proteja interesele comerciale sau pentru chestiuni legate de viaţa privată. Ca urmare, eurodeputaţii Verzi au acţionat Comisia în instanţă, din cauza refuzului.
Miercuri, Tribunalul General a admis parţial acţiunea deputaţilor europeni şi a anulat decizia Comisiei de a ascunde părţi din contracte. Acesta a respins decizia Comisiei de a păstra secrete dispoziţiile privind despăgubirile, argumentând că executivul european nu a reuşit să dovedească modul în care aceste clauze ar submina interesele comerciale ale companiilor farmaceutice.
Instanţa din Luxemburg a evidenţiat mai multe nereguli, inclusiv refuzul parţial de a face publice declaraţiile privind conflictele de interese ale membrilor executivului european care au negociat achiziţiile de la companiile farmaceutice.
De asemenea, Comisia a refuzat să divulge datele personale ale funcţionarilor care au negociat achiziţionarea vaccinurilor, din motive de confidenţialitate. Cu toate acestea, Curtea a constatat că deputaţii europeni au demonstrat „interesul public” de a identifica această echipă, pentru a stabili dacă aceştia au avut vreun conflict de interese.
Comisia Europeană nu a acordat publicului „acces suficient de mare” la contractele de vaccin împotriva Covid-19, a stabilit miercuri Curtea de Justiție a Uniunii Europene, constatând nereguli în justificările pentru redactarea unor părți din documente, relatează POLITICO. Decizia îndelung așteptată vine cu doar o zi înaintea unui vot decisiv pentru Ursula von der Leyen, care trebuie să obțină joi sprijinul a 361 de europarlamentari pentru a fi reconfirmată în funcţia de şefă a CE.
Cazul a fost deschis de un grup de europarlamentari din partea Verzilor, care au depus cereri pentru a avea acces la contractele de vaccinuri şi la unele documente aferente pentru a înţelege acordul din 2021 dintre Comisia Europeană şi producatorii de vaccinuri, estimat la 20 de miliarde de euro
Comisia a fost de acord să acorde doar acces parțial la anumite contracte, argumentând că unele secțiuni au fost redactate (cenzurate) pentru a proteja interesele comerciale sau din motive de confidențialitate. Ulterior, deputații au dus în instanţă problema refuzului.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis miercuri că decizia Comisiei Europene de a ascunde secțiuni ale documentelor oficiale conține „nereguli”. Comisia „nu a demonstrat că un acces mai larg la aceste clauze ar submina de fapt interesele comerciale ale acestor companii”, a stabilit Curtea de Justiție.
În luna aprilie 2024, Politico a scris că Parchetul European (EPPO) a preluat ancheta asupra Pfizergate de la autorităţile belgiene, referitoare la investigaţiile asupra Ursulei von der Leyen pentru „interferenţă în exercitarea unei funcţii publice, distrugere de SMS-uri, corupţie şi conflict de interese”. Procurorii EPPO investighează presupuse infracţiuni, dar nimeni nu a fost pus sub acuzare până acum în acest dosar.
Ancheta a fost declanşată iniţial de autorităţile juridice din oraşul belgian Liege la începutul lui 2023, după o plângere penală a lobbyist-ului local Frédéric Baldan. Ulterior, acestuia i s-au alăturat guvernele din Ungaria şi Polonia (sub vechiul guvern condus de PiS).
Plângerea penală a lui Baldan se referea la un presupus schimb de mesaje text între Von der Leyen şi CEO-ul Pfizer Albert Bourla în perioada care a precedat semnarea celui mai mare contract al Uniunii Europene privind vaccinurile în perioada de vârf a pandemiei de COVID-19, o afacere care a primit ulterior numele de ”Pfizergate”.
Ziarul New York Times, care a dezvăluit primul că schimbul de mesaje a avut loc în perioada când cei doi lideri negociau termenii acordului, a declanşat un proces paralel împotriva Comisiei Europene, după ce aceasta a refuzat să dezvăluie conţinutul mesajelor în urma unei cereri de acces la documente. EPPO efectuează investigaţii paneuropene asupra unor infracţiuni financiare şi în teorie ar putea confisca telefoane şi alte materiale relevante din birourile Comisiei Europene sau din alte ţări europene, precum Germania, ţara natală a Ursulei von der Leyen.
UE a distrus vaccinuri COVID de 4 miliarde de euro
Comisia Europeană a refuzat până în prezent să dezvăluie conţinutul mesajelor sau măcar să le confirme existenţa. Acordul, negociat în perioada de vârf a pandemiei în 2021, a fost perceput iniţial drept un triumf pentru Von der Leyen, a scris atunci Politico. Dar cantitatea de vaccinuri achiziţionată a provocat uimire, Politico dezvăluind anul trecut că au existat doze de vaccin în valoare de cel puţin 4 miliarde de euro care au fost aruncate. Între timp, contractul cu Pfizer pentru vaccinuri a fost renegociat.
Militanţii pentru transparenţă şi unii oponenţi politici au încercat că pună presiune pe Comisie pentru a discuta cazul, dar Ursula von der Leyen a evitat până în prezent să facă acest lucru. Întrebare directă a Politico privind mesajele lipsă, Von der Leyen a răspuns: „Tot ce a fost necesar în legătură cu asta a fost spus şi trimis. Şi aşteptăm rezultatele”. În 2022, EPPO a anunţat că analizează achiziţia de vaccinuri de către UE la modul mai general.
România, Ungaria şi Polonia au fost date în judecată de Pfizer pentru că nu au efectuat unele plăţi pentru doze, invocând aprovizionarea în exces şi presiunea financiară a războiului din Ucraina.
Tilly Metz, unul dintre deputaţii europeni verzi care au intentat procesul, a declarat că hotărârea este „semnificativă pentru viitor”, deoarece este de aşteptat ca Bruxelles-ul să efectueze mai multe achiziţii comune – în domeniul sănătăţii, dar potenţial şi în domeniul apărării. „Este important că instanţa a confirmat importanţa justificărilor adecvate pentru protejarea intereselor comerciale”, a declarat ea. ”Noua Comisie Europeană trebuie acum să îşi adapteze gestionarea cererilor de acces la documente pentru a fi în conformitate cu hotărârea de astăzi”, a adăugat ea.
Comisia a subliniat, pe de altă parte, că instanţa a fost de acord că anumite clauze ale contractelor erau acoperite de protecţia interesului comercial, admiţând doar parţial acţiunea în justiţie. „În aceste cazuri, Comisia a trebuit să găsească un echilibru dificil între dreptul publicului, inclusiv al deputaţilor europeni, la informare şi cerinţele legale care decurg din contractele COVID-19 în sine, care ar putea duce la cereri de despăgubire în detrimentul banilor contribuabililor”, a arătat Comisia într-o declaraţie. Executivul UE dă asigurări că va „studia cu atenţie hotărârile Curţii şi implicaţiile acestora” şi că ”îşi rezervă opţiunile legale”.
Comisia poate contesta hotărârea tribunalului în termen de două luni şi zece zile de la pronunţare.
Alte cazuri legale privind contractele cu Pfizer şi comunicarea dintre von der Leyen şi directorul general al Pfizer, Albert Bourla, sunt, de asemenea, pe rol în diferite jurisdicţii ale UE. Unii deputaţi europeni au criticat dur modul în care Comisia a gestionat contractele de miliarde de euro şi, în special, faptul că nu a divulgat mesajele text dintre von der Leyen şi şeful producătorului de medicamente Pfizer cu privire la unul dintre contracte. Comisia Europeană susţine că Ursula von der Leyen a şters mesajele text respective.
În plină pandemie, Comisia a semnat contracte cu furnizorii de vaccinuri COVID AstraZeneca, Sanofi, GSK, Johnson & Johnson, BioNTech, Pfizer, Moderna şi alţii.
În 2022, Ombudsmanul European a acuzat Comisia de administrare defectuoasă pentru că nu a divulgat mesajele text ale lui von der Leyen cu şeful Pfizer, Albert Bourla, iar The New York Times a dat în judecată Comisia pentru nepublicarea mesajelor text.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan, vicepreşedinte PPE, a infirmat, miercuri, zvonurile apărute în presa din România conform cărora ar fi existat o şedinţă de criză a Partidului Popular European. El precizează că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are sprijinul pentru un nou mandat din partea unei coaliţii de partide proeuropene, sub conducerea PPE.
”Ca vicepreşedinte al Partidului Popular European, infirm zvonurile apărute în presa din România conform cărora ar fi existat o şedinţă de criză a Partidului Popular European. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are sprijinul pentru un nou mandat din partea unei coaliţii de partide proeuropene, sub conducerea Partidului Popular European, din care mai fac parte Socialiştii Europeni şi Grupul Renew”, scrie Siegfried Mureşan pe Facebook.
El precizează că, de asemenea, vor veni voturi adiţionale şi de la alte grupuri politice, mai ales de la Grupul Verzilor.
”Votul va avea loc mâine. Suntem încrezători, avem voturile, avem majoritate. Nu există situaţie de criză, nu a existat o şedinţă de criză”, arată Mureşan.
”Comisia nu a acordat publicului un acces suficient de larg la contractele de achiziţie a vaccinurilor împotriva COVID-19”, a comunicat CJUE, care fusese sesizat de mai mulţi europarlamentari şi de persoane fizice, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Reclamanţii au solicitat Comisiei în 2021 acces la toate documentele care ar fi permis înţelegerea termenilor şi condiţiilor de achiziţie şi „asigurarea protecţiei interesului public”, reaminteşte documentul instanţei.
Solicitările aveau la bază o reglementare europeană din 2001 privind accesul public la documentele principalelor instituţii ale UE – Parlamentul, Consiliul şi Comisia. Aceasta din urmă a acceptat doar un ”acces parţial” la informaţiile respective, publicând pe internet versiuni cenzurate.
Judecătorii europeni au emis miercuri două hotărâri în care dau în parte dreptate reclamanţilor, anulând deciziile Comisiei care „conţin nereguli”.
Achiziţiile respective datează din 2020 şi 2021. În timpul pandemiei de COVID, Comisia Europeană a negociat cu companiile farmaceutice în numele celor 27 de state membre ale Uniunii.
Instanța reaminteşte că, la scurt timp după ce pandemia s-a extins în Europa în primăvara lui 2020, ”au fost deblocate circa 2,7 miliarde de euro pentru efectuarea unei comenzi ferme pentru mai mult de un miliard de doze de vaccin”.
Cele mai multe doze au fost cumpărate sau rezervate de la asocierea americano-germană Pfizer/BioNTech, însă autoritatea europeană de reglementare a omologat şi vaccinurile produse de Moderna, AstraZeneca, Janssen, Novavax şi Valneva.
În paralel cu recursurile în justiţia europeană privind lipsa de transparenţă, parchetul european a deschis la rândul său o anchetă în octombrie 2022, tot pentru respectivele achiziţii controversate.
Înainte de aceasta, în 2021, ziarul New York Times dezvăluise un schimb de mesaje scrise între preşedinta CE, Ursula von der Leyen, şi directorul general al Pfizer, Albert Bourla.
Serviciile Comisiei au refuzat cererea unui jurnalist de a afla conţinutul mesajelor, iar ombudsmanul european a criticat această atitudine în vara lui 2022.
