O lege adoptată luni de Camera Deputaților, a stârnit îngrijorarea societății civile privind pericolele la adresa libertății de exprimare. Specialiștii spun că modificările pot deschide calea către abuzuri, dar acestea erau posibile și până acum într-o formă sau alta.
USR și PSD s-au acuzat reciproc pentru legea adoptată de Camera Deputaților și trimisă spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.
USR a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională, iar deputatul Mihai Badea a acuzat coaliția PSD-PNL-UDMR că legea adoptată ”incriminează și delictul de opinie”.
Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, social-democrata Laura Vicol, a precizat, marţi, că proiectul de lege care introduce în Codul penal incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare, reexaminat de Parlament la cererea preşedintelui Klaus Iohannis, pune în acord cu legislaţia românească o Decizie-cadru a Comisiei Europene.
”De ieri am văzut că s-a rostogolit în toată presa o informaţie falsă şi din păcate a fost preluată de oameni serioşi, de ziare serioase. (…) Această iniţiativă legislativă a ajuns pe rolul Parlamentului în februarie anul trecut, când din guvern făcea parte şi USR. Este o iniţiativă aşadar din partea Guvernului în care s-a solicitat transpunerea unei Decizii-cadru. (…) Aşadar, Comisia Europeană a solicitat, printr-o adresă, transpunerea unei Decizii-cadru în legislaţia românească. Guvernul din care făcea parte şi USR a pus această iniţiativă pe masa Parlamentului, iniţiativa legislativă a trecut în mai de plenul Parlamentului, domnul preşedinte Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională şi a câştigat, legea s-a întors în Parlament, a fost adoptată de către Senat şi ulterior a ajuns la noi, în Comisia juridică din Camera Deputaţilor”, a declarat Laura Vicol, la Parlament.
Potrivit acesteia, amendamentul „de care s-a făcut vorbire în mod greşit legat de numele său este un amendament adoptat la Senat şi promulgat în această lege”.
”În amendamentul respectiv din Senat se afla o expresie care, din punctul meu de vedere, era neconstituţională, pentru că era impredictibil. Se lăsa un cadru larg unor interpretări lăsate liberului arbitru prin care omul putea să fie sancţionat pentru ceva ce poate nu a gândit, prin acea expresie, pe care eu am considerat, cu riscul de a fi întoarsă această lege din nou, la CCR, că cetăţeanul român nu este protejat, că se lasă un loc liber interpretărilor care ar putea prejudicia libertatea presei în primul rând – prin acea expresie. Şi am eliminat-o din amendament. Ce aţi văzut – numele meu trecut în amendament – nu a făcut altceva decât să scoată o expresie dintr-un amendament deja adoptat. Nu este amendamentul lui Laura Vicol, nu este un amendament pe care eu l-am propus, nu este un amendament pe care eu l-am introdus, dimpotrivă”, a precizat preşedintele Comisiei juridice.
Laura Vicol a subliniat că tot ceea ce se menţionează în amendament face parte din această Directivă-cadru solicitată de Comisia Europeană în vederea transpunerii în legislaţia românească.
”Intram în procedură de infrigement dacă nu respectam exact textul Directivei-cadru. Am încercat să facem deja acest lucru, fiind în opoziţie, anul trecut, când a ajuns legea pe masa Parlamentului, însă atâta vreme cât preşedintele României a câştigat la CCR, vom respecta deciziile Curţii Constituţionale şi ceea ce solicită Comisia Europeană, în calitate de membru UE. Am fost obligaţi practic să transpunem această Decizie-cadru în legislaţia românească. Până la urma urmă, cred că trebuie să ne respectăm toţi între noi, să respectăm libertatea presei, dar trebuie să fim în egală măsură atenţi şi la tot ceea ce spunem”, a adăugat Laura Vicol.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat luni un proiect de lege potrivit căruia incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Proiectul a fost trimis la reexaminare ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.
”Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în proiect.
Proiectul transpune un articol din Decizia cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal.
Deputatul USR Stelian Ion a declarat marţi că nu este de acord cu introducerea sintagmei “opinia şi apartenenţa politică”.
Stelian Ion a declarat marţi că nu este de acord cu introducerea sintagmei “opinia şi apartenenţa politică” în proiectul de lege potrivit căruia incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, iar juriştii partidului analizează dacă este cazul să atace proiectul la Curtea Constituţională.
“Eu personal am fost pentru varianta iniţială a legii, pentru varianta mai largă care fusese constituţională ani de zile şi pentru respectarea deciziei-cadru în care trebuia să introducem şi discriminările generate împotriva persoanelor fizice. (…) Această sintagmă pentru prezent este periculoasă. Este o fereastră care ar putea fi folosită, chiar dacă sintagma se mai regăseşte şi în alte normative şi în Codul penal la nişte circumstanţe agravante. Deci avem sintagma asta preluată, dar incriminarea ca atare, păstrând şi acea sintagmă, mi se pare periculoasă”, a spus Stelian Ion, la Palatul Parlamentului.
El a adăugat că va discuta cu juriştii din USR şi aceştia vor analiza dacă este cazul ca proiectul de lege să fie atacat la Curtea Constituţională.
Stelian Ion a explicat că proiectul de lege a fost iniţiat anul trecut, în luna martie, când era ministru al Justiţiei, pentru a pune legislaţia în acord cu o decizie-cadru a JAI.
“Acel articol din Codul penal trebuia modificat, în sensul în care nu doar discriminarea, incitarea la ură, violentă şi discriminare cu privire la unele categorii de persoane ar trebui incriminată, ci şi cu privire la persoane fizice. Pornind de aici, am transmis către Parlament acel proiect de lege. Ulterior, au fost două opinii, s-a considerat că textul trebuie să prevadă doar această modificare legislativă, să ne raportăm şi la persoane, nu doar la categorii de persoane, asta era varianta pe care am propus-o de la minister, iar o altă variantă a fost aceea de a stabili foarte clar nişte criterii în baza cărora să se raporteze textul de lege, dacă vorbim de incitare la ură, violenţă, discriminare. Acest nou articol a fost introdus în urma unei decizii a CCR care a spus că textul trebuie clar să precizeze şi nişte criterii. Între aceste criterii propuse şi adoptate la Senat, după decizia CCR s-a integrat şi acea sintagmă care face referire la opinia şi apartenenţa politică”, a menţionat Stelian Ion.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat luni un proiect de lege potrivit căruia incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
