Schimb de gardă la Curtea Constituțională, fără să îndeplinească normele legale, noii judecători CCR au depus jurământul în fața unui Nicușor Dan buhăit.
Cei trei noi judecători de la Curtea Constituțională a României au depus duminică jurământul de învestitură la Palatul Cotroceni. Astfel, își vor începe de la data de 13 iulie 2025 mandatele de nouă ani la CCR Mihai Busuioc, propus de PSD, Asztalos Csaba, propus de UDMR, și Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan.
Cine este Mihai Busuioc, trimis de PSD la CCR
Mihai Busuioc are 47 de ani, este din București, este însurat și are doi copii, iar de profesie este jurist. Cariera lui se întinde de-a lungul a 35 de ani în diverse instituții și agenții de stat, potrivit CV-ului publicat pe site-ul Curții de Conturi.
După Școala Militară ”Vasile Lascăr” din Câmpina, Mihai Busuioc a fost conducător de Carte Funciară – Biroul de Carte Funciară Judecătoria Sector 4, iar în 2002 a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității ”Nicolae Titulescu” din București și a urmat cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare și a obținut un master în ”Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru” la Universitatea Constantin Brâncuşi, Târgu Jiu.
Mihai Busuioc a ocupat, începând cu anul 2017, funcția de președinte al Curții de Conturi.
Anterior, a fost secretar general al Guvernului, unde s-a remarcat în urma unui scandal politic dintre premierul de la acea vreme, Sorin Grindeanu, și președintele PSD de atunci, Liviu Dragnea.
Grindeanu a vrut atunci să-l demită pe Busuioc și să-l înlocuiască cu Victor Ponta, dar Busuioc a refuzat să contrasemneze ordinul de eliberare din funcție.
Mihai Busuioc s-a făcut remarcat și la audierile din comisiile de specialitate ale Senatului. În 15 minute de audieri a primit doar câteva întrebări și și-a citit propriul CV de pe foaie. La final, a fugit de întrebările presei, explicând că ”așa se fac numirile la Curtea Constituțională”.
Potrivit declarației sale de avere din 2024, Mihai Busuioc a obținut în 2023 un salariu anual de 339.331 de lei din funcția de președinte al Curții de Conturi, iar soția lui a primit un salariu anual de 610.410 de lei de la Camera Notarilor Publici București.
De asemenea, acesta a împrumutat mai multe persoane cu o sumă totală de 47.000 de euro, are mai multe conturi deschise în lei și în valută (euro și dolari) la diverse bănci și fonduri de investiții. Suma cea mai mare, de peste 200.000 de dolari, e într-un cont deschis în 2020.
Mihai Busuioc mai deține un BMW din 2016, un apartament în București de 88 de metri pătrați și un teren în Ilfov de 1688 de metri pătrați, alături de soția lui.
Cine este Asztalos Csaba, trimis de UDMR la CCR
Asztalos Csaba îl înlocuieşte, la propunerea UDMR, la Curtea Constituţională pe Varga Attila, al cărui mandat expiră în data de 12 iulie.
Asztalos Csaba are 51 de ani, este din Baia Mare, Maramureș, și e de profesie jurist, iar de 17 ani este președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR. Aceasta a fost consiliera lui Iohannis, cel care a și numit-o la Curte în 2019.
Potrivit CV-ului său, Asztalos Csaba este absolvent (1997) al Facultății de Științe Juridice și Administrative a Universității din Oradea. 12 ani mai târziu, în 2009, a obținut și o diplomă de masterat în Administrarea Afacerilor de la Universitatea Limerick din Irlanda. Între 2003 și 2010 a fost doctorand în Drept internațional la Universitatea din București, Facultatea de Drept, și este doctor în ”Regimul juridic al cetăţeniei în dreptul internaţional public”.
Înainte de a ajunge la CNCD, Asztalos Csaba a fost între 1999 și 2002 consilier juridic și de politică internă al președintelui UDMR de la acea vreme. În perioada ianuarie-aprilie 2010 a fost și consilier de stat în cabinetul vicepremierului Markó Béla din Guvernul Boc II.
A devenit membru al CNCD chiar din 2002, când instituția a fost creată ca parte din condițiile impuse României pentru a fi acceptat-o în Uniunea Europeană. A devenit președintele CNCD în 2005 pentru un mandat de cinci ani, unde a rămas timp de 17 ani.
Asztalos Csaba nu mai este membru UDMR din 2013, când a demisionat spunând: ”mi s-a reproșat că sunt ungur și că sunt membru UDMR și că nu aș putea să soluționez echidistant anumite plângeri. Din această cauză am decis să îndeplinesc formal criteriul independenței, pe care pe fond l-am îndeplinit din prima zi a numirii”.
Acesta a avut parte de un moment stânjenitor în timpul audierilor din Parlament pentru funcția de judecător la CCR când a fost acuzat de deputatul AUR Dan Tanasă că ”detestă România”.
În timpul dezbaterii, deputatul AUR Dan Tanasă a criticat candidatura lui Asztalos Csaba, susținând că acesta a susținut autonomia Ținutului Secuiesc și că are cetățenia maghiară. ”Ați înnebunit complet”, a spus Tanasă, menționând că îl cunoaște pe acesta și știe că detestă România.
”Am o singură cetățenie, cea română, o am de la naștere”, a replicat Asztalos Csaba, care a respins toate acuzațiile.
Potrivit declarației sale de avere din 2025, Asztalos Csaba a obținut în 2024 venituri din indemnizația de președinte al CNCD de 116.808 de lei, dar și venituri din drepturi salariale de la Universitatea București (4.556 de lei), SNSPA (7.100 de lei), ANIVM (6.000 de lei), Institutul Național Al Magistraturii (7.662 de lei). Soția acestuia a obținut venituri salariale anuale de la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice – AMEPIP de 154.084 de lei.
Asztalos Csaba a acordat unei persoane un împrumut de 40.000 de euro, deține tablouri, bijuterii și icoane de 6.000 de euro. El are și un apartament de 40 de metri pătrați pe nume în Baia Mare și un teren în Ilfov de 533 m2, alături de soția lui.
Cine este Dacian Dragoș, trimis de Nicușor Dan la CCR
Președintele României, Nicușor Dan, l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș în funcția de judecător al Curții Constituționale pentru un mandat de 9 ani.
”Am ținut ca prin nominalizarea unei personalități recunoscută în domeniul dreptului administrativ și european să îmi reafirm angajamentul față de buna funcționare a autorităților publice, independența justiției și respectarea statului de drept. Am ales un profesionist al dreptului pentru că sunt convins că acesta trebuie să fie profilul unui judecător care poate contribui la consolidarea rolului CCR de garant al supremației Constituției”, a spus Nicușor Dan despre numire.
Dacian Dragoș are 50 de ani, este din Satu Mare și vorbește trei limbi străine (engleză, franceză și italiană).
Potrivit CV-ului său, Dacian Cosmin Dragoș este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
El a avansat, începând cu anul 1998, în cariera academică de la preparator universitar, la asistent, la lector și conferințiar, iar din aprilie 2013 este profesor universitar.
El făcut parte din echipa care a câștigat procesul cu Roșia Montană Gold Corporation.
Dacian Cosmin Dragoș este o personalitate recunoscută în domeniul dreptului administrativ și european, beneficiar al prestigioasei burse europene Marie Curie, la Michigan State University (2005-2006) și expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice (2020-2023).
Profesorul universitar a contribuit la elaborarea proiectului Codului de procedură administrativă (2006-2008 și 2020-2021) și a Codului Administrativ (2010-2011) și a fost implicat în proiecte naționale și internaționale privind reforma administrației publice și statul de drept.
Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de 3 ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale.
În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării.
Cum sunt numiți judecătorii la CCR
Potrivit Constituției României, Curtea Constituțională se compune din 9 judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit, scrie Agerpres.
Dintre aceștia, trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României (art. 142 din Constituția României).
Judecătorii Curții Constituționale aleg, prin vot secret, președintele acesteia pentru o perioadă de 3 ani.
Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii ei, din trei în trei ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții, mai arată Constituția (art. 142).
Fiecare Cameră a Parlamentului numește, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorității membrilor prezenți.
Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior (art. 143 și 144 din Constituție).
Își continuă mandatele de judecători la CCR:
- Simina Tănăsescu – numită judecător de președintele României (în 2019), pentru un mandat de 9 ani
- Cristian Deliorga – numit judecător de Senatul României (în 2019), pentru un mandat de 9 ani
- Gheorghe Stan – numit judecător de Camera Deputaților (în 2019), pentru un mandat de 9 ani
- Mihaela Ciochină – numită judecător de președintele României (în 2022), pentru un mandat de 9 ani
- Laura Iuliana Scântei – numită judecător de Senatul României (în 2022), pentru un mandat de 9 ani
- Bogdan Licu – numit judecător de Camera Deputaților (în 2022), pentru un mandat de 9 ani.
Judecătorii Curții Constituționale și-au ales, duminică, un nou președinte, după ce noii judecători numiți la Curte au depus jurământul la Cotroceni. Potrivit unor surse de la CCR, noul președinte al Curții Constituționale este judecătoare Simina Tănăsescu, fostă consilieră prezidențială, numită la Curte de fostul președinte Klaus Iohannis.
Cei trei noi judecători de la Curtea Constituțională a României au depus duminică jurământul de învestitură la Palatul Cotroceni. Astfel, își vor începe de la data de 13 iulie 2025 mandatele de nouă ani la CCR Mihai Busuioc, propus de PSD, Asztalos Csaba, propus de UDMR, și Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan.
După ceremonia de la Palatul Cotroceni, cei 9 judecători și-au ales președintele instituției. Acesta va fi Simina Tănescu, numită judecător de Președintele României (2019), pentru un mandat de 9 ani. Până la numirea la Curte, Elena Simina Tănăsescu a fost a fost Consilier Prezidențial din ianuarie 2015.
Elena Simina Tănăsescu (n. 1968) este absolventă a Facultății de Drept, Universitatea din Bucureşti (1991) şi a obţinut titlul de doctor cu menţiunea « foarte bine cu felicitările juriului » la Facultatea de drept şi ştiinţe politice, Universitatea ”Aix-Marseille III”, Franţa (1997).
Profesor de drept constituţional şi drept european în cadrul Universităţii din Bucureşti şi fost profesor invitat la universităţi din Europa şi America Latină, Tănăsescu a participat în calitate de director, cercetător sau raportor naţional în numeroase proiecte cu finanţare naţională sau internaţională.
A desfăşurat activitate profesională sau de reprezentare a statului român în cadrul mai multor instituţii europene (Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale, Grupul de experţi independenţi al Consiliului Europei) şi a fost reprezentantul societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 2009–2011.
Printre publicațiile sale se numără: Principiul egalităţii în dreptul românesc (1998), Interpretarea Constituţiei. Teorie şi practică (2002), Legile electorale – comentarii şi explicaţii (2004), Constituţia României – comentariu pe articole (2008), Reforma constituţională: analiză şi proiecţii (2012). Autor a peste 75 de studii, articole, cronici şi note apărute în volume colective ori reviste de specialitate de prestigiu, din ţară şi străinătate.
Schimb de gardă la CCR
Mihai Busuioc a fost propunerea controversată a PSD pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Nominalizarea a fost contestată la CCR de lidera senatorilor S.O.S. România, Nadia Cerva. Ea a susținut că Busuioc nu are cei 18 ani de experiență juridică necesari pentru această funcție și nici pregătirea juridică superioară. Contestația a fost respinsă de CCR și Mihai Busuioc a fost validat în funcție de Parlament.
