Un judecător din Ploiești a decis suspendarea anulării alegerilor de către CCR, BEC anunță că nu suspendă procesul electoral: ”Decizia nu are niciun efect”.
Curtea de Apel Ploiești a suspendat joi executarea hotărârii prin care Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Ulterior, Biroul Electoral Central a transmis că această decizie ”nu provoacă niciun efect” și că își continuă activitatea în mod normal.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a făcut, joi, recurs la decizia Curții de Apel Ploiești.
”Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei pronunţată în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul numărul 301/42/2025”, a transmis Parchetul.
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a afirmat, joi, că legislaţia, în momentul de faţă, nu permite adoptarea unor soluţii specifice contenciosului administrativ de suspendare sau anulare de către instanţele judecătoreşti ale unor decizii sau hotărâri ale Curţii Constituţionale.
”Am observat şi eu existenţa unei astfel de hotărâri judecătoreşti. Urmează să analizăm contextul în care aceasta a fost adoptată, pentru a stabili în ce măsură pot să fie exercitate atribuţii instituţionale ale ministerului nostru cu privire la exercitarea unor verificări disciplinare, întrucât, strict la nivel teoretic, nu există căi de atac în legislaţia din România prin care decizii sau hotărâri ale Curţii Constituţionale, care nu sunt acte administrative conform legislaţiei, să fie atacate în contenciosul administrativ. Legea, în momentul de faţă, nu permite adoptarea unor soluţii specifice contenciosului administrativ de suspendare sau anulare de către instanţele judecătoreşti ale unor decizii sau hotărâri ale Curţii Constituţionale”, a declarat Marinescu.
Biroul Electoral Central a transmis joi, referitor la decizia Curții de Apel Ploiești de a suspenda decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, că ”nu provoacă niciun efect” și că își continuă activitatea în mod normal.
”Suspendarea Hotărârii CCR nu își produce efecte întrucât efectele ei s-au materializat prin Decizia BEC 2024 care a fost contestată și rămasă definitivă. OUG 1 și HG se bucură de prezumția de legalitate. În aceste condiții, decizia Curții de Apel Ploiești nu are niciun efect. Activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul și pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative și a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a președintelui României”, a mai transmis BEC.
Curtea de Apel Ploiești a acceptat contestația privind suspendarea deciziei Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. În prezent, decizia CCR este suspendată, dar decizia adoptată la Curtea de Apel Ploiești poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Avocatul Toni Neacșu a explicat, că turul II al alegerilor de anul trecut nu ar putea fi reluat și că toate aceste discuții din spațiul public avantajează anumiți candidați.
”Turul II nu poate fi reluat. Nu avem deocamdată o hotărâre definitivă, e doar o suspendare. Guvernul nu poate face nimic acum. Problema e că BEC va fi pus în situația să accepte sau nu efectele acestei hotărâri. Cel mai probabil, BEC va refuza să pună în executare această hotărâre. Există și varianta în care suspendarea campaniei electorale să dureze puțin, pentru că avem acel termen de recurs de cinci zile. Dacă judecătorul a reușit să motiveze totuși în acest interval hotărârea într-o săptămână, maximum, am avea și o soluție definitivă a Înaltei Curți de Casație, care e destul de previzibilă, raportat la propria ei jurisprudență. Cinci, șapte zile nu ar afecta atât de mult calendarul actual, dacă nu, singurul efect concret ar fi o amânare a primului tur.
Cred că vorbim de un judecător care e afectat în mod direct de pensiile magistraților și a avut un puseu de revoltă. Poate să facă obiectul inspecției judiciare. Nu ai voie să pui pasiuni personale în hotărârile pe care le dai. Cealaltă explicație mi-e teamă că ține de influențarea acestor alegeri și a rezultatelor lor. Nu se va ajunge la reluarea turului II, dar toate aceste discuții avantajează anumiți candidați. O hotărâre a unei curți de apel nu poate înfrânge o decizie a CCR. Eu așa știam până astăzi. Asta spune legea”, a mai afirmat avocatul.
Știre inițială…
Curtea de Apel Ploiești a acceptat contestația privind suspendarea deciziei Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. În prezent, decizia CCR este suspendată, dar decizia adoptată la Curtea de Apel Ploiești poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
”E o bombă, într-adevăr, și o lebădă de toate culorile pentru aceste alegeri. E o situație nemaiîntâlnită. Nu a existat o hotărâre judecătorească prin care o hotărâre a CCR să fie anulată sau suspendată.
”În primă instanță, Curtea de Apel a dispus anularea acelei hotărâri. Dispoziția nu e definitivă, deci nu produce deocamdată vreun efect. Dar, în același timp, a dispus și suspendarea efectelor pe viitor, care derivă din hot. 32 din 6 decembrie 2024. Aici legea spune că această dispoziție e executorie, produce efecte chiar de la momentul pronunțării, adică începând de astăzi. Asta înseamnă că orice instituție publică, orice persoană trebuie să respecte hotărârea judecătorească și cred că se va invoca curând în fața BEC-ului că nu se mai pot desfășura niciun fel de activități legate de organizarea noilor alegeri.
Dacă ne uităm în hot. 32 de anul trecut vom vedea că la sfârșit are două prevederi, că se anulează procesul electoral în curs, și că se dispune reluarea unui nou proces electoral.
Acest punct doi e practic suspendat”, a explicat avocatul Toni Neacșu.
”Turul II nu poate fi reluat”
Avocatul a mai adăugat că turul II al alegerilor de anul trecut nu ar putea fi reluat și că toate aceste discuții din spațiul public avantajează anumiți candidați.
”Turul II nu poate fi reluat. Nu avem deocamdată o hotărâre definitivă, e doar o suspendare. Guvernul nu poate face nimic acum. Problema e că BEC va fi pus în situația să accepte sau nu efectele acestei hotărâri. Cel mai probabil, BEC va refuza să pună în executare această hotărâre. Există și varianta în care suspendarea campaniei electorale să dureze puțin, pentru că avem acel termen de recurs de cinci zile. Dacă judecătorul a reușit să motiveze totuși în acest interval hotărârea într-o săptămână, maximum, am avea și o soluție definitivă a Înaltei Curți de Casație, care e destul de previzibilă, raportat la propria ei jurisprudență. Cinci, șapte zile nu ar afecta atât de mult calendarul actual, dacă nu, singurul efect concret ar fi o amânare a primului tur.
Cred că vorbim de un judecător care e afectat în mod direct de pensiile magistraților și a avut un puseu de revoltă. Poate să facă obiectul inspecției judiciare. Nu ai voie să pui pasiuni personale în hotărârile pe care le dai. Cealaltă explicație mi-e teamă că ține de influențarea acestor alegeri și a rezultatelor lor. Nu se va ajunge la reluarea turului II, dar toate aceste discuții avantajează anumiți candidați. O hotărâre a unei curți de apel nu poate înfrânge o decizie a CCR. Eu așa știam până astăzi. Asta spune legea”, a mai afirmat avocatul.
Potrivit unor surse, Biroul Electoral Central va transmite un comunicat, dar va sesiza și Inspecția Judiciară în legătură cu judecătorul de la Ploiești.
Tudorel Toader, reacție după hotărârea Curții de Apel Ploiești: ”Deciziile CCR sunt definitive”.
Deciziile Curţii Constituţionale a României sunt definitive şi nu sunt supuse niciunei căi de atac, a declarat, prof.univ.dr. Tudorel Toader, fost judecător la CRR şi fost ministru al Justiţiei.
Conform afirmaţiilor acestuia, ”judecătorul care a pronunţat o astfel de decizie (de suspendare a deciziei CCR privind anularea alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie 2024 – n.r) a reuşit să pună în discuţia publică numele său, chiar dacă printr-o decizie inadmisibilă, în afara exigenţelor legale constituţionale”.
Un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti a admis o cerere prin care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale.
”Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare”, potrivit minutei deciziei.
Decizia poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Cine este Alexandru Vasile, judecătorul Curții de Apel Ploiești care a suspendat hotărârea CCR
Alexandru Vasile este judecător la secția de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel Ploiești. Secția este condusă de judecătoarea Maria Stoicescu.
Vasile a fost judecător la Tribunalul Prahova, înainte de a ajunge la Curtea de Apel, iar între 2013 și 2017 a fost detașat la Ministerul Justiției.
Judecătorul are un apartament în Ploiești și conduce o Skoda Octavia din 2007. El are un salariu de 205.000 lei pe an și are active financiare în valoare de 200.000 lei, conform celei mai recente declarații de avere.
Acesta este necăsătorit.
Acesta este judecător la secția de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel Ploiești, secție este condusă de judecătoarea Maria Stoicescu.
În trecut, Vasile a fost judecător la Tribunalul Prahova, iar între 2013 și 2017 a fost detașat la Ministerul Justiției.
Din declarația de avere, rezultă că acesta are un apartament în Ploiești și conduce o Skoda Octavia din 2007, iar veniturile sale sunt de 205.000 lei pe an, scrie Hotnews.
Judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești a acceptat contestația privind suspendarea deciziei Curții Constituționale (CCR) de a anula alegerile prezidențiale luată la 6 decembrie 2024.
Potrivit deciziei publicate pe portalul Ministerului Justiției, decizia nu este definitivă, iar CCR are drept de recurs în 5 zile de la pronunțare.
”Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 24.04.2025”, se arată în comunicatul Curții de Apel Galați.
Parcursul în Senat al proiectului privind pensiile magistraţilor, iniţiat de liderii coaliţiei de guvernare, a fost stabilit, joi, de Biroul permanent, actul normativ urmând să primească avizele şi raportul comisiilor de specialitate până la finalul săptămânii, iar lunea viitoare să fie dezbătut şi votat de plenul Camerei superioare, în calitate de for legislativ decizional.
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, acest proiect cu 259 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi 25 de abţineri.
Proiectul a suferit modificări în Camera Deputaţilor care a eliminat tabelele prin care se eşalona până în 2045 vârsta de pensionare a magistraţilor. În urma acestei eliminări, începând cu data de 1 ianuarie 2026 toţi magistraţii se vor pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani.
A fost modificat, de asemenea, modul de calcul al pensiilor magistraţilor şi a fost acceptat un amendament al USR în acest sens.
„Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizaţiei de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în acest amendament.
