Consiliul Național al Secuilor, cere autonomie teritorială. Organizația i-a transmis premierului o scrisoare de 100 de pagini în care invocă o serie de ”angajamente” ale României.
Consiliul Secuiesc i-a trimis premierului Nicolae Ciuca o scrisoare de peste 100 de pagini în care solicită autonomia teritorială. Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Național al Secuilor, spune că i-a reamintit primului-ministru de angajamentele pe care România şi le-a asumat în anul 1993, la aderarea în Consiliul Europei, în baza cărora a primit statutul de membru.
Atunci, s-a angajat să-şi fundamenteze politica în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale pe principiile definite în Recomandarea 1201/1993 a Consiliul Europei, să restituie proprietăţile naţionalizate ale bisericilor şi să permită înfiinţarea şi funcţionarea şcolilor bisericeşti.
În 1993, momentul aderării la Consiliul Europei, România s-a angajat să-şi fundamenteze politica în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale pe principiile definite în Recomandarea 1201/1993 a Consiliul Europei, să restituie proprietăţile naţionalizate ale bisericilor şi să permită înfiinţarea şi funcţionarea şcolilor bisericeşti, susține Consiliul Național al Secuilor.
Care sunt principalele argumente ale Consiliului Național al Secuilor expuse în scrisoarea de 100 de pagini adresată premierului României.
Liderul Consiliului Național al Secuilor a precizat, citat de agenția maghiară Hirado, că i-a reamintit lui Nicolae Ciucă angajamentele pe care România şi le-a asumat atunci când, în anul 1993, a aderat la Consiliul Europei, în baza cărora a primit statutul de membru.
“Solicităm ca aceste angajamente să fie onorate, demonstrând astfel că criteriile de aderare la Schengen vor fi respectate pe termen lung”, a declarat preşedintele. Acesta a adăugat că doresc să prezinte lumii o ţară care îşi respectă pe deplin şi cu bună credinţă angajamentele internaţionale,” a spus liderul organizației.
Izsák a adăugat că doresc să prezinte lumii o ţară care îşi respectă pe deplin şi cu bună credinţă angajamentele internaţionale.
Balázs Izsák a făcut referire specială la cazul Recomandării 1201/1993 a Consiliului Europei. Articolul 11 din recomandare prevede că regiunile unde sunt majoritare persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul să dispună de administraţii locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situaţiei istorice şi teritoriale specifice şi conforme cu legislaţia naţională a statului.
Acesta a adăugat că secuii doresc să prezinte lumii o ţară care îşi respectă pe deplin şi cu bună credinţă angajamentele internaţionale. Balázs Izsák a făcut referire specială la cazul Recomandării 1201/1993 a Consiliului Europei. Articolul 11 din recomandare prevede că regiunile unde sunt majoritare persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul să dispună de administraţii locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situaţiei istorice şi teritoriale specifice şi conforme cu legislaţia naţională a statului.
“Acest lucru înseamnă, în esenţă, autonomia teritorială”, a declarat preşedintele Consiliului Național al Secuilor.
Balázs Izsák a declarat că scrisoarea adresată premierului o va trimite şi preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului României, deoarece îndeplinirea angajamentelor implică şi sarcini legislative. Acesta a mai adăugat că CNS a elaborat un proiect de statut pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, care a fost respins de mai multe ori de Parlamentul României.
“Dacă o resping, atunci să ne explice cum intenţionează să îndeplinească angajamentele articolului 11 din Recomandarea 1201. Îi vom asculta. Aşteptăm sugestiile domniilor lor. Noi avem o propunere, noi avem o viziune, dânşii au un angajament. Pentru acest angajament trebuie să aibă şi o viziune proprie”, a explicat liderul Consiliului Național al Secuilor.
Acesta a anunţat că scrisoarea adresată prim-ministrului este însoţită de 108 pagini de documente, la care se fac referiri în scrisoare.
La conferinţa de presă a participat şi József Kulcsár Terza, deputat al Alianţei Maghiare din Transilvania, care s-a angajat să depună documentul CNS în Parlamentul României.
