Cătălin Drulă, președintele interimar al USR, critică proiectele legilor securității naționale, pe care le califică într-un comunicat de presă drept ”cel mai grav derapaj politic din ultimii ani”. El îi cere” președintelui” Klaus Iohannis ”să se delimiteze clar de acest derapaj” și arată, că ”e nevoie de modernizarea cadrului legislativ pentru siguranța națională”.
”Am atras atenția încă de la crearea actualei coaliții de guvernare că avem de-a face cu un guvern al socialismului cu epoleți. Sunt dovezi zilnice și tot mai grave că e vorba nu numai de incompetență, ci și de rea-voință. Ultimele pe listă sunt proiectele de legi privind siguranța națională din care presa a publicat deja pasaje relevante. Aceste proiecte, în spiritul și litera lor, reprezintă cel mai grav derapaj politic din ultimii ani. Scrise în disprețul principiilor și instituțiilor democratice, ele vor consfinți o dominație absolută a serviciilor secrete asupra vieții publice românești. Cetățenii, companiile, ong-urile și funcționarii publici vor fi clasa de jos, iar președintele și serviciile secrete vor fi deasupra legii și a oricărui control democratic”, a declarat Drulă, potrivit comunicatului USR.
Președintele interimar al USR a acuzat că ”Iohannis și coaliția sa vor să pună România pe același palier cu Belarus. O republică a securiștilor. E grav, e periculos, e iresponsabil! Da, e nevoie de modernizarea cadrului legislativ pentru siguranța națională. Dar, sub nicio formă, nu putem să ne folosim de asta pentru a crea condițiile propice unei noi dictaturi. Îi cer președintelui României să se delimiteze clar de acest derapaj și, măcar în al doisprezecelea ceas, să acționeze cu demnitatea și responsabilitatea cu care e dator funcției și poporului care l-a ales”.
Premierul Nicolae Ciucă a spus, că cele zece proiecte de legi, sunt elaborate de instituțiile respective (servicii de informații, ministere). Proiectele sunt acum în dezbaterea coaliției de guvernare și urmează să intre în guvern pentru aprobare, pentru a fi trimise apoi la Parlament pentru dezbatere și vot. Proiectele pot suferi modificări pe acest parcurs.
”Legile securității naționale sunt o nebunie”, a declarat și fostul ministru pluserist al Justiției, deputatul USR Stelian Ion. Neomarxistul a mai spus, că partidul său va propune în Parlament întărirea controlului civil asupra serviciilor secrete.
Proiectul privind noile legi nu a fost prezentat public însă se vorbește despre o creștere a puterilor serviciilor secrete.
”Sunt ingrediente ale unui posibil dezastru al democrației românești. Dacă aceste proiecte au fost lucrate în creuzetele serviciilor secrete și nu în cabinetele politicienilor, cred că normal ar fi fost totuși ca ele să fie prezentate public, măcar către toate partidele parlamentare (…). Dacă vrem ca în România, toate firmele private, cetățenii, civilii să fie obligați să colaboreze, să-i transformăm pe toți în colaboratori ai serviciilor secrete, asta mi se pare o nebunie, pur și simplu”, a declarat Stelian Ion.
Fostul ministru a anunțat, că USR va propune în Parlament întărirea controlului civil asupra serviciilor secrete.
”Dacă împânzim toată România și punem România la cheremul serviciilor secrete, o să ajungem într-un soi de dictatură securistă, ca să-i zic așa pe nume, direct (…). Vom pune accentul, în momentul în care se vor discuta aceste legi în Parlament și sper să fie transmise totuși către toate partidele și să fie date publicității aceste rapoarte, vom propune din partea USR un pachet de măsuri care să vină să întărească controlul civil asupra acestor servicii secrete”, a precizat Stelian Ion, fostul ministru al Justiției.
Și Politologul Stelian Tănase, a găsit ceva de spus despre legile care dau puteri sporite serviciilor: “Sunt convins că Iohannis și-a dat acceptul, dar nu cred că a citit cu atenție textul”.
Liderii Coaliției au intrat în silenzio stampa pe tema legilor securității naționale, iar PSD, PNL și UDMR evită orice discuție despre cum ar trebui să arate viitorul pachet de legi. Președintele Comisiei de control SRI susține că mandatele șefilor serviciilor secrete ar trebui limitate.
”După ce Coaliția va avea un acord, ne putem pronunța pe oportunitatea acestui pachet de legi. Nu are sens să vorbim până atunci”, ne spune purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe.
Deputatul susține că nu a văzut documentele legate de securitatea națională și că este ”prematur” să se pronunțe. Stroe precizează că trebuie văzută forma oficială în care sunt depuse legile, cum arată avizele de la toate instituțiile și cum iese pachetul din Guvern.
Comunicarea deputatului seamănă aproape la indigo cu cea a președintelui PSD, Marcel Ciolacu.
”Aştept întreg pachetul. Guvernul trebuie să-şi asume acest lucru. (…) În momentul în care toate legile, toate, vor veni la Parlament promovate prin Guvern, atunci se vor discuta în comisie”, a afirmat și Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților.
La începutul lunii mai, Parlamentul a decis formarea unei comisii speciale pentru legile siguranței naționale. Comisia va fi condusă de PSD, dar nu a avut vreo ședință de la înființare până în prezent.
Surse parlamentare au declarat pentru Europa Liberă că draft-ul mai multor legi se află la sertar de câteva luni, dar nu există o decizie finală asupra lor. Proiectele conțin multe propuneri venite de la serviciile de informații, fără să fie amendate de politic.
Printre legile care vor intra pe circuitul parlamentar, după ce sunt aprobate în Guvern, sunt legea SRI, SIE, a CSAT, a Ministerului de Interne, legea securității cibernetice sau legea securității naționale.
Stelian Tănase trage un semnal de alarmă după apariția în presă a unor prevederi din pachetul de legi privind securitatea națională, care conferă puteri sporite serviciilor de informații.
“Pericolul e mare. Vor să ne transforme pe toți în informatori. Presa e nădejdea”, spune politologul, care subliniază și că totul se face cu acordul și cu susținerea președintelui Iohannis.
“Acest proiect cred că este o intervenție a unor grupări din SRI, pentru că și acolo sunt câte partide vrei, pentru a impune această tendință dură a serviciilor de a aduce sub control populația”, afirmă Stelian Tănase.
Scoaterea serviciilor secrete de sub controlul parlamentar și mărirea puterilor acestora în tandem cu prerogativele prezidențiale ridică probleme grave în ceea privește democrația din România. ”Sunt lucruri care ne trimit spre Rusia putinistă”, spune politologul Cristian Pîrvulescu.
Serviciile secrete vor să scape de controlul civil al activității lor, adică să nu mai dea socoteală parlamentului, după cum reiese din pachetul celor zece legi ale securității naționale, aflate pe masa guvernului.
Fie și formal, acest control a existat prin faptul că rapoartele Serviciului Român de Informații (SRI) sunt prezentate Comisiei de control din Parlamentul României, care întocmea propriul raport, iar șeful SRI era chemat în plenul Parlamentului să prezinte activitatea instituției.
Din proiectul de lege privind organizarea și funcționarea SRI este eliminată prevederea existentă în acest moment că directorul SRI trebuie să prezinte rapoartele de activitate în fața aleșilor ”anual sau atunci când hotărăște Parlamentul”.
Aceste rapoarte ar urma să fie prezentate doar comisiilor de control ale serviciilor de informații, ceea ce înseamnă că este eliminată complet dezbaterea parlamentară chiar din textul legii.
În timp, chiar și acest control formal s-a diluat până la aneantizare. De exemplu, în 2021 au fost prezentate la grămadă în plenul parlamentului cinci rapoarte ale SRI pe anii 2015-2019, de către președintele comisiei comune liberalul Cristian Chirteș.
Practic, din 2015 SRI nu mai venise în parlament cu rapoartele de activitate, iar șeful instituției, Eduard Hellvig (PNL) nici atât, sau doar când fusese chemat pentru chestiuni punctuale cum ar fi pandemia de coronavirus, terorismul etc.
De altfel, comisiile de control ale activității serviciilor de informații au fost acuzate nu o dată că, de fapt, ele sunt cele controlate de servicii.
Mulți dintre membrii, mai vechi sau mai noi, absolviseră Academia Naţională de Informaţii a SRI. Însuși fostul șef al comisiei, senatorul Claudiu Manda a terminat academia cu pricina.
La fel și Georgian Pop, și el președinte al comisiei în perioada 2012-2016, sau Cezar Preda. În tot acest timp, rapoartele comisiei, întocmite de politicieni, au fost și sunt pline de aprecieri laudative la adresa serviciului.
De exemplu, despre raportul SRI pe 2019, comisia de control scrie entuziasmată: ”Comisia a constatat că Serviciul Român de Informaţii şi-a îndeplinit cu succes obiectivul major pe domeniul contraterorismului, neexistând niciun atentat terorist pe teritoriul României.”
Profesorul și politologul Cristian Pîrvulescu este foarte aspru în criticarea acestor inițiative venite dinspre serviciile secrete, dar de care clasa politică nu s-a delimitat până acum.
”Cel mai grav lucru este că aceste proiecte de lege scot pur și simplu serviciile de informații de sub controlul parlamentului, ceea ce este un revers democratic foarte dur. România începuse deja de ceva vreme să aibă tentații iliberale, se părea că după 2019 momentul fusese depășit, dar uite că nu este așa. Contextul geopolitic poate justifica o tendință de genul acesta, dar legea nu este făcută pentru acest context, ci pentru o situație normală”, spune profesorul.
Acesta descrie situația ca fiind una „dramatică” și care ”trimite România spre Rusia putinistă și Ungaria orbanistă, nici pe departe spre Occident.”
”Este un moment foarte dificil pentru democrația românească, la fel de dificil ca cel din 2017, cu OUG 13. Atunci era vorba de impunitatea politicienilor, acum de impunitatea serviciilor de informații, care devin o castă ce beneficiază de foarte multe privilegii și care poate să controleze societatea”, spune Cristian Pârvulescu pentru Europa Liberă.
Extragerea serviciilor de informații de sub autoritatea legislativului are loc și într-un alt punct important: demiterea directorului SRI.
Dacă până în prezent șeful SRI putea fi eliberat din funcție doar de către parlament, în ședința comună a celor două camere, la propunerea președintelui României, sau a cel puțin o treime din numărul deputaților ori senatorilor, pe viitor s-ar putea ca această posibilitate să nu mai existe.
Proiectul de lege în discuție spune că demiterea șefului SRI se va face la propunerea președintelui, dar este suficient avizul comisiei speciale de control.
Dispare astfel votul plenului parlamentului. La fel dispare și prevederea potrivit căreia demiterea poate fi inițiată de o treime din numărul parlamentarilor.
Din aceste proiecte de lege se observă o întărire a prerogativelor prezidențiale în ce privește serviciile secretele și securitatea națională.
De pildă, în afara faptului că demiterea șefului SRI rămâne practic la latitudinea președintelui, procurorii pot intra într-un sediul al serviciilor secrete doar cu aprobarea șefului CSAT, adică a președintelui. În plus, ofițerii SRI pot fi anchetați doar de procurori special desemnați, exact așa cum se întâmplă cu magistrații.
Totodată, președintele își întărește prerogativele, potrivit proiectelor de lege, și prin faptul că va avea drept de veto în Consiliul Suprem de Apărare a Țării în cazul în care nu există consens.
Este o modificare importantă pentru că printre atribuțiile CSAT sunt acelea de a promova strategiile de securitate, militară și de ordine publică, instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, declararea mobilizării parţiale sau generale a forţelor armate, declararea stării de război şi încetarea sa.
Dar, mai ales, CSAT avizează proiectele guvernului în domenii-cheie:
– propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale;
– alocaţiile bugetare destinate ministerelor şi serviciilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
– structura organizatorică, efectivele şi regulamentele de funcţionare ale Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază;
– conturile anuale de execuţie bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranţei naţionale, ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, după aprobarea rapoartelor asupra activităţii desfăşurate de acestea.
Iar hotărârile CSAT, potrivit legii, ”sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare”.
Dacă modificările propuse în lege trec de parlament, președintele va putea să-și impună punctul de vedere în ce privește alocările bugetare pentru serviciile secrete chiar dacă ceilalți membri ai CSAT nu sunt de acord.
Sau, asupra unor privatizări, chestiuni care nu o singură dată au ajuns în discuția CSAT și în privința cărora au existat neînțelegeri în trecut.
Profesorul și politologul Cristian Pîrvulescu spune că asistăm la ”o schimbare de regim prin intermediul unor legi”.
”O întărire a puterilor președintelui nu ar fi o problemă dacă ar exista un control parlamentar și civic. Președintele profită în egală măsură de acest context geopolitic pentru a întări poziția prezidențială pentru ultimii doi ani și jumătate de mandat. În principiu nu acest președinte va profita cel mai mult de acest lucru, ci următorii. Vorbim de prezidențializarea regimului din punctul acesta de vedere”, spune pentru Europa Liberă Cristian Pârvulescu.
De reținut însă că în mandatul PSD, în perioada regimului Liviu Dragnea, preorgativele președintelui au fost reduse considerabil, în special în zona de justiție, cu binecuvântarea Curții Constituționale.
Legile siguranței naționale au împlinit 30 de ani, sunt vechi din primul mandat al lui Ion Iliescu, iar toate încercările de modificare au fost un eșec.
În 2006, pachetul de proiecte trimis în parlament de cabinetul Tăriceanu, în primul mandat al lui Traian Băsescu, a fost un eșec și din cauza neînțelegerilor dintre cei doi.
În 2016, însuși președintele Klaus Iohannis anunța, după o rundă de consultări cu partidele, că legile securității sunt învechite și neadaptate și că vor fi două pachete de legi noi.
Primul, format din legea de combatere a terorismului, legea privind cartelele prepay și legea cybersecurity, în fază avansată, și un al doilea format din legile privind serviciile de informații, pentru care președintele a propus o comisie în Parlament. Klaus Iohannis.
”Am atins o chestiune foarte importantă numită controlul parlamentar. Am pornit discuția, desigur, de la comisiile care controlează serviciile secrete și am reușit să ajungem la o discuție foarte serioasă pe controlul parlamentar la modul general. Cu toții ne dorim un Parlament puternic, unul care exercită efectiv și eficient controlul parlamentar nu numai pentru servicii secrete, ci și pentru celelalte instituții care se afla sub control parlamentar”. – Klaus Iohannis, 2016.
De atunci au trecut aproape șase ani, iar legile au rămas neschimbate, activitatea comisiilor parlamentare care controlează serviciile secrete este în continuare tot formală.
Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020 – 2024, adoptată de CSAT în iunie 2020 și votată de parlament, a eliminat aproape complet corupția din rândul amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților interne.
Noua strategie a eliminat din sarcina serviciilor secrete strângerea de informații despre fenomenul corupției.
A fost o schimbare radicală de abordare față de precedenta strategie, propusă de Iohannis în 2015, în care corupția era menționată ca unul dintre marile pericole la adresa securității naționale.
Din proiectul de lege privind activitățile de informații și contrainformații aflat acum în discuție, se vede însă o cu totul altă abordare – lista amenințărilor a fost extinsă la aproape toate domeniile de activitate. Astfel, în această categorie au fost incluse suplimentar față de strategia în vigoare:
– criminalitatea organizată,
– sistemul de administrație,
– sistemul de sănătate,
– sistemul de educație,
– sistemul sanitar,
– patrimoniul cultural,
– infrastructurile critice din comunicații și tehnologia informației,
– interesele financiare, energetice, economice ale României.
