Toate măsurile fiscale de austeritate. Care sunt ultimele modificări făcute de Guvern și forma finală a legii.
Premierul Ilie Bolojan a făcut o trecere în revistă a măsurilor luate: creșterea TVA: 21% standard, 11% pentru alimente de bază, medicamente, lemne de foc, cărți, canalizare, energie termică și HoReCa, creșterea accizelor la alcool, carburanți și tutun cu 10%, taxe mai mari pentru pensiile de peste 3.000 lei (doar pentru partea care depășește această sumă), impozit pe dividende de 16% din 2026, suprataxarea profiturilor suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc, înghețarea salariilor și pensiilor în sistemul public din 2026, precum și limitarea angajărilor și a sporurilor nejustificate.
Bolojan a mai clarificat că profesorii titulari nu își pierd locurile de muncă și salariile, însă vor fi mai puține plăți cu ora, iar câștigurile suplimentare din această activitate de vor reduce.
Prim-ministrul a mai declarat că toate măsurile vor fi aplicate treptat și că urmează un al doilea pachet de reforme până la sfârșitul lunii iulie, care va include, printre altele, reforma pensiilor speciale, reforma companiilor de stat , reducerea aparatului bugetar la nivel local și central, descentralizare și digitalizare, combaterea evaziunii fiscale și fraudelor și accelerarea accesării fondurilor europene și prioritizarea investițiilor.
„Dacă țineți la România, spuneți-le românilor adevărul”
Ilie Bolojan a făcut un apel la responsabilitate și unitate, dând asigurări că „România poate deveni mai puternică dacă trece cu bine de aceste reforme dificile”.
Premierul a mai făcut un apel către colegii parlamentari din Coaliție, cărora le-a cerut susținere pentru reforme.
„Susțineți-vă colegii pe care i-ați trimis în guvern să facă reforme, ajutați-i, de aici din Parlament cu soluții mai bune. Nu ne ajută nici dublul limbaj și nici căutarea unor vinovați sau explicații și justificări care nu folosesc nimănui. Situația actuală nu este despre orgolii personale, imagine și nici măcar competiție electorală, iar oamenii se uită la noi și așteaptă maturitate și responsabilitate”, a declarat Bolojan.
Totdată premierul a avut o rugăminte pentru partidele din opoziție: „Participați la îmbunătățirea deciziilor, nu la blocarea lor. Iar cultivarea dezbinării nu poate mări salariile și pensiile. Iar o țară dezbinată va fi o țară mai slabă. Dacă țineți la România, spuneți-le românilor adevărul, chiar dacă e neprofitabil politic. Acesta este singurul patriotism economic real, nu cel pus în pliante electorale. Veți avea în mine mereu un interlocutor, un om deschis la dialog onest și civilizat. În același timp voi taxa propunerile populiste, voi combate minciunile și dezinformarea, dacă va fi cazul”.
Premierul a declarat că își va da demisia dacă prin pachetul de legi nu se va tăia și din privilegiile politicienilor.
„Se discută în spațiul public se discută că vor avea de suferit doar cei mai amărâți și sinecuriștii nu vor avea nimic de pierdut. Că s-a început cu bursele, nu cu politicienii”, a spus Bolojan de la tribuna Parlamentului.
„Vreau să asigur pe toată lumea de un lucru foarte clar. Sunt un premier cu mandatul pe masă și tot ce am spus că se va pune în practică se va întâmpla. În caz contrar eu nu voi mai fi premier,” a spus acesta.
Premierul i-a rugat pe cei „îngrijorați” de ordinea în care Guvernul ia măsurile să urmărească pașii pe care îi va face Executivul. „Vor observa că nu vom rata nimic din ceea ce am promis. Dar nu putem face totul în câteva zile. Toate măsurile despre care am vorbit în programul de guvernare și poate mai multe decât atât, vor aduce echitate și dreptate. Promisiunea mea este că vom face ordine în finanțele țării noastre. Dorința mea este să demonstrez că putem avea o bună guvernare cu respect pentru cetățeni,” a adăugat premierul.
Ilie Bolojan a mai spus că toate măsurile despre care a vorbit până acum și care sunt incluse în programul de guvernare vor fi puse în practică și vor aduce „echitate și dreptate”.
Premierul Bolojan a declarat la începutul ședinței de Plen în cadrul căreia Parlamentul își va asuma răspunderea pentru pachetul de măsuri de austeritate că acest gest nu este unul ușor, dar este „o urgență națională”.
„Este un pachet de măsuri pe care suntem nevoiți să le luăm într-o perioadă scurtă. Nu este un gest ușor nici pentru mine, nici pentru colegii mei. Este însă o urgență națională, un act de responsabiluitate. România are nevoie de corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul.
Așa cum am afirmat la preluarea mandatului, direcțiile de acțiune rămân neschimbate: ordine în finanțele țării, buna guvernare și respectul pentru cetățeni. Iar respectul începe de la a spune adevărul și de la a asuma responsabilitatea”, a spus Bolojan.
„România a avut anul trecut cel mai mare deficit din UE, peste 9,3% din PIB. Pentru fiecare 100 de lei încasați, statul a cheltuit 132 de lei, iar pentru asta, statul s-a împrumutat și se împrumută scump, în fiecare zi, pentru a funcționa. Acest lucru trebuie să se oprească, altfel ne așteaptă așa numitul junk, adică titlul de țară nerecomandată pentru investiții”, a adăugat premierul.
Potrivit lui Bolojan, dacă România ajunge în această situație, România va avea taxe mult mai mari, prețuri mai mari, putere de cumărare mai mică, dobânzi la credite mai mari, presiube pentru reducerea locurilor de muncă la stat și fonduri europene blocate. „România ar deveni o țară nefrecventabilă economic, ocolită de investitori.”
„Această perioadă dificilă va fi limitată”
Premierul le-a mulțumit românilor pentru răbdare și înțelegere.
„Vreau să le transmit că această perioadă dificilă va dura o perioadă limitată. După ea există speranță, dacă facem ceea ce trebuie în următoarele luni”, a mai spus premierul.
Premierul a mai explicat că România are un deficit mare, din care aproape 40% vine din cheltuieli permanente, în special salarii din sectorul public, care sunt deja peste media europeană, raportat la numărul de contribuabili. În același timp, țara are venituri fiscale mici, printre cele mai reduse din UE, iar colectarea taxelor lasă de dorit.
Bolojan a făcut o trecere în revistă a măsurilor luate: creșterea TVA: 21% standard, 11% pentru alimente de bază, medicamente, lemne de foc, cărți, canalizare, energie termică și HoReCa, creșterea accizelor la alcool, carburanți și tutun cu 10%, taxe mai mari pentru pensiile de peste 3.000 lei (doar pentru partea care depășește această sumă), impozit pe dividende de 16% din 2026, suprataxarea profiturilor suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc., înghețarea salariilor și pensiilor în sistemul public din 2026, precum și limitarea angajărilor și a sporurilor nejustificate.
Premierul a mai clarificat că profesorii titulari nu își pierd locurile de muncă și salariile.
Bolojan a mai declarat că toate măsurile vor fi aplicate treptat și că urmează un al doilea pachet de reforme până la sfârșitul lunii iulie, care va include, printre altele, reforma pensiilor speciale, reforma companiilor de stat , reducerea aparatului bugetar la nivel local și central, descentralizare și digitalizare, combaterea evaziunii fiscale și fraudelor și accelerarea accesării fondurilor europene și prioritizarea investițiilor.
Premierul a încheiat cu un apel la responsabilitate și unitate, dând asigurări că România poate deveni mai puternică dacă trece cu bine de aceste reforme dificile.
Guvernul a trimis, luni, din nou în Parlament forma finală a proiectului de lege cu măsurile fiscale de austeritate pe care și-a asumat răspunderea.
În ședința de guvern de luni de la prânz au fost adoptate câteva modificări fața de varianta inițială, printre care introducerea unei perioade de doi ani până la care pensionarii cu venituri mai mari de 3.000 de lei vor plăti CASS. CASS va fi oprit și pentru idennizațiile sociale sau indemnizația de incluziune.
Mamele care sunt în concediu pentru creșterea copilului plătesc 10% CASS, care se reține automat la contribuția din indemnizație. În schimb, pe concediul medical de 126 de zile (pre si postnatal) nu se mai aplică CASS, iar toate femeile însarcinate rămân asigurate, indiferent dacă au sau nu venit.
De asemenea, mamele minore vor beneficia în continuare de o bursă lunară de 700 de lei dacă frecventează cursurile. Scade subvenția pentru partide cu 40% față de valoarea din 2024 și se păstrează acciza la țigări până în martie 2026. Față de varianta inițială a proiectului crește taxarea jocurilor de noroc.
Cea mai importantă majorare este cea a cotei TVA de la 19% la 21%, care se aplică de la 1 august. De asemenea, crește și cota de TVA pentru alimente și medicamente de la 9% la 11%. Pensiile peste 3000 de lei vor fi impozitate cu CASS de 10%. Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%, iar accizele pentru carburanți, alcool și tutun se majorează cu 10%, însă pentru tutun doar din 1 aprilie 2026.
Măsurile de austeritate propuse de Guvernul Bolojan
1) Impozitul pe dividende
Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.
Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv, se impozitează cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final.
2) Taxa pe bănci
Instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:
a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, respectiv 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
b) 4%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.
Băncile care dețin o cotă de piață mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România scapă de dublarea impozitului suplimentar la 4% și vor plăti în continuare un impozit de 2%.
3) CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei.
Persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma de 3.000 lei lunar inclusiv, pentru care nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate;
4) Majorarea TVA
majorarea cotei standard de la 19% la 21%;
– eliminarea aplicării cotei reduse de 5% și aplicarea unei cote reduse de 11% pentru operațiunile supuse în prezent cotei reduse de 5%, respectiv pentru: livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, livrarea de lemn de foc și livrarea
de energie termică în sezonul rece, destinată anumitor categorii de consumatori;
– majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% pentru o gamă mai restrânsă de bunuri și servicii, respectiv pentru: medicamente de uz uman, alimente destinate consumului uman, cu anumite excepții, apa pentru irigații, îngrășăminte și pesticide, servicii de alimentare cu apă și de canalizare, clădiri destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari, case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap, servicii de cazare și de restaurant/catering.
În perioada 1 august – 31 octombrie 2025, se vor monitoriza încasările din sectorul HoReCa, iar în funcție de rezultatul analizelor efectuate se va decide cu privire la cota de TVA ce urmează să fie aplicată acestui sector.
5) Majorarea accizelor
– majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 ianuarie 2026, pentru alcool și băuturi alcoolice, benzină și motorină.
Corelativ, pentru benzină și motorină, se propune ca în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026, nivelul accizelor prevăzut în coloana nr. 5 din anexa nr. 1 de la Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, să nu se actualizeze cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2025, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015.
Totodată, se are în vedere adoptarea unei hotărâri de Guvern privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorina utilizată drept combustibil pentru motor în scopurile prevăzute la art. 342 alin. (9) din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
– majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 aprilie 2026, pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g – 8 g/100 ml și pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml;
– majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025, pentru produsele din tutun prelucrat, pentru produsele care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere și pentru produsele destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină;
– majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 aprilie 2026 pentru lichidul cu sau fără nicotină;
– instituirea, de la 1 august 2025, a unui nivel de acciză pentru vinurile liniștite, similar cu cel aplicat vinurilor spumoase, respectiv de 76,19 lei/hl;
– instituirea, de la 1 august 2025, a unui nivel de acciză pentru cidru de mere și pere, hidromel și băuturi fermentate liniștite din fructe de pădure, similar cu cel aplicat celorlalte băuturi fermentate spumoase, respectiv de 76,19 lei/hl;
De asemenea, prin proiectul de act normativ se stabilește nivelul accizei specifice la țigarete, aplicabil în perioada 1 august 2025 -31 martie 2026, inclusiv, care este de 576,360 lei/1.000 ţigarete.
6) Majorarea rovinietei
Nivelul tarifului de utilizare a drumurilor naţionale pentru autoturisme prevăzut în anexa nr. 1 se modifică, astfel:
1 zi 3,5 euro
10 zile 6 euro
30 zile 9,5 euro
60 zile 15 euro
12 luni 50 euro
Cuantumul amenzii contravenţionale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile pentru autoturisme va fi între 500 lei și 1000 lei. Totodată, tarifele de utilizare achitate anterior intrării în vigoare a noilor tarife, respectiv data de 1 septembrie 2025, își mențin valabilitatea.
7) Bolnavii de cancer vor fi în continuare scutiți de la contribuțiile la CASS, însă se introduce CASS pentru alte categorii.
Se menține calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru bolnavii cu afecţiuni oncologice beneficiari de programele naţionale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecţiuni, în condițiile.
Nu vor mai fi exceptate:
– persoanele aflate în întreținerea unei persoane asigurate respectiv soț/soție/părinți fără venituri
– persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura proprii;
– persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, pentru aceste drepturile bănești
– persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în concediu pentru creşterea copilului potrivit prevederilor art. 2 şi art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor
– persoanele fizice care beneficiază de venitul minim de incluziune
– personalul monahal al cultelor recunoscute.
De asemenea, Guvernul a decis să majoreze taxele pentru jocurile de noroc.
Astfel, pentru pariuri mutuale – tradiționale: 25% din veniturile din jocuri de noroc (nu mai puțin de: 120.000 euro)
Pentru pariuri în cotă fixă – tradiționale: 25% din veniturile din jocuri de noroc (nu mai puțin de: 200.000 euro)
Pentru pariuri în contrapartidă – tradiționale: 25% din veniturile din jocuri de noroc ( nu mai puțin de: 200.000 euro)
Pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine: Creștere de la 5000 euro la 6000 euro
Creștere de la 27% la 30%:
– Pentru jocurile de noroc la distanță clasa 1: 30% din veniturile din jocuri de noroc (nu mai puțin de: 400.000 euro)
– Pentru jocurile de noroc la distanță clasa a 3-a: 30% din veniturile din jocuri de noroc (nu mai puțin de: 400.000 euro)
Crestere de la 6,5% la 8% pentru jocurile de tip loto cu excepția videoloteriei: 8% aplicată asupra venitului din jocurile de noroc ale operatorului licențiat.
Pentru câștigurile din jocurile de noroc, taxa crește de la 3% la 4%, deși varianta inițială a proiectului adoptată săptămâna trecută era de 10%.
Reduceri de cheltuieli propuse în proiectul măsurilor de austeritate
În domeniul cheltuielilor bugetare, prin prezentul proiect de lege se propun o serie de măsuri care să conducă la reducerea cheltuielilor bugetului general consolidat, astfel:
– acordarea, în anul 2025, începând cu luna august, a stimulentelor prevăzute în diverse acte normative pentru anumite categorii de personal, în limita a 30% din salariul de bază;
– limitarea majorării salariale acordată personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi celui implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, de la până la 50%, la până la 40%; (modificare de la 35% varianta inițială)
– limitarea majorării salariale a indemnizațiilor lunare ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi primarilor şi viceprimarilor unităţilor administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, de la până la 50%, la până la 40%; (modificare de la 35% varianta inițială)
– limitarea majorării salariale acordată personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice prevăzut la art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaţionale, pe durata desfăşurării activităţii în acest domeniu, de la până la 50%, la până la 40%; (modificare de la 35% varianta inițială)
– neacordarea majorării salariale pentru proiectele al căror termen de realizare este depășit; – acordarea indemnizației de hrană de 347 lei lunar, începând 1 ianuarie 2026, numai pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice;
Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2026, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.
În anul 2026 se suspendă aplicarea prevederilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 270/2024 pentru suportarea de către statul român a cheltuielilor ocazionate de repatrierea cetăţenilor români decedaţi în străinătate, precum şi pentru abrogarea lit. b) a alin. (1) al art. 15 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.
Vouchere de vacanţă în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026, pentru cei care au salarii de bază lunare nete de până la 6.000 lei.
Guvernul decide să scadă și subvenția de la partide: ”În anul 2026, subvenţia alocată partidelor politice se diminuează cu 40% faţă de nivelul acordat în anul 2024.”
Ședința extraordinară a Parlamentului s-a încheiat. Guvernul și-a asumat răspunderea pe pachetul fiscal.
Ședința extraordinară a Parlamentului în cadrul căreia Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe primul pachetul fiscal s-a încheiat.
Măsurile vor intra în vigoare de la 1 august.
