Noi negocieri la Guvern asupra creșterii taxelor. Ce tăieri de cheltuieli propun partidele și cine se opune. Liderii politici care s-au arătat deranjați că cei doi consilieri ai președintelui, Dragoș Anastasiu și Radu Burnete, au venit zilele trecute cu varianta impozitării tranzacţiilor bancare. ”Taxa pe tranzacții a fost adusă în discuții de Radu Burnete, susținut apoi de Dragoș Anastasiu, dar și de Kelemen Hunor, care a spus că la fel este și în Ungaria”, au dezvăluit sursele Libertatea, luni, 9 iunie.
O nouă rundă de discuții a fost organizată la Guvern pentru planul de salvare a economiei. Reuniunea are loc într-un format fără precedent: toți miniștrii sunt la sediul guvernului. Marți, demnitarii au reușit să se înțeleagă în privința unei singure măsuri: o ușoară tăiere a cheltuielilor cu personalul de la stat. În prima parte a zilei a fost făcută și o simulare la Ministerul Finanțelor.
După ce marți, 10 iunie, nu s-au înțeles și au căzut de acord asupra unei singure măsuri, care prevede tăierea cheltuielilor din instituții, reprezentanții partidelor, s-au reunit, din nou, în ședință, la Palatul Victoria, pentru a discuta despre taxele și impozitele românilor, dar și despre investiții.
Fiecare ministru participant la discuții a prezentat proiectele pe care le are în derulare și niciun demnitar nu ar dori să renunțe la vreunul dintre proiectele propriului minister. Astfel că se poartă discuții în contradictoriu pe aceste tăieri. O problemă o pun proiectele PNRR. La sănătate, de exemplu, există discuții în contradictoriu privind întârzierea proiectelor privind construirea unor noi spitale cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență.
S-a pus în discuție faptul că, dacă s-ar reduce investițiile, oricum aceste proiecte nu ar mai înainta, în contextul în care s-a propus să fie tăiate investițiile în acest an cu 10 miliarde de lei, iar de la anul cu 20 de miliarde de lei.
În plin impas politic privind formarea viitoarei coaliții de guvernare, reforma bugetară – promisă insistent ca o condiție pentru stabilizarea deficitului – ar fi intrat pe un teren sensibil, potrivit unor surse politice apropiate discuțiilor de la Cotroceni. Pe lista reformelor s-ar afla…morții. Mai exact, tăierea ajutorului de deces.
Concret, una dintre măsurile luate în discuție în mod informal, dar susținut de o parte dintre consilierii și negociatorii prezenți, ar fi fost eliminarea ajutorului de deces, în prezent în valoare de 8.200 de lei. Propunerea ar fi venit din partea lui Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, care ar fi susținut că această cheltuială publică ”întreține indirect o zonă de evaziune fiscală” în industria pompelor funebre. Sursele afirmă că Anastasiu ar fi prezentat inclusiv o analiză detaliată, în care cheltuielile cu ajutorul de înmormântare sunt considerate ”ineficiente fiscal”.
Declarația ar fi generat perplexitate în sală, însă, potrivit acelorași surse, nu ar fi fost respinsă categoric, semn că într-o formă sau alta, măsura ar putea reveni pe masa negocierilor în următoarele săptămâni.
Ajutorul de deces este unul dintre puținele sprijinuri sociale directe acordate la finalul vieții, destinat acoperirii costurilor cu înmormântarea și acordat automat moștenitorilor legali ai pensionarilor sau salariaților. În contextul unei populații îmbătrânite și cu venituri reduse, eliminarea acestuia ar putea avea un impact simbolic negativ major, dar și efecte sociale directe în rândul celor cu venituri minime.
Discuția apare în contextul în care același pachet de măsuri ar fi inclus – potrivit surselor – și alte idei de austeritate: eliminarea burselor școlare, instituirea contribuției CASS pe pensia minimă, eliminarea facilităților medicale pentru persoane cu dizabilități și veterani sau tăieri de subvenții pentru agricultură.
PSD vrea taxă de solidaritate, apoi impozit progresiv
Și în privința taxelor și impozitelor, politicienii trebuie să agreeze unele măsuri. Taxa de solidaritate, avansată de Partidul Social Democrat, ar fi agreată de unii dintre liberali, însă UDMR s-ar opune ferm.
Apoi, PSD vrea să impoziteze progresiv veniturile ce depășesc 12.000 de lei. Președintele interimar al partidului, Sorin Grindeanu a anunțat și procentul – 20% de la 1 ianuarie anul viitor. Un prim pas ar fi însă introducerea taxei pe solidaritate. Liderul PSD spune că aceasta ar putea să intre în vigoare chiar de luna viitoare.
Social democrații nu vor în shchimb impozitarea pensiilor și nici creșterea TVA.
Întrebat ce ar susține partidul din care face parte – TVA sau impozitul pe venit majorat – Csoma Botond, lider de grup UDMR la Camera Deputaților a punctat că: ”Noi nu am dorit să avem nicio majorare (n.r. de taxe) și dacă tăiem vreuna dintre cheltuieli nu știu dacă vom reuși să reducem deficitul bugetar – numai prin reducerea cheltuielilor”. În ceea ce privește taxa de solidaritate, Csoma Botond a precizat că ”aceasta ar însemna, de fapt, o impozitare progresivă. (…) Nu am fi de acord (n.r. cu această taxă)”.
”În ultimă instanță, în ultimul moment, putem discuta de a crește taxele. Asta este chiar ultima opțiune. Cei care nu plătesc taxe și care nu plătesc TVA nu îl vor plăti în continuare. Taxa de solidaritate este un impozit progresiv – noi nu suntem de acord cu asta”, a declarat Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR.
Lista sporurilor de la stat: Unii discută despre taxe noi, alții câștigă bani în plus pentru ”praf”. Ce bucătar ia ”spor de bucătărie”
Statul român cheltuie anual aproape 3 miliarde de euro doar pe prime, bonusuri şi sporuri care ajung în buzunarul angajaţilor din instituțiile și companiile de stat. În toiul discuțiilor din ultimele zile despre noi taxe pentru români propuse ca eventuale soluții pentru reducerea deficitului bugetar, unii angajați de la stat încă încasează ”spor pentru praf” sau ”spor de confidențialitate” în valoare de câteva mii de lei lunar.
În unele companii de stat, cheltuielile cu aceste bonificații sunt colosale. Romsilva a cheltuit într-un singur an 178 de milioane de lei doar pentru primele de pensionare care se pot ridica și la 10 salarii brute. Cea mai mare primă a fost de 100.000 de euro și a ajuns la unul dintre șefii din teritoriu ai companiei.
Cei de la Romsilva au transmis că de sporul de stres beneficiază doar 11 angajaţi care primesc în jur de 1.000 de lei pe lună în plus la salariu. De asemenea, precizează că o parte din sporuri au fost tăiate anul acesta, la fel ca primele de pensionare.
Sporuri mari sunt și la CCR. Președintele primește un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 11.769 de lei, iar restul judecătorilor înscasează 11.315 lei. Se mai adaugă și un spor de confidențialitate de 5% din salariu, dar și unul pentru condiții de muncă vătămătoare care este 1.500 de lei.
Între timp, chiar astăzi, ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a anunțat că există discuții pentru a fi schimbat modul de calcul al sporului de antenă, pentru expunerea la radiații.
”Fiecare categorie de sporuri pleacă de la cadrul legal. Cel despre care dumneavoastră discutaţi cel mai des este cu privire la condiţiile vătămătoare căruia dumneavoastră îi spuneţi spor de antenă. Acesta este un spor care se acordă în funcţie de condiţiile de muncă, deci în funcţie de locul de muncă unde îţi desfăşori activitatea şi în funcţie de buletinele de determinare ale factorilor de risc se acordă acest spor între 5 şi 15%, într-o maximă de 1.500 de lei.
Este evident că, având în vedere că este acordat plecând de la condiţiile în care îţi desfăşori activitatea, condiţiile de muncă, luăm în calcul faptul că acest spor ar trebui să fie într-o sumă fixă şi nu procentual, astfel încât să nu se raporteze la valoarea salariului brut, ci să se raporteze la condiţiile în care îţi desfăşori activitatea, cum ar fi firesc”, a afirmat ministrul Muncii.
Lista sporurilor de la stat:
- Spor de vechime: între 5% și 25% din salariu
- Spor de fonduri europene: 50% din salariu
- Spor de doctorat: 50% din salariu
- Spor de antenă: 15% din salariu
- Spor de condiții periculoase: 15% din salariu
- Spor de noapte: 25% din salariu
- Spor de stres: 1.000 lei lunar
- Spor pentru praf, calculator sau pentru radiațiile de la antenele de satelit: până la 1.500 de lei lunar
- Spor de bucătărie, pentru un bucătar-şef: 100% din salariu
Sporuri la Curtea Constituțională a României:
- Sporuri pentru risc și suprasolicitare neuropsihică: 11.315 lei
- Spor de confidențialitate de 5% din salariu de bază
- Spor pentru condiții de muncă vătămătoare: 1.500 de lei
Unii salariați din instituțiile și companiile de stat beneficiază de 17 tipuri de sporuri. De exemplu, un spor de stres de 25%, care ajunge la directorul general, al cărui salariu este de 5.000 de euro pe lună, dar și despre un spor mai puțin obișnuit – cel de bucătărie – care este de 100% și ajunge la bucătarul-șef din complexul Silva. În plus, există și alte sporuri, precum cel pentru izolarea față de familie și altele similare.
Lista sporurilor este vastă şi conţine de la sporul de vechime sau cel de condiții periculoase, pe care îl primesc cam toţi bugetarii, până la sporuri mari de 50%, cum ar fi cel de fonduri europene sau de doctorat. Însă lista continuă cu sporuri pentru praf, calculator sau pentru radiațiile de la antenele de satelit, spor care poate ajunge și la 1.500 de lei.
PSD vrea taxarea salariilor de peste 10.000 lei chiar şi cu 20%. Reacţia lui Iancu Guda
După săptămâni de negocieri fără rezultat, partidele sunt de acord cu o prima măsură de reducere a deficitului bugetar. Scăderea cheltuielilor de stat cu cinci procente pentru sporuri şi indemnizaţii. Marele blocaj este legat, însă, de măsurile fiscale. Taxarea pensiilor, impozitarea suplimentară a salariilor mari şi majorarea TVA sunt opţiunile cu care politicienii nu se pun de acord, în timp ce deficitul de 40 de miliarde de lei tot creşte.
Sunt trei măsuri cu impact major discutate acum de partide. PSD insistă cu impozitul progresiv, adică să îi taxeze în plus pe cei care câştigă peste 10.000 – 12.000 de lei pe lună în mână. Tot ce sare de acest nivel ar urma să fie impozitat cu 16 sau 20%.
„Impozitul progresiv nu are decât un avantaj. Afectează puţini oameni faţă de TVA, care ne afectează pe noi toţi. Toate celelalte dezavantaje nu recomandă acum aceasta soluţie în România. Impozitul progresiv descurajează munca, performanţa, nu poate să se aplice la toate veniturile globale, în lipsa digitalizării ANAF”, spune Iancu Guda.
PNL, USR şi UDMR, plus mediul de afaceri se opun categoric. „Solidaritatea trebuie să înceapă de la sinecuri. Abia în ultimă instanţă si ultimul moment putem discuta de a crește taxe”, consideră Ionuț Moșteanu, deputat USR.
„Impozitarea progresivă este cea mai de nedorit măsură. Cota unică este un impozit mult mai uşor de administrat. Cu cât se complică mai mult o taxare, cu atât ANAF-ul reuşeşte să colecteze mai puţin”, a declarat Vlad Boeriu, preşedinte AmCham.
PNL, în schimb, vrea să taxeze mai dur pensiile mari. Să aplice contribuţia la sănătate de 10 la sută. Sunt analizate trei praguri: 2.500, 3.000 şi 4.000 de lei.
„În majoritatea ţărilor din lume, pensiile sunt taxate cu contribuţii la sănătate, pensionarii beneficiază cel mai mult de servicii de sănătate. E singurul avantaj al acestei măsuri. Poate să fie o formă de taxare a pensiilor mai mari, unele dintre ele fiind speciale. Dezavantajul e ca nu corelează strict acest CASS de pensiile speciale”, a precizat Iancu Guda, specialist economic.
„Noi nu vom putea să fim de acord să punem CASS la pensiile mici sau mijlocii, să îi impozităm mai mult pe cei care au, de asemenea, venituri mai mici”, spune Sorin Grindeanu, preşedintele PSD.
Creşterea TVA la 21%
O altă măsură discutată la Cotrocei, dar neasumată de niciun partid, este creşterea TVA. Fie să ajungă 21 la sută, fie să se majoreze cotele reduse. De exemplu, de la 9 la 19% pentru restaurante şi hoteluri.
„Dacă se creşte puţin cota la TVA, de 1-2 puncte procentuale, nu va genera o hiperinflaţie, creşterea preţurilor ar fi de 1-2 la sută. Dezavantajul e că nu va duce neapărat la o încasare la buget sume proporţionale. România are deja cea mai mică cota medie şi o colectează cel mai prost”, adaugă Iancu Guda.
Măsurile discutate acum de politicieni trebuie să aducă rapid 40 de miliarde de lei în plus la buget până la sfârşitul anului pentru a reduce deficitul. Partidele spun că jumătate din bani ar trebui să vină din reduceri la stat: salarii tăiate, sporuri plafonate, amânarea unor proiecte de investiţii. Negocierile vor continua şi mâine. La discuţiile cu partidele va participa şi preşedintele Nicuşor Dan.
Negocierile pentru formarea Guvernului vor fi reluate, în lipsa unui acord clar între principalele formațiuni politice. PSD și PNL nu au căzut încă de acord nici asupra unei formule de guvernare, nici asupra titularului pentru funcția de premier. În acest vid politic, scenariile dure de reforma bugetară ă încep să fie tot mai vocale – cel puțin în spatele ușilor închise.
