Pachetul cu controversatele măsuri fiscale de austeritate, adoptat vineri de Guvern, a suferit unele modificări, mai aspre pentru români, mai blânde pentru bănci.
Modificările îi vizează în primul rând pe românii care rămân neasigurați la sănătate de luna viitoare, adică 3,3 milioane de români. În varianta inițială, aceștia ar fi trebuit să plătească către stat 2.400 lei, cu aproximație, în două tranșe egale. Guvernanții au revenit asupra acestei decizii și vor permite ca prima tranșă să fie de 25% și următoarea tranșă să fie în valoare de 75% din acești 2.400 lei.
Sunt, de asemenea, modificări și în privința taxării băncilor mici: băncile care au mai puțin de 0.2% total active rămân cu impozitare 2%, restul cu 4%, în urma consultărilor și a punctului de vedere al BNR.
Potrivit acelorași surse, Comisia Europeană își dorește ca HoReCa să treacă la un TVA de 21% cel târziu de la 1 ianuarie 2026. Asta pentru că, faptul că TVA a rămas la 11% în industria HoReCa a făcut ca statul român să piardă 2 miliarde de lei.
De asemenea, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, i-a cerut ministrului Justiției, Radu Marinescu, ca juriștii să vină sprijinul Finanțelor și să-i ajute să facă acest pachet de măsuri, astfel încât el să nu poate să fie contestat, să nu pice la Curtea Constituțională.
Există un al doilea pachet de măsuri pe care îl pregătește Guvernul și aici banii din taxare pe care vrea să-i încaseze statul se ridică la aproape 6 miliarde de lei:
– Din taxarea proprietăților vor să obțină 2,5 miliarde de lei. Ar urma să se dubleze taxele pe proprietate, dacă nu se poate face raportarea la valoarea de piață vor fi modificate grilele
– o taxare pentru mașini, care ar trebui să aducă 3,5 miliarde de lei în plus la buget. Îi vizează pe transportatori, dar și pe șoferi, persoane fizice. Și aici o să vedem un calcul care ține cont de capacitatea cilindrică, la care se adaugă și o taxă de poluare.
Guvernul a aprobat proiectul de lege cu măsurile fiscale de austeritate. Săptămâna viitoare își asumă răspunderea în Parlament
Guvernul a adoptat, vineri, proiectul de lege care cuprinde măsurile de austerite. Proiectul de lege a primit, vineri dimineață, aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social (CES). Avizul CES este obligatoriu, dar consultativ.
Tot astăzi, prim-ministrul a discutat din nou cu liderii de sindicate despre măsurile care îi vizează pe angajații din sectorul public, dar a rămas ferm în privința acestora. Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul de măsuri fiscale, săptămâna viitoare.
Consiliul Economic și Social (CES) a transmis Guvernului un aviz nefavorabil pe proiectul de lege privind măsurile fiscale de austeritate motivând că măsurile vor avea ”un impact social și economic negativ asupra întregii societăți care va resimți efecte similare perioadei anilor 2010.”
De asemenea, CES a transmis că, printre altele, măsurile propuse:
- reduc puterea de cumpărare
- afectează stabilitatea sau predictibilitate în societate
- conduc la o scădere drastică a nivelului de trai într-un timp foarte scurt, fără o pregătire prealabilă a populației, mai ales a persoanelor și familiilor vulnerabile
- sunt susceptibile să adâncească inegalitățile sociale, să afecteze accesul la bunuri esențiale și să reducă capacitatea de subzistență a gospodăriilor vulnerabile
Consiliul Economic și Social a transmis Guvernului că aceste măsuri ar fi trebuit luate ”etapizat”, pe o perioadă mai mare de timp.
Toate măsurile fiscale de austeritate. Ce taxe și accize cresc, cât va costa rovinieta, taxă de 4% pe profitul băncilor, care se poate transforma în 2%
Ministerul Finanțelor a publicat, joi, în dezbatere publică, documentul cu măsurile fiscale de austeritate. Proiectul de lege care ar urma să fie adoptată de Guvern vineri, urmând ca săptămâna viitoare Executivul să își asume răspunderea în Parlament, prevede mai multe majorări de taxe și impozite, unele care intră în vigoare de la 1 august, iar altele de la 1 ianuarie 2026.
Cea mai importantă majorare este cea a cotei TVA de la 19% la 21%. De asemenea, crește și cota de TVA pentru alimente și medicamente de la 9% la 11%. Pensiile peste 3000 de lei vor fi impozitate cu CASS de 10%. Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%, iar accizele pentru carburanți, alcool și tutun se majorează cu 10%.
”Măsurile instituite de prezenta lege au caracter excepțional și urmăresc să asigure Guvernului finanțarea necesară respectării angajamentelor asumate cu încadrarea în ținta de deficit, fiind necesară diminuarea unor cheltuieli de funcționare ale instituțiilor și autorităților publice”, se arată în proiectul de lege al Guvernului.
Măsurile de austeritate propuse de Guvernul Bolojan:
1) Impozitul pe dividende
Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.
Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv, se impozitează cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final.
2) Taxa pe bănci
Instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:
a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, respectiv 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
b) 4%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.”
3) CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei.
Persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma de 3.000 lei lunar inclusiv, pentru care nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate;
4) Majorarea TVA
majorarea cotei standard de la 19% la 21%;
– eliminarea aplicării cotei reduse de 5% și aplicarea unei cote reduse de 11% pentru operațiunile supuse în prezent cotei reduse de 5%, respectiv pentru: livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, livrarea de lemn de foc și livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată anumitor categorii de consumatori;
– majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% pentru o gamă mai restrânsă de bunuri și servicii, respectiv pentru: medicamente de uz uman, alimente destinate consumului uman, cu anumite excepții, apa pentru irigații, îngrășăminte și pesticide, servicii de alimentare cu apă și de canalizare, clădiri destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari, case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap, servicii de cazare și de restaurant/catering.
În perioada 1 august – 31 octombrie 2025, se vor monitoriza încasările din sectorul HoReCa, iar în funcție de rezultatul analizelor efectuate se va decide cu privire la cota de TVA ce urmează să fie aplicată acestui sector.
5) Majorarea accizelor
– majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 ianuarie 2026, pentru alcool și băuturi alcoolice, benzină și motorină.
Corelativ, pentru benzină și motorină, se propune ca în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026, nivelul accizelor prevăzut în coloana nr. 5 din anexa nr. 1 de la Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, să nu se actualizeze cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2025, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015.
Totodată, se are în vedere adoptarea unei hotărâri de Guvern privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorina utilizată drept combustibil pentru motor în scopurile prevăzute la art. 342 alin. (9) din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
– majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 aprilie 2026, pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g – 8 g/100 ml și pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml;
– majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025, pentru produsele din tutun prelucrat, pentru produsele care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere și pentru produsele destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină;
– majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 aprilie 2026 pentru lichidul cu sau fără nicotină;
– instituirea, de la 1 august 2025, a unui nivel de acciză pentru vinurile liniștite, similar cu cel aplicat vinurilor spumoase, respectiv de 76,19 lei/hl;
– instituirea, de la 1 august 2025, a unui nivel de acciză pentru cidru de mere și pere, hidromel și băuturi fermentate liniștite din fructe de pădure, similar cu cel aplicat celorlalte băuturi fermentate spumoase, respectiv de 76,19 lei/hl;
De asemenea, prin proiectul de act normativ se stabilește nivelul accizei specifice la țigarete, aplicabil în perioada 1 august 2025 -31 martie 2026, inclusiv, care este de 576,360 lei/1.000 ţigarete.
6) Majorarea rovinietei
Nivelul tarifului de utilizare a drumurilor naţionale pentru autoturisme prevăzut în anexa nr. 1 se modifică, astfel:
1 zi 3,5 euro
10 zile 6 euro
30 zile 9,5 euro
60 zile 15 euro
12 luni 50 euro
Cuantumul amenzii contravenţionale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile pentru autoturisme va fi între 500 lei și 1000 lei. Totodată, tarifele de utilizare achitate anterior intrării în vigoare a noilor tarife, respectiv data de 1 septembrie 2025, își mențin valabilitatea.
7) Bolnavii de cancer vor fi în continuare scutiți de la contribuțiile la CASS, însă se introduce CASS pentru alte categorii.
Se menține calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru bolnavii cu afecţiuni oncologice beneficiari de programele naţionale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecţiuni, în condițiile.
Nu vor mai fi exceptate:
– persoanele aflate în întreținerea unei persoane asigurate respectiv soț/soție/părinți fără venituri
– persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura proprii;
– persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, pentru aceste drepturile bănești
– persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în concediu pentru creşterea copilului potrivit prevederilor art. 2 şi art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor
– persoanele fizice care beneficiază de venitul minim de incluziune
– personalul monahal al cultelor recunoscute.
Reduceri de cheltuieli propuse în proiectul măsurilor de austeritate
În domeniul cheltuielilor bugetare, prin prezentul proiect de lege se propun o serie de măsuri care să conducă la reducerea cheltuielilor bugetului general consolidat, astfel:
– acordarea, în anul 2025, începând cu luna august, a stimulentelor prevăzute în diverse acte normative pentru anumite categorii de personal, în limita a 30% din salariul de bază;
– limitarea majorării salariale acordată personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi celui implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, de la până la 50%, la până la 35%;
– limitarea majorării salariale a indemnizațiilor lunare ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi primarilor şi viceprimarilor unităţilor administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, de la până la 50%, la până la 35%;
– limitarea majorării salariale acordată personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice prevăzut la art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaţionale, pe durata desfăşurării activităţii în acest domeniu, de la până la 50%, la până la 35%;
– neacordarea majorării salariale pentru proiectele al căror termen de realizare este depășit; – acordarea indemnizației de hrană de 347 lei lunar, începând 1 ianuarie 2026, numai pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice;
Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2026, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.
În anul 2026 se suspendă aplicarea prevederilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 270/2024 pentru suportarea de către statul român a cheltuielilor ocazionate de repatrierea cetăţenilor români decedaţi în străinătate, precum şi pentru abrogarea lit. b) a alin. (1) al art. 15 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.
Guvernu Bolojan va merge în Parlament și își va asuma răspunderea pentru acest pachet de măsuri fiscale cu mandatul pe masă. Opoziția poate depune moțiune de cenzură.
”Dacă o singură treaptă mai coborâm, noi suntem pe ultima scară ca să cădem în prăpastia ratingurilor, adică o țară în care nu merită să investești. Dacă un singur grad mai suntem declasați, perspectiva Greciei de acum câțiva ani de zile va deveni o realitate. Și Grecia este o țară care, deși a trebuit după aceea să ia măsuri foarte dure, nici acum nu și-a revenit în totalitate.
Și eu, cât timp sunt primul ministru al României, nu îmi pot permite să risc să întoarcem țara în urmă cu 15, cu 20 de ani, nu? Și atunci decizia corectă, care a fost asumată de toate partidele care sunt în această coaliție, a fost într-adevăr să ne asumăm răspunderea, să luăm aceste decizii programate, chiar dacă sunt nepopulare, chiar dacă sunt dureroase, din păcate. Credeți că mie îmi place să iau astfel de măsuri? Credeți că am o satisfacție? A spus prim-ministrul.
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis vineri ca luni, de la ora 15:00, să aibă loc şedinţa de plen comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe pachetul de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului.
Parlamentarii vor putea să depună amendamente de vineri seară până luni la ora 8:00.
Ce prevede proiectul de lege adoptat astăzi de Guvern
”Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanţelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, şi, pe de altă parte, prin creşterea veniturilor, astfel încât să se poată susţine, din fonduri publice, finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor”, a transmis, într-un comunicat de presă, Guvernul.
Prin acest pachet de măsuri se urmăreşte atingerea următoarelor obiective:
– Reducerea ţintei de deficit bugetar de la 9,3% şi realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani
– Recâştigarea încrederii investitorilor şi evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de ţară
– Evitarea suspendării fondurilor europene şi continuarea implementării proiectelor de infrastructură şi de dezvoltare
– Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană şi posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecţia prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB.
Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente:
– Măsuri pentru creşterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) şi 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB)
– Măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB)
Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituţia României.
