Acasă Declarații După întâlnirea cu Nehammer în limba germană de la Cotroceni, Iohannis, la Congresul PPE de la Bucureşti, nicio vorbă despre Schengen

După întâlnirea cu Nehammer în limba germană de la Cotroceni, Iohannis, la Congresul PPE de la Bucureşti, nicio vorbă despre Schengen

0
0
343

Klaus Iohannis l-a primit la Cotroceni pe Karl Nehammer. Cancelarul Austriei este principalul opozant al aderării depline a României la Schengen.

Românii îmi sunt prieteni, dar nu vreau ţara voastră acum în Spaţiul Schengen. Acesta a fost mesajul cancelarului Austriei, care a venit azi la Bucureşti pentru Congresul Popularilor Europeni. Noul refuz transmis de Karl Nehammer a venit chiar după întâlnirea cu preşedintele Iohannis. În clipele în care cel mai mai mare opozant al aderării era primit la Palatul Cotroceni, la punctele de trecere a frontierei se formau cozi lungi de kilometri întregi, din cauza formalităţilor.

Șofer de TIR: Uitaţi, asta este situaţia. În fiecare zi. Asta înseamnă Schengen şi cozile vamale.

Karl Nehammer nu este însă impresionat de cozile kilometrice care se formează zilnic la graniţă. Cancelarul Austriei este singurul lider UE care se opune integrării depline a României în Spaţiul Schengen. A anunţat asta şi înainte de a veni la congresul popularilor europeni, care s-au reunit la Bucureşti.

A primit, totuşi, o invitaţie la Cotroceni. În aşteptarea lui chiar s-au vopsit gardurile palatului prezidenţial. 45 de minute au durat întrevederea dintre preşedintele Iohannis şi cancelarul austriac.

„Am convenit să continuăm procesul de aderare a României la Schengen până când vom atinge acest obiectiv final”, a transmis preşedintele după discuţii. Însă comunicatul cancelarului după întrevedere a prezentat altă concluzie. „Poziţia Austriei rămâne clară şi neschimbată: sistemul Schengen nu funcţionează în prezent, prin urmare nu poate fi extins”, a transmis Karl Nehammer, cancelarul Austriei.

Klaus Iohannis şi-a amânat intrarea la Romexpo, ca să nu audă declaraţiile lui Nehammer în faţa PPE
Un discurs în care cancelarul a refuzat să pronunţe cuvântul România sau să se refere la Spaţiul Schengen. Dar în care a amintit cauzele pentru care Austria refuză extinderea.

Karl Nehammer, cancelarul Austriei: ”Să luăm temerile şi preocupările oamenilor în serios. De exemplu migraţia, în special migraţia ilegală. Trebuie să apărăm graniţele externe.”

Cancelarul austriac a plecat apoi, chiar în timpul declaraţiilor şefului statului român. O echipă Observator a ajuns chiar azi în Viena, acolo unde a descoperit că cei mai mulţi locuitorii nu sunt de acord cu decizia oficialului de a ne ţine la uşa Europei.

Austriac: Nu sprijin această decizie a Austriei. Cred că România şi Bulgaria ar trebui să intre în Schengen pentru că sunt membre ale Uniunii Europene de mulţi ani şi au aderat la toate principiile.

Austriac: Ar trebui să fim cât mai deschişi posibil şi să aderăm la regulile originale ale Schegen.

România, ținută de Austria în afara Schengen. Controalele la graniţă îi afectează în special pe transportatori

Şoferii de tir aşteaptă uneori cu zilele să ajungă în Ungaria sau să revină în ţară.

Șofer de TIR: Avem drepturi, ne-am câştigat aceste drepturi şi vrem să muncim. Asta este tot ce vrem şi vrem o liberă trecere ca să putem desfăşura o activitate bună, în regulă.

27 de state europene au, în prezent, statut de membru deplin în Spaţiul Schengen. Cetăţenii lor pot trece graniţele fără să fie controlaţi. România a obţinut, pentru moment, doar ridicarea controalelor atunci când călătoresc cu avionul sau pe cale maritimă.

Congresul Partidului Popular European a continuat joi, la Bucureşti. La congresul PPE a ajuns și turistul Klaus Iohannis, după ce anterior a avut discuții cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer.

”Președintele” Klaus Iohannis l-a primit la Cotroceni pe cancelarul Austriei, Karl Nehammer, care este principalul opozant al aderării depline a României la spațiul Schengen. Întrevederea a avut loc la ora 10:30. Apoi, la ora 12:00, Klaus Iohannis va participa la Congresul PPE de la București, unde este prezent și cancelarul austriac, împreună cu delegați ai partidului său, OVP. Peste 2.000 de delegați din peste 40 de țări participă la acest congres de la București.

Turistul Klaus Iohannis a avut joi o întrevedere cu cancelarul federal al Republicii Austria, Karl Nehammer, unul dintre subiectele abordate fiind aderarea deplină a României la spaţiul Schengen.

Klaus Iohannis a spus că ”PPE rămâne cea mai importantă forță politică în Europa și sunt convins că acest congres va revalida valorile noastre democratice”.

”În discuţia mea cu cancelarul Karl Nehammer am convenit să continuăm procesul de aderare deplină a României la Schengen până când vom atinge acest obiectiv final. UE trebuie să fie unită, puternică, prosperă şi acest lucru va consolida şi mai mult securitatea UE pentru beneficiul tuturor cetăţenilor noştri”, a scris Klaus Iohannis pe platforma X (fostă Twitter).

Karl Nehammer se află la Bucureşti unde se desfăşoară, timp de două zile, Congresul Partidului Popular European.

În prima zi a reuniunii, PPE a adoptat, în unanimitate, manifestul care solicită aderarea cât mai curând posibil a României la spaţiul Schengen. În manifestul adoptat de PPE se menţionează că este nevoie „de aderarea deplină la Schengen pentru Bulgaria şi România, prin ridicarea cât mai curând posibil nu doar a controalelor aeriene şi maritime, ci şi a controalelor la frontierele terestre”.

Deși presa austriacă anunțase că delegația partidului lui Karl Nehammer, OVP, se va opune manifestului electoral al PPE, care include și un paragraf referitor la aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen, acest lucru nu s-a întâmplat. Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a declarat că delegația austriacă nu a votat împotriva manifestului electoral al PPE care cere aderarea cât mai curând posibil a României la spațiul Schengen.

Cu toate acestea, Austria continuă să se opună aderării depline la Schengen, iar ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a declarat că trebuie să vadă mai întâi cum va decurge intrarea României și Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, înainte de a lua în considerare accesul cu granițele terestre.

„Am avut un dialog foarte deschis şi intens la începutul anului şi am ajuns la un compromis care va intra în vigoare la sfârşitul acestei luni, mai exact la sfârşitul lunii martie, aşa-numitul Schengen maritim şi Schengen aerian”, a spus Gerhard Kerner, referindu-se la acordul la care s-a ajuns pentru ca România şi Bulgaria să intre în Schengen cu graniţele aeriene şi maritime începând de la sfârşitul lunii martie. În acelaşi timp, ministrul austriac de interne a sugerat că Viena nu se grăbeşte cu luarea unei decizii în ceea ce priveşte graniţele terestre, preferând să vadă cum funcţionează acest Schengen parţial şi apoi „să se mai gândească”.

Consiliul UE a anunțat la finalul lunii decembrie că România și Bulgaria vor intra în Schengen cu frontierele aeriene și navale la 31 martie 2024.

Klaus Iohannis, la Congresul PPE de la Bucureşti: „Ne confruntăm cu cea mai gravă stare de la cel de-al Doilea Război Mondial”. Ne confruntăm cu cea mai gravă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial, a spus preşedintele Klaus Iohannis la Congresul PPE de la Bucureşti, în contextul războiului din Ucraina.

Turistul afirmă că, ucrainenii sunt în tranșee, iar europenii nu au voie să obosească în efortul de a le fi alături cu tot sprijinul de care au nevoie.

„Contextul internațional este complicat, complex și instabil. Ne confruntăm cu cea mai gravă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial.

La doar câteva sute de kilometri de aici, vecinii noștri își dau viața pentru a-și ocroti familiile și pentru a-și apăra țara de invadatori care comit atrocități inimaginabile.

Ucrainenii sunt în tranșee și depind de ajutorul nostru, iar noi, europenii, nu avem voie să obosim în efortul nostru de a le fi alături cu tot sprijinul de care au nevoie.

Pentru noi, este vorba nu doar de suveranitatea unui popor, ci și de viețile unor oameni care sunt obligați să lupte într-un conflict pe care nu ei l-au declanșat.

Avem, totodată, responsabilitatea și de a-i asigura pe cetățenii noștri că sunt protejați, pentru că, doar într-un climat de stabilitate și securitate, economiile noastre se pot dezvolta și să prospere, iar oamenii pot duce o viață mai bună”, a spus, joi, Klaus Iohannis.

El afirmă că extinderea rămâne una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii Europene, o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate pentru toți – statele membre UE și, deopotrivă, partenerii angajați pe calea europeană.

„Puterea sa transformatoare și abilitatea de a uni țări și popoare în jurul valorilor și principiilor UE, în beneficiul tuturor, nu poate fi subestimată niciodată.

Republica Moldova, Ucraina și Georgia sunt parte integrantă a Uniunii Europene, iar viitorul lor este în Uniune. La fel și viitorul Balcanilor de Vest. Partenerii noștri au făcut progrese incredibile.

Cetățenii acestor țări cred în Uniunea Europeană și își doresc să facă parte din familia europeană – de aceea, nu trebuie să îi dezamăgim. Europa este un continent al păcii!

Trebuie să afirmăm răspicat acest lucru și să le reamintim oamenilor că beneficiem cu toții de cele mai mari garanții de securitate din istorie, iar complementaritatea dintre Uniunea Europeană și NATO este pragmatică, realistă și asigură securitatea națiunilor noastre”, adaugă șeful statului român.

Klaus Iohannis afirmă că Uniunea Europeană și NATO „nu s-au aflat și nu se află într-o competiție”.

„Acest context complex în care ne aflăm aduce însă un risc politic suplimentar, criza de încredere în instituțiile europene, care este cauzată și de distanța tot mai mare dintre clasa politică și cetățenii europeni.

Să ne reapropiem de cetățenii noștri, ei sunt cei care dau legitimitate actului politic. Să-i ascultăm cu atenție, să fim siguri că, înainte de a veni cu proiecte electorale, știm care sunt preocupările reale ale cetățenilor noștri.

Pentru aceasta, clasa politică europeană trebuie să dea dovadă de maturitate. Cea mai eficientă metodă de consultanță politică este să acorzi atenție emoțiilor și așteptărilor oamenilor.

Tinerii mai ales vor să simtă clasa politică și Uniunea Europeană mai aproape, vor să fie auziți și susținuți. Noi suntem cei care trebuie să găsim atitudinea cea mai potrivită pentru a le câștiga încrederea, pentru că avem nevoie de entuziasmul și creativitatea lor, iar ei au nevoie de măsuri concrete.

Tinerii nu au nevoie de sentimentalisme sau de replici mecanice, așteaptă soluții și își doresc spațiu de afirmare, condiții pentru a investi în industriile viitorului” a completat președintele Iohannis.

Klaus Iohannis a declarat joi, în cadrul Congresului PPE, că îi îndeamnă pe liderii PPE să folosiească campania pentru alegerile europene ca un prilej de revigorare a liberalismului în faţa autocraţiilor care îngrădesc drepturile fundamentale ale omului, el precizând că o comunicare mai bună a avantajelor statutului de membru al Uniunii Europene este esenţială pentru a contracara dezinformarea şi manipularea. El a arătat că dintre toate provocările cu care ne confruntăm în prezent, una se distinge în mod deosebit prin potenţialul toxic pe care îl poate avea chiar asupra fundamentului proiectului european, şi anume extremismul, în toate formele sale, de la naţionalismul găunos, de faţadă, până la tendinţele revizioniste care, din păcate, se manifestă din ce în ce mai virulent pe continentul nostru.

”Bine aţi venit la Bucureşti! Mă bucur să fim împreună din nou şi să văd că transmiteţi cu toţii optimism, hotărâre, preocupare pentru viitor şi implicare. De asta avem nevoie pentru ca, uniţi şi solidari, să conturăm proiecte cu care să câştigăm alegerile pentru Parlamentul European, răspunzând astfel aşteptărilor legitime ale cetăţenilor noştri. Partidul Popular European rămâne cea mai importantă forţă politică în Europa şi sunt convins că acest Congres va revalida valorile noastre democratice care pun în centru libertatea, statul de drept şi demnitatea umană”, a transmis preşedintele Klaus Iohannis în discursul susţinut în cadrul Congresului PPE.

Şeful statului a arătat că este sigur că vor găsi soluţii concrete pentru a ne proteja cetăţenii împotriva diverselor crize care nu ne-au ocolit deloc în ultimii ani, fie că vorbim de pericolele aduse de un război brutal care se desfăşoară chiar la graniţele României, fie că ne referim la necesitatea de a rămâne competitivi economic, astfel încât nivelul de trai al oamenilor să se îmbunătăţească semnificativ. Preşedintele a subliniat că ”actualul context internaţional este complicat, complex şi instabil”.

”Ne confruntăm cu cea mai gravă situaţie de după cel de-al Doilea Război Mondial. La doar câteva sute de kilometri de aici, vecinii noştri îşi dau viaţa pentru a-şi ocroti familiile şi pentru a-şi apăra ţara de invadatori care comit atrocităţi inimaginabile. Ucrainenii sunt în tranşee şi depind de ajutorul nostru, iar noi, europenii, nu avem voie să obosim în efortul nostru de a le fi alături cu tot sprijinul de care au nevoie. Pentru noi, este vorba nu doar de suveranitatea unui popor, ci şi de vieţile unor oameni care sunt obligaţi să lupte într-un conflict pe care nu ei l-au declanşat. Avem, totodată, responsabilitatea şi de a-i asigura pe cetăţenii noştri că sunt protejaţi, pentru că, doar într-un climat de stabilitate şi securitate, economiile noastre se pot dezvolta şi să prospere, iar oamenii pot duce o viaţă mai bună”, a subliniat preşedintele României.

Klaus Iohannis a arătat că ”extinderea rămâne una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii Europene, o investiţie geostrategică în pace, securitate, stabilitate şi prosperitate pentru toţi –statele membre UE şi, deopotrivă, partenerii angajaţi pe calea europeană”.

”Puterea sa transformatoare şi abilitatea de a uni ţări şi popoare în jurul valorilor şi principiilor UE, în beneficiul tuturor, nu poate fi subestimată niciodată. Republica Moldova, Ucraina şi Georgia sunt parte integrantă a Uniunii Europene, iar viitorul lor este în Uniune. La fel şi viitorul Balcanilor de Vest. Partenerii noştri au făcut progrese incredibile. Cetăţenii acestor ţări cred în Uniunea Europeană şi îşi doresc să facă parte din familia europeană – de aceea, nu trebuie să îi dezamăgim”, a spus Klaus Iohannis.

El a subliniat că Europa este un continent al păcii. ”Trebuie să afirmăm răspicat acest lucru şi să le reamintim oamenilor că beneficiem cu toţii de cele mai mari garanţii de securitate din istorie, iar complementaritatea dintre Uniunea Europeană şi NATO este pragmatică, realistă şi asigură securitatea naţiunilor noastre”, a spus Iohannis.

”Uniunea Europeană şi NATO nu s-au aflat şi nu se află într-o competiţie. Acest context complex în care ne aflăm aduce însă un risc politic suplimentar, criza de încredere în instituţiile europene, care este cauzată şi de distanţa tot mai mare dintre clasa politică şi cetăţenii europeni. Să ne reapropiem de cetăţenii noştri, ei sunt cei care dau legitimitate actului politic. Să-i ascultăm cu atenţie, să fim siguri că, înainte de a veni cu proiecte electorale, ştim care sunt preocupările reale ale cetăţenilor noştri. Pentru aceasta, clasa politică europeană trebuie să dea dovadă de maturitate. Cea mai eficientă metodă de consultanţă politică este să acorzi atenţie emoţiilor şi aşteptărilor oamenilor”, a spus Iohannis.

Preşedintele a menţionat că ”tinerii mai ales vor să simtă clasa politică şi Uniunea Europeană mai aproape, vor să fie auziţi şi susţinuţi”.

”Noi suntem cei care trebuie să găsim atitudinea cea mai potrivită pentru a le câştiga încrederea, pentru că avem nevoie de entuziasmul şi creativitatea lor, iar ei au nevoie de măsuri concrete. Tinerii nu au nevoie de sentimentalisme sau de replici mecanice, aşteaptă soluţii şi îşi doresc spaţiu de afirmare, condiţii pentru a investi în industriile viitorului”, a mai arătat el.

Potrivit lui Iohannis, ”dintre toate provocările cu care ne confruntăm în prezent, una se distinge în mod deosebit prin potenţialul toxic pe care îl poate avea chiar asupra fundamentului proiectului european”

”Mă refer, desigur, la extremism, în toate formele sale, de la naţionalismul găunos, de faţadă, până la tendinţele revizioniste care, din păcate, se manifestă din ce în ce mai virulent pe continentul nostru”, a arătat preşedintele. ”În definitiv, ce este Uniunea Europeană? 27 de state care au aderat benevol şi din convingere la acelaşi set de principii, care împărtăşesc aceleaşi valori şi care doresc să îşi protejeze nivelul de bunăstare atins, datorită proiectului european. Uniunea Europeană este atractivă tocmai pentru că valorile sale fundamentale permit şi facilitează un grad ridicat al calităţii vieţii. Şi tocmai din acest motiv sunt unii care îşi doresc ca acest proiect să eşueze, pentru că oferă ceea ce autocraţiile şi alte sisteme nedemocratice refuză cetăţenilor lor – libertatea de mişcare, comerţ liber, protecţia drepturilor fundamentale, justiţie şi stat de drept.

Campania pentru alegerile europarlamentare se apropie cu paşi repezi. Oamenii vor fi bombardaţi cu tot soiul de oferte şi promisiuni. Mulţi dintre cei prezenţi aici veţi candida pentru un mandat de europarlamentar şi veţi intra în dezbateri cu eurosceptici şi alţi nemulţumiţi care contestă proiectul nostru european. Îi puteţi întreba direct: ”Care este alternativa voastră la un proiect care a adus peste 50 de ani de pace şi prosperitate?”. Şi veţi vedea imediat cum se destramă întregul lor eşafodaj, pentru că alternativa acestor persoane gălăgioase, foarte vocale, este una sumbră, a resentimentelor şi a unui egoism naţionale, care a provocat dezastre umanitare, conflicte şi războaie europene fratricide”, a arătat preşedintele.

”Vă îndemn să folosiţi campania pentru alegerile europene ca un prilej de revigorare a liberalismului în faţa autocraţiilor care îngrădesc drepturile fundamentale ale omului. O comunicare mai bună a avantajelor statutului de membru al Uniunii Europene este esenţială pentru a contracara dezinformarea şi manipularea. Trebuie să ne asigurăm că cetăţenii noştri sunt conştienţi de beneficiile incontestabile pe care le aduce apartenenţa la acest proiect remarcabil”, a afirmat Klaus Iohannis.

Preşedintele a mai spus că ”Uniunea Europeană a înlocuit frica şi ostilitatea cu metode de colaborare şi respect reciproc, iar la consolidarea acestor sentimente sunt chemate azi familiile politice care se inspiră din valorile democrat-liberale”.

”Partidul Popular European este principala forţă motrice capabilă să descătuşeze toate aceste energii pozitive. Mă bucur că sunt alături, aici, de oameni cărora ştiu că nu le lipseşte curajul, competenţa, experienţa şi responsabilitatea de a impune schimbările necesare pentru a revitaliza cel mai important proiect politic şi social pe care noi, europenii, l-am construit şi continuăm să-l dezvoltăm. Zgomotul din zona populismului de stânga sau de dreapta poate fi acoperit printr-o participare activă şi o comunicare eficientă, urmând principiul unităţii în diversitate, fără a pierde nicio clipă din vedere obiectivul principal, care este siguranţa şi bunăstarea cetăţenilor noştri. Suntem cu toţii parte a aceleiaşi mari familii europene, fără a însemna că renunţăm la identitatea naţională. Uniţi în a susţine aceleaşi valori şi principii, dar diferiţi prin moştenirea noastră culturală, prin tradiţii, prin istorie, iar tocmai această unitate în diversitate face din proiectul european unul cu adevărat unic”, a arătat Iohannis.

Potrivit preşedintelui, ”unitatea şi mobilizarea noastră colectivă reprezintă cheia pentru a duce mai departe proiectul european”. ”Trebuie să fim proactivi în susţinerea valorilor şi a obiectivelor noastre comune, să ne implicăm cetăţenii şi să îi inspirăm să facă parte din acest efort conjugat pentru un viitor mai prosper şi sigur. De aceea, încurajarea unei participări ridicate la vot este vitală pentru a ne asigura că vocea fiecărui cetăţean contează în procesul decizional la nivel european. Iată, aşadar, un moment cu o profundă încărcătură şi relevanţă civică, pentru că ne dorim, nu-i aşa, ca viitorul nostru şi viitorul Europei să fie decis de voinţa electoratului, nu de absenţa sa”, a subliniat Iohannis.

Șifonierul a mai afirmat că, în acelaşi timp, Uniunea Europeană de mâine va arăta aşa cum o vom pregăti împreună.

”Apărarea şi securitatea, siguranţa mediului de afaceri european, investiţiile, cultura, educaţia, sănătatea – toate acestea se află în puterea noastră decizională, iar Europa va fi ceea ce vom reuşi să facem împreună din ea. Activitatea politică relevantă nu se opreşte niciodată la discursul public, ci presupune iniţiativă, a fi în mijlocul oamenilor şi a identifica soluţii, soluţii reale, la problemele stringente. Următorul Parlament European şi următoarea Comisie Europeană vor avea şansa să intre în istorie şi să relanseze politica în slujba oamenilor”, a ţinut să precizeze preşedintele. Klaus Iohannis i-a urat succes preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. ”Dragă Ursula, îţi doresc mult succes, să reuşeşti şi, în plus, mult noroc! Ai întregul nostru sprijin”, a spus şeful statului.

Încarcă mai mult
Load More In Declarații

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vezi Și

De parcă nu ar fi deja insuportabil de scumpe, ”liberalul” Burduja, anunță de când vor crește facturile la energie: ”Statul renunță la plafonarea otova”

Facebook 173 X (Twitter) WhatsApp Telegram Reddit Email De parcă nu ar fi deja insuportabi…