După ce a fost refuzat de către președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier a venit în România și s-a întâlnit cu Klaus Iohannis, cu mare ”pompă” săsească, la Palatul Cotroceni.
Steinmeier și Iohannis vor aborda teme de securitate în contextul războiului din Ucraina. Întrevederea se va desfășura cu prilejul aniversării a 30 de ani de la semnarea Tratatului dintre România și Germania cu privire la cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa.
Angajamentul dintre România și Germania reprezintă un document-cadru emblematic al relației bilaterale, menționează Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.
”Consultările dintre preşedinţii român şi german se vor concentra pe modalităţile concrete de dezvoltare şi aprofundare ale relaţiei româno-germane, care are caracter strategic, fiind definită de un dialog politico-diplomatic foarte activ, o dinamică economică în continuă creştere şi contacte interumane speciale, facilitate de minoritatea germană din România şi comunitatea românească tot mai numeroasă din Germania.”
Klaus Iohannis şi preşedintele Germaniei cer noi sancţiuni împotriva Rusiei: ”Presiunea trebuie să se intensifice pentru ca Rusia să înceteze invazia”.
Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, miercuri, la Palatul Cotroceni, pe omologul său german, Frank-Walter Steinmeier, aflat în vizită oficială în România. Primirea cu onoruri militare a avut loc pe platoul de ceremonii.
Am deosebita plăcere de a-l avea ca oaspete în România pe preşedintele Republici Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier.
Consultările noastre de azi au confirmat încă o dată că relaţia bilaterală privilegiată cu caracter strategic dintre România şi Germania este foarte puternică şi are perspective foarte bune, în pofida perioadei actuale dificile marcate de multiple provocări, mai ales în plan securitar.
Legăturile noastre sunt foarte strânse, Germania fiind de mulţi ani primul partener comercial al României şi al treilea investitor în economia românească.
Am evocat în cadrul întâlnirii noastre puntea solidă dintre cele două ţări care este reprezentantă de comunitatea românească din Germania, pe cealaltă parte, a etnicilor germani din România.
Discuţiile de azi s-au concentrat pe situaţia gravă de securitate generată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi pe combaterea efectelor sale multiple.
Am reconfirmat sprijinul deplin pe care România îl acordă tuturor refugiaţilor în ţara noastră prin măsuri concrete.
Este crucial ca sprijinul UE să continue atât pentru Ucraina, cât şi pentru refugiaţii ucraineni”
Am abordat necesitatea adoptării de noi sancţiuni pentru Rusia şi de continuare a demersurilor de izolare a acesteia pe plan internaţional.
Presiunea trebuie să se intensifice pentru ca Rusia să înceteze invazia şi să pună capăt agresiunii.
În egală măsură, toate crimele de război comise de trupele ruse trebuie anchetate minuţios şi pedepsite de justiţia internaţională. România va sprijini acest proces”
Klaus Iohannis: ”România sprijină pe deplin integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei şi a Georgiei în UE”.
Klaus Iohannis: ”Am discutat azi şi despre dificultăţile cu care se confruntă Republica Moldova în contextul războiului din Ucraina. Este necesară mobilizarea de sprijin consistent pentru Chişinău, iar România şi Germania au aceeaşi abordare. Suntem alături de Republica Moldova!
Şi România contează pe sprijinul Germaniei în demersul de organizare aici, la Bucureşti, a celei de-a doua conferinţei a platformei de sprijin pentru Republica Moldova.
Am reiterat cu prilejul întâlnirii de azi faptul că România sprijină pe deplin integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei şi a Georgiei în UE.
Ca aliaţi NATO, România şi Germania împărtăşesc obiectivul esenţial de asigurare a păcii şi securităţii la Marea Neagră”.
Klaus Iohannis, despre aderarea la spaţiul Schengen
Klaus Iohannis:
”Am reiterat aşteptările legitime ale ţării noastre privind aderarea la spaţiul Schengen, exprimând încrederea că vom putea conta pe sprijinul Germaniei pentru identificarea în cel mai scurt timp a unei soluţii”.
”Am discutat cu preşedintele Steinmeier despre situaţia economică la nivel european în special din perspectiva impactului conflictului din Ucraina. UE va trebui să valorifice toate mecanismele de care dispune pentru a reduce acest impact şi a-şi consolida rezilienţa economică.
În acest context, am abordat şi tema securităţii energetice, cu accent pe implementarea deciziilor UE de eliminare de dependenţelor energetice de Federaţia Rusă.
Am evidenţiat faptul că România doreşte să-şi asume un rol activ în atingerea obiectelor strategice ale UE privind diversificarea aprovizionării cu gaze naturale”.
„Republica Moldova este un subiect foarte important în România, ne preocupă şi pe noi şi este evident un subiect care ne preocupă pe ambii. România şi Germania au cooperat foarte bine în ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova. Cred că lucrurile vor sta în continuare la fel. (…) În ce priveşte NATO şi UE aici trebuie să diferenţiem puţin. Moldova s-a declarat stat neutru.
În ce priveşte NATO, nu cred că în momentul actual pot exista iniţiative deosebite în ce priveşte apropierea Moldovei de NATO. Sigur, există proiecte comune, dar Moldova rămâne un stat neutru. Când vorbim despre războiul din Ucraina nu avem informaţii concrete că Republica Moldova ar fi ameninţată în mod concret din punct de vedere militar sau că ar fi luată drept ţintă de către cineva. Sigur au existat provocări în Transnistria, fără ca acest lucru să fi avut urmări concrete. Cu toţii am fost îngrijoraţi, ne-a pus pe gânduri această situaţie„, a afirmat preşedintele Iohannis.
„Această integrare a fost solicitată de Republica Moldova, a depus o cerere oficială, este dorită de România de multă vreme, noi susţinem Republica Moldova.
România a trimis de mulţi ani echipe de experţi pentru a ajuta la integrarea Republicii Moldova, astfel încât noi vedem lucrurile la fel cum îşi doreşte şi populaţia din Republica Moldova, unde există o susţinere pentru integrarea în UE şi această susţinere a crescut foarte mult în ultimii ani în rândul populaţiei din Republica Moldova, ceea ce este un prilej pentru noi să sperăm că Moldova, într-o perspectivă de timp rezonabilă, va deveni parte a UE şi România şi Germania sprijină aceste lucruri„, a explicat sasul.
Întrebat de Deutsche Welle dacă amenințările la adresa Moldoveiși perpetuarea conflictului înghețat din Transnistria au legătură cu abordarea prea prietenoasă față de Rusia, Steinmeier a reluat, la București, ceea ce a spus, luna trecută, într-un interviu dat presei germane: ”La sfârșitul anilor 80 am îmbrățișat cu toții viziunea lui Gorbaciov (Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice – n.red.) despre construcția unei case comune europene. Privind retrospectiv, astăzi, trebuie să admitem că am eșuat în eforturile de a construi împreună această casă în care să existe locuințe pentru toată lumea. Asta nu înseamnă că încercarea a fost greșită. Privind tot de acum înapoi, susținerea politică pe care am dat-o chiar și eu proiectului conductei Nord Stream 2 după 2014 a fost o greșeală sau o evaluare greșită”. Dar, a completat președintele federal, „nu aș putea să pun în legătură comportamentul meu cu războiul din Transnistria”.
Iohannis a făcut câteva lămuriri pentru jurnaliștii germani care l-au însoțit la București pe Frank-Walter Steinmeier. Asemeni multor instituții media din vestul Europei, pentru presa germană, Republica Moldova și criza din Transnistria nu au existat ca subiecte și sunt mari necunoscute. ”Moldova”, a explicat Iohannis, ”este un stat declarat neutru și nu cred că există inițiative în direcția NATO. Radical diferit stau lucrurile dacă discutăm despre o posibilă integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, cererea de aderare a fost depusă deja, noi ne dorim de mult timp această integrare și e foarte important să privim evoluțiile din perspectiva locuitorilor din Moldova, unde susținerea pentru integrarea europeană a crescut semnificativ, în ultimele luni. Există speranță ca Moldova să devină, într-un interval rezonabil de timp, parte a Uniunii iar Germania și România susțin împreună acest demers”.
O nouă invitație la dialog pentru Zelenski.
Steinmeier a recunoscut că grijile privind o posibilă destabilizare a Moldovei nu sunt noi și asta, a spus înaltul demnitar german, datorită influenței pe care Rusia o exercită prin intermediul Transnistriei. Moldova are nevoie de asistența tuturor europenilor, atât pentru a depăși dificultățile economice cât și pentru a face față valului de migranți din Ucraina, și-l va primi din partea Germaniei – la fel cum, a punctat președintele federal, ”noi, germanii, susținem din toată inima Ucraina, financiar, economic și militar”. Steinmeier a precizat că aduce mereu aminte de acest suport german pentru ucraineni – ”inclusiv în contactele cu omologul din Ucraina, atunci când este posibil”, trimitere la refuzul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a-l primi pe omologul său de la Berlin. Cât despre ajutorul dat de români refugiaților ucraineni, ”noi, germanii, suntem impresionaţi (…) România are tot respectul nostru pentru ceea ce face”, a comentat președintele de la Berlin. Iar din perspectiva românească, Ucraina va trebui să își recapete complet integritatea teritorială iar situația în care se află țara vecină este nu doar apăsătoare ci și foarte îngrijorătoare din perspectivă economică, a mai punctat Klaus Iohannis, care a mai amintit că Germania contribuie la protecția spațiului aerian românesc cu avioane Eurofighter. Summitul NATO de la Madrid va trebui să aducă noi decizii pentru consolidarea flancului estic aliat, a încheiat șeful statului român. ”Solidaritatea aliată funcționează fără nici un dar sau poate”, a mai ținut să transmită președintele german, în contextul în care Vladimir Putin rămâne imprevizibil iar pericolul se află la mică distanță de granițele României.
Președintele german a mai transmis de la București că țara sa este pregătită să renunțe la petrolul rusesc: ”O mare parte din resursele de energie ale economiei germane au fost luate din Rusia. Cotele de petrol se restrâng vizibil și au ajuns, în prezent, la aproximativ 15% dependență de Rusia”.
Frank-Walter Steinmeier a mai avut în agenda vizitei la București o discuție cu premierul Nicolae Ciucă, o vizită la Colegiul Național Mihai Viteazu, unde au fost organizate clase cu predare în ucraineană, și întâlniri cu reprezentanții minorităților germană și evreiască din România.
