”Președintele” Klaus Iohannis, grijuliu despre criza energetică din Republica Moldova: ”Noi am livrat tot ce a trebuit, respectiv tot ce ni s-a cerut”.
”Preşedintele” Klaus Iohannis, a declarat, joi la Vilnius, că România sprijină şi va sprijini Republica Moldova, în contextul atacurilor ruseşti de miercuri care au afectat şi alimentarea cu energie electrică în Moldova, însă interconectările directe între ţara noastră şi Moldova sunt ”total insuficiente”, lucru valabil şi pentru gaz sau infrastructura rutieră.
”În ce priveşte interconectarea dintre România şi Moldova. Eu am spus-o şi a spus-o şi Guvernul. Evident că noi ajutăm Republica Moldova. Până în momentul de faţă am livrat tot ce a trebuit, respectiv tot ce ni s-a cerut, însă aceste sincope în alimentarea cu electricitate apar dintr-un motiv foarte clar şi vreau să detaliez un pic.
Interconectările directe din România şi Republica Moldova sunt total insuficiente. Acest aspect a fost neglijat ani de zile şi în momentul de faţă, chiar dacă România oferă electricitate Moldovei, o parte semnificativă merge prin Ucraina şi este ca atare expusă acestor atacuri”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat, joi la Vilnius, dacă România poate sprijini cu energie electrică pe termen lung R. Moldova, în contextul atacurilor de miercuri ale Rusiei care au afectat aprovizionarea cu energie peste Prut.
”Trebuie realizate interconectări mai multe şi mai bune, interconectări directe între România şi Republica Moldova. Acelaşi lucru este valabil şi pentru gaz, acelaşi lucru este valabil şi pentru transportul pe şosea ş.a.m.d. Nu vreau să încerc să explic de ce nu s-au realizat până acum.
Fapt este că noi suntem dispuşi să ajutăm Republica Moldova, însă lipsa interconectărilor de tot felul este o problemă reală în acest moment. Există planuri, se lucrează la ele şi am speranţa ca în scurt timp, nu în câteva săptămâni, dar în relativ scurt timp aceste chestiuni să fie net îmbunătăţite, fiindcă în perspectivă pe termen mediu şi mai lung noi putem să ajutăm Republica Moldova într-un mod eficient doar în măsura în care se realizează aceste interconectări”, a completat Iohannis.
”Nu vreau să încerc să explic de ce nu s-au realizat până acum. Fapt este că noi suntem dispuși să ajutăm Republica Moldova, însă lipsa interconectărilor de tot felul este o problemă reală în acest moment. Există planuri, se lucrează la ele și am speranța ca, în scurt timp, nu în câteva săptămâni, dar în relativ scurt timp, aceste chestiuni să fie net îmbunătățite, fiindcă, în perspectivă, pe termen mediu și mai lung, noi putem să ajutăm Republica Moldova într-un mod eficient doar în măsura în care se realizează aceste interconectări”, a mai declarat Werner.
”Trebuie să înţelegem că în domeniul energiei e nevoie de un plan în etape şi noi avem acest plan în România. Trebuie să lucrăm o dată pe termen scurt şi foarte scurt la aprovizionarea pentru această iarnă, trebuie să lucrăm pe termen scurt şi mediu pentru următoarele ierni, pentru următorii ani şi trebuie să avem un plan pe termen mai lung care să ne asigure nu doar independenţa, ci şi chiar energie suficientă pentru a şi exporta. Noi avem aceste planuri şi aceste gândiri. În această etapă, când avem nevoie de resurse suplimentare pentru iarnă, se lucrează în paralel pe două căi. Pe de o parte, capacitatea de stocare pe care o avem în România este destul de mare, în ultimii ani nu a fost folosită, dar în acest an a fost folosită. Suntem la stocare aproape la 100%, deci depozitele noastre de gaz sunt pline, însă noi dorim să avem şi o marjă de siguranţă şi în acest sens sunt în negociere câteva contracte de import pe alte căi decât gazul rusesc. Avem nevoie de acestea şi pentru consumul propriu, dar avem în vedere în acelaşi timp şi aprovizionarea Republicii Moldova, în cazul în care apar probleme deosebit de grave acolo. Asta e pe termen scurt şi stăm bine„, a spus şeful statului, după întâlnirea cu omologul lituanian Gitanas Nauseda.
Klaus Iohannis efectuează, joi, o vizită oficială în Lituania, unde are întrevederi cu preşedintele Gitanas Nausėda şi preşedintele Parlamentului Republicii Lituania, Viktorija Čmilytė-Nielsen.
În Republica Moldova a avut loc joi o ședință a Consiliului Suprem de Securitate, convocat de președintele Maia Sandu, în care au fost analizate riscurile de securitate energetică în urma distrugerii infrastructurii energetice din Ucraina, din cauza bombardamentelor masive lansate în ultimele săptămâni de Federația Rusă.
Potrivit unui comunicat al Președinției moldovene, membrii CSS au analizat informațiile prezentate de instituțiile responsabile din domeniu, inclusiv privind situația creată după pana totală de energie electrică de miercuri.
Maia Sandu a solicitat tuturor instituțiilor creșterea gradului de alertă cu privire la identificarea și remedierea promptă a incidentelor din sectorul energetic, în așa fel încât cetățenii și mediul de afaceri să se simtă în siguranță.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a scris pe Facebook că ”Rusia a lăsat Moldova pe întuneric”. ”Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă pe întuneric şi frig, care ucide intenţionat oameni, din simpla dorinţă de a ţine alte popoare în sărăcie şi umilinţă. Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă”, a adăugat Maia Sandu. La rândul său, ministrul de externe moldovean, Nicu Popescu, a solicitat convocarea de urgenţă a ambasadorului rus în Republica Moldova, Oleg Vasneţov, pentru a-i exprima protestul energic al Republicii Moldova în legătură cu bombardarea infrastructurii civile ucrainene.
Ca urmare a ședinței, Consiliul a recomandat Guvernului moldovean:
– să actualizeze planul de reducere a vulnerabilităților tehnice referitor la aprovizionarea cu energie electrică și termică;
– să mobilizeze toate capacitățile de generare a electricității și energiei termice;
– să adapteze procesele de organizare a dezvoltării și implementării politicilor în domeniul energetic;
– să asigure, în timp real, comunicarea cu operatorii de infrastructură critică din domeniul public și cel privat.
Precizările lui Klaus Iohannis, vin în contextul în care alimentarea cu energie a Republicii Moldova a devenit o problemă crucială după bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Pe parcursul zilei de miercuri, forţele armate ale Rusiei au atacat din nou masiv sistemul energetic ucrainean cu 67 de rachete de croazieră şi 10 drone şi, chiar dacă forţele aeriene ucrainene au reuşit să doboare 51 de rachete şi 5 drone dintre acestea, impactul celorlalte arme a lăsat Ucraina pe întuneric, cu pene de curent generalizate care au afectat şi ţara vecină Republica Moldova, cu 2,6 milioane de locuitori.
După atacurile ruse din Ucraina, s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică în întreaga Republică Moldova, inclusiv în capitala Chişinău, pentru a doua oară din 15 noiembrie, când Rusia a lansat cel mai mare atac împotriva reţelei electrice ucrainene de la începerea invaziei.
Pe termen mediu, preşedintele Klaus Iohannis a spus că este nevoie să fie accesate noi resurse, context în care a amintit de întâlnirea cu Romgaz-OMV Petrom cu privire la începerea exploatării gazului din Marea Neagră.
”Am primit promisiuni ferme că în cursul anului viitor se va lua decizia de investiţie şi destul de repede se va trece la realizarea instalaţiilor pentru a extrage gaz din Marea Neagră. Este vorba de perimetrul numit Neptun Deep. Credem că prin accesarea acestei resurse pe termen mediu vom avea gazul necesar asigurat împreună cu importurile, care, la nevoie, vor continua. În paralel, România sprijină dezvoltarea energiei regenerabile şi acest lucru va duce la o creştere semnificativă a cotei de regenerabil din mixul energetic naţional”, a spus şeful statului.
De asemenea, el a amintit şi că există planuri concrete în ceea ce priveşte investiţia în centrale nucleare, precizând că finanţarea este destul de bine asigurată pentru dezvoltarea unităţilor trei şi patru de la Cernavodă şi că vor fi introduse centrale mici nucleare.
”Toate acestea vin să îndeplinească: unu – obiectivul de autonomie energetică; doi: obiectivul de producţie suficientă pentru a asigura inclusiv export de energie; trei: asigură trecerea României la o economie verde. Şi pentru 2050 ştiţi că avem ambiţia să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor, asta însemnând că până atunci producţia asigurată de regenerabile şi de nuclear să fie suficientă şi să înlocuiască celelalte facilităţi de producţie care vor fi retehnologizate. Iată deci un plan foarte ambiţios, foarte amplu, care merge pe mai multe decenii şi în acest fel românii pot fi asiguraţi că la noi lucrurile sunt nu doar sub control, sunt planificate şi pentru viitor”, a spus Iohannis.
El a indicat şi că se au în vedere interconectările cu toţi vecinii pentru a putea exporta, dar şi pentru a importa energie.
”Două aspecte de tehnologii mai puţin uzuale, dar care credem că în viitor vor avea o contribuţie importantă merită menţionate: producţia şi transportul de hidrogen sunt în atenţia noastră şi, prin PNRR, se finanţează astfel de facilităţi care, după părerea mea, se vor extinde semnificativ în următoarele decenii. Şi în paralel, se lucrează la realizarea unor facilităţi de stocare a energiei electrice, deci acumulatoare foarte mari care pot livra instant energie electrică când, dintr-un motiv sau altul, consumul creşte brusc. Toate acestea sunt în lucru şi vor schimba net harta energetică a României, net în plus, pentru români”, a spus Iohannis.
Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a amintit că Lituania a fost prima ţară care a abandonat în totalitate resursele energetice din Rusia.
”Am făcut acest lucru în aprilie şi pe partea de gaze naturale şi pe partea de petrol brut, de ţiţei, folosit în rafinării. Pentru noi a fost foarte important, în primul rând din raţiuni politice, pentru că în ultimii 30 de ani ne-am confruntat, dacă nu cu şantaj energetic din partea Rusiei, cel puţin cu o puternică dorinţă de manipulare, lucru care nu le mai este la îndemână la acest moment. Ceea ce n-am făcut şi mai trebuie să facem pe termen mediu şi lung este, bineînţeles, să creştem facilităţile de generare de electricitate pe care le avem. În momentul de faţă, ne asigurăm 70% din propria energie electrică, din cauza războiului Rusiei în Ucraina, însă sursele de energie au preţuri din ce în ce mai mari, pe care trebuie să le plătim şi trebuie să căutăm soluţii pentru a atenua impactul lor asupra economiei. Este clar că trebuie să devenim independenţi, ba chiar producători de energie. Acesta este un scop foarte important pentru Lituania în următorii 10-15 ani„, a spus preşedintele lituanian.
